228 matches
-
rechinii agresivi, el se aseamănă mai mult cu un coral care așteaptă răbdător ca lucrurile să ajungă la el. Dacă un șef agresiv te determină să fii defensiv și mediocru, șeful pasiv te face să acumulezi frustrare și sentimente de neajutorare. Incapacitatea sa de a lua decizii esențiale îiar uneori chiar simpleț încetinește la maximum mersul lucrurilor și poate să-ți pună piedici în calea succesului personal. Iată cîteva din simptomele șefilor cu personalități pasive: Amînarea luării deciziilor pînă în ultima
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
frecvente greșeli. într-un sens foarte realist, renunțăm la putere. Desigur, procedăm astfel în mod involuntar. De fapt, majoritatea oamenilor sînt complet inconștienți de ceea ce se petrece cu adevărat. Singurul lucru pe care îl percepem este sentimentul de neputință, de neajutorare care survine ca rezultat. A deține controlul asupra vieții personale înseamnă a lua decizii proprii și a nu lăsa pe alții să hotărască în locul nostru. Ori de cîte ori renunțăm la puterea noastră de a face alegeri, cedăm controlul. Renunțarea
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
destinului tău și îți sporește încrederea în propriile hotărîri. Cu siguranță, abordarea situației din perspectiva de victimă te conduce tot spre întrebări de tipul „De ce... ?”, însă, departe de a-ți conferi senzația de putere, acestea îți vor induce senzația de neajutorare. „De ce mi se întîmplă numai mie așa ceva?”, „De ce sînt întotdeauna singurul care lucrează peste program?”, „De ce nu-i pasă șefului de ceea ce vreau eu?”, „De ce nu poate să-i dea altcuiva de făcut asta?”. Cu cît vei începe să realizezi
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
viața nu mai merită să fie trăită. Dacă ați avut zilnic, timp de mai mult de o săptămână, patru sau mai multe dintre următoarele simptome, este posibil să suferiți de depresie cronică: stări de neliniște sau iritare; sentimente persistente de neajutorare sau de zădărnicie; sentimente persistente de tristețe, anxietate sau disperare; sentimente de vinovăție sau remușcări profunde; lipsă de interes sau de plăcere față de activitățile normale sau față de prieteni; lipsă de interes față de activitatea sexuală; imposibilitatea de a vă concentra, de
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
lor decât femeile. Ei erau mai fericiți decât femeile, când se reportau la situația lor financiară, simțeau că dețin controlul situației și previzionau posibilități mai mari de câștig pentru ei. Femeile asociau mai mult banii cu anxietatea, depresia, furia și neajutorarea, în comparație cu bărbații. Studiul a ridicat mai multe întrebări decât răspunsuri și nu a fost preocupat de validitatea psihometrică. Însă are o bază de date impresionantă(Furnham și Okamura, 1999). Psihologii clinicieni au încercat de asemenea să taxonomizeze ceea ce denumeau diferite
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
dispun de resurse de putere inegale, indiferent de granițe, dar și invers, la stabilirea modului în care relațiile de putere adoptă discursuri și tipare genizate. Un exemplu pentru această din urmă afirmație este analiza discursurilor Nordului despre iraționalitatea, primitivismul, dependența, neajutorarea, lipsa de civilizație și caracterul natural, atavic al popoarelor din Sud (în special popoarele africane), în mod similar cu percepțiile imaginarului colectiv, de-a lungul secolelor și până astăzi, despre femei, prin opoziție cu raționalitatea, civilizația, spiritualitatea și caracterul independent
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
lor decât femeile. Ei erau mai fericiți decât femeile, când se reportau la situația lor financiară, simțeau că dețin controlul situației și previzionau posibilități mai mari de câștig pentru ei. Femeile asociau mai mult banii cu anxietatea, depresia, furia și neajutorarea, în comparație cu bărbații. Studiul a ridicat mai multe întrebări decât răspunsuri și nu a fost preocupat de validitatea psihometrică. Însă are o bază de date impresionantă(Furnham și Okamura, 1999). Psihologii clinicieni au încercat de asemenea să taxonomizeze ceea ce denumeau diferite
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
celuilalt și de a verifica mereu dacă reușești să o faci cu succes. 10. Fii atent la tendințele naturale spre subiectivitate, percepții eronate, judecăți greșite și gândire stereotipă. 11. Dezvoltă abilități de a aborda conflictele grele, astfel încât să nu manifești neajutorare și disperare când te confrunți cu cei care sunt mai puternici, nu vor să se angajeze într-o soluționare constructivă sau folosesc șiretlicuri. 12. Trebuie să te cunoști pe tine însuți și să îți cunoști reacțiile tipice la diferite feluri
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
grupului, atenuarea competiției individuale exacerbate, concomitent cu dezvoltarea coparticipării elevilor la viața colectivului din care fac parte. Toți acești factori sporesc încrederea elevului în forțele proprii, în colectivul în care trăiește și se dezvoltă, reduc insatisfacțiile, disconfortul sau impresia de neajutorare și de insecuritate, în general acel fond de tensiune nervoasă care facilitează acțiunea unor factori frustranți. De aceea, institutorul/ profesorul va avea permanent în vedere antrenarea familiei și a colectivelor școlare în soluționarea problemelor elevilor frustrați. IV 10. Măsuri de
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
tânăra Începe să-l conștientizeze; apariția ideii că de fapt controlul ei asupra aspectelor esențiale ale vieții este mai diminuat decât În cazul băieților. Aceste date indică mai ales faptul că reacțiile emoționale de această factură sunt În special rezultatul neajutorării Învațate. Pot fi chiar rezultatul interacțiunilor sociale de până atunci, inclusiv al celor școlare, În care fetele au mai multă nevoie de Încurajare pentru securizarea Învățării, În timp ce băieții pot fi stimulați mai mult de independența ce li se acordă. Că
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
părți comune cu agresivitatea umana, și anume : Motivele principale ale actelor agresive: frustrarea unor nevoi legate de instinctele fundamentale - hrană, conservare, competiție sexuală, apărarea speciei, apărarea teritoriului; * Conduite elaborate În scopul blocării sau derularii virtualului agresor: atitudinea de supunere, de neajutorare, de slăbiciune, de dezarmare, pe de altă parte atitudinea de seducție În scop nonsexual, acordarea de hrană sau ingrijiri corporale etc; * Derularea unor comportamente specifice de luptă sau amenințare, ca forme de inhibare a agresorului sau de anihilare a intențiilor
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
devină masca ideologică a unor noi și vechi tipuri de aserviri. Ceea ce denotă cel mai elocvent epuizarea morală a Occidentului este incapacitatea sa de a stipula principii morale prin care să-și justifice pozițiile și interesele în fața dușmanilor și denigratorilor. Neajutorarea morală vizibilă ori de câte ori Occidentul a trebuit să se confrunte cu utilizarea de către inamicii săi a principiilor sale morale - neajutorare dezvăluită în mod dramatic în timpul crizei cehoslovace din 1938 - a constituit una dintre principalele sale surse de slăbiciune. Este simplu și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Occidentului este incapacitatea sa de a stipula principii morale prin care să-și justifice pozițiile și interesele în fața dușmanilor și denigratorilor. Neajutorarea morală vizibilă ori de câte ori Occidentul a trebuit să se confrunte cu utilizarea de către inamicii săi a principiilor sale morale - neajutorare dezvăluită în mod dramatic în timpul crizei cehoslovace din 1938 - a constituit una dintre principalele sale surse de slăbiciune. Este simplu și comod să identifici această slăbiciune cu un individ anume implicat într-un eveniment anume și astfel să detașezi „spiritul
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
dintr-un # proces de uzură și drenare a energiei... sau din combinarea oboselii psihice, a istoriei emoționale și cognitive, care se dezvoltă gradual în timp” (Hobfoll, Sbhirom, 1993, p. 50); # în studiile avansate, el se asociază cu apariția sentimentelor de neajutorare, a lipsei de speranță și a depresiei. 3. Nu este absolut obligatoriu ca evenimentele stresante/traumatice/asociate stărilor depresive, ca tulburările psihice să se manifeste un timp îndelungat și mai ales cu urmări negative; dacă individul își reconstruiește resursele, dacă
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
marcat de sentimente de vină, inadecvare, autoreproșuri, sentimentul neputinței, disperării; senzația de a fi la discreția evenimentelor; capacitate redusă de gândire clară; pierderea intereselor și a motivației; incapacitate de a se bucura. Acest stil de personalitate este marcat de ideea neajutorării și lipsei de speranță. Astfel de persoane se văd incapabile să schimbe ceva în viață. Managerii depresivi sunt marcați de neîncredere în sine, de lipsa inițiativei, sentimente de vină, inutilitate, autodepreciere, inferioritate. De aceea, ei tind să devină dependenți, să
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
polii externalism-internalism e anticipată de capacitatea subiectului de a controla rutinier datele contextelor în care este inserat. Astfel, subiecții care nu au control asupra contextului tind, în timp, să devină neajutorați, dezangajați și inerți (printr-un fel de mecanism de neajutorare învățată), eșuează constant în sarcini ce solicită efort, atenție, energie cognitivă și invocă frecvent lipsa "șansei", "condițiile nedrepte" de competiție (Roesch, Amirkham, 1997). Experiența eșecului în sarcini, precum și absența unor alternative credibile de reușită produc acest alibi atribuțional care inhibă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
la nivelul celor trei culturi, între "viziunea fatalistă asupra lumii" și "motivarea spre autodezvăluire": cu cît nivelul fatalismului este mai ridicat, cu atît subiecții au fost mai ezitanți în a împărtăși gîndurile sau sentimentele personale cu cei din jur. Sentimentul neajutorării este însoțit cel mai frecvent de un nivel scăzut al autoeficienței percepute (Bandura, 1995, apud Goodwin et al., 1999), căci ni s-a cristalizat deja în minte ideea inutilității efortului individual. Perceperea unei autoeficiențe scăzute împiedică dezvoltarea unor relații satisfăcătoare
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
site-uri web, care deserveau terorismul În diferite moduri, câteodată interconectate... Există nenumărate exemple ale modului În care șteroriștiiț se folosesc de acest mediu lipsit de cenzură pentru a răspândi dezinformare, pentru a trimite amenințări, menite să inspire spaimă și neajutorare și pentru a disemina imagini oribile ale acțiunilor recente. După 11 septembrie 2001, Al-Qaeda și-a garnisit site-urile cu o serie de anunțuri referitoare la un iminent „atac de proporții“ asupra unor ținte din Statele Unite. Aceste avertismente au beneficiat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
casa de la mare și păsările. Gâște de mare sunt? — Nu știu cum arată gâștele de mare. James tăcu șocat. Începea să mă chinuiasc\ vechea senzație familiară pe care, în chip ciudat, o cam dădusem uitării între timp, un sentiment de dezamăgire și neajutorare frustrată, de parcă așteptam cu nerăbdare să stau de vorbă cu James și după aceea fusesem exclus, în mod deliberat, dintr-un fel de pact; ca și cum un lucru foarte semnificativ, pe care țineam să i-l comunic, fusese, în chiar interiorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
prezintă umanității în luptă rezultatele acțiunii lor, „fructele răului". Un exemplu ar fi creația lui Pablo Picasso, Guernica (1937). Artistul accentuează influența tragică a războiului asupra vieților puternic zdruncinate ale oamenilor: prezintă o scenă dominată de moarte, violență, suferință și neajutorare. El folosește doar culorile alb și negru pentru a crea o tonalitate sumbră. Haosul predomină. Forma corpurilor este bazată pe scheme geometrice deformând realitatea pentru un efect șocant. În ciuda aparențelor, această operă nu reprezintă distrugerea realismului. Ea pune sub semnul
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Dacă o fac, îi educă preponderent pe modele tradiționale. Mai mult, majoritatea situațiilor de preluare a educației în casă se face pe seama bunicilor, aceștia tinzând spre modele conservatoare și mai ales spre preluarea sarcinilor minore ale copiilor, educându-i spre neajutorare. În prea multe cazuri familia nu este o școală a dreptății de gen, a nonviolenței și iubirii, ci adesea a violenței domestice, sexismului, șovinismului, uneori chiar a cruzimii, hoției sau măcar a completei nepăsări față de dezvoltarea persoanei și față de educarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
are efecte deosebit de grave în plan fiziologic, psiho-emoțional și profesional. În plan fiziologic și psihic: depresie, scăderea motivației, scăderea energiei, fluctuații de greutate, tensiune crescută, tulburări gastrointestinale, fobii, panică, incapacitate de concentrare, dureri de cap, insomnie, sentimente de nesiguranță și neajutorare, jenă, frustrare, stări tensionate, stimă de sine scăzută etc. În plan profesional: abandon, dezinteres, dispariția motivației, întârzieri, lipsa concentrării, scăderea randamentului și a performanței, ratarea promovării, absenteism, stigmatizare etc. În România: Cunoașterea unui caz de hărțuire face ca atitudinea față de
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
aceea a imposibilității de a identifica atât sursa acesteia, cât și modalitățile ei de legitimare. Puterea disciplinară este anonimă și de aceea mult mai eficientă decât puterea Regelui. Puterea, indiferent de forma sa de manifestare, celebrează ierarhia, cultivă dependența și neajutorarea, transformând educația într-un algoritm de deprindere a unor competențe strict tehnice. În acest sens, scopurile educaționale sunt întotdeauna predeterminate, fundamentate tocmai pe nevoia de obediență cultivată de putere, iar cel care învață este orientat strict către competențe tehnice, specifice
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
de a evalua schimbarea ca ostilă, neîntemeiată și de a reacționa prin reacții de frustrare, mânie, agresivitate etc); * lipsă de speranță, ca percepție negativă a viitorului; * anxietate (stare de neliniște ce derivă din anticiparea sau perceperea unor pericole); * sentiment de neajutorare (lipsa perceperii controlului personal, al eficacității personale). Deși aceste aspecte sunt, în general, controlabile la nivelul adulților, totuși ele trebuie pe cât posibil prevenite, un rol esențial în acest sens având educația pentru schimbare. Un alt raport pe care-l considerăm
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
modalități de împăcare cu sine, de depășire a situațiilor, încărcate de sentimente negative, pe care individul le identifică. Henderson și Boyd (1992) spun că alcoolul și/sau drogul pot constitui o modalitate a individului de a reacționa la starea de neajutorare pe care sărăcia o determină. Van den Bergh (1991) identifică în consumul de drog o modalitate a individului de a-și câștiga libertatea față de constrângerile sociale. * Crearea identității . Această funcție îmbină atât funcția materialist simbolică cât și cea de control
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]