24,732 matches
-
vremuri, subliniind doar geniul său poetic care culmina în Împărat și proletar cu revolta poetului împotriva celor avuți. Despre opera sa politică, despre caracterul profund naționalist în sensul bun al cuvântului pentru că scria totul din dragoste de adevăr și de neamul despre care -după îndelungate dialoguri cu Densușianu - aflase cât de vechi este pe acest pământ, chiar de la facerea lumii! Cine știa în acele vremuri de dictatură, (înafara celor ce aparțineau generației interbelice) poezia care a devenit rugăciune pentru cei întemnițați
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94351_a_95643]
-
plinitor Aleargă prin univers într-o credincioasă dezvăluire a sacrului Intru Adevar” poetul a dat operei sale șansa de durată - alături de operele nemuritoare ale literaturii universale care s-au scris înaintea sa ori după - cel puțin cît va exista și neamul omenesc, pentru că Eminescu se înscrie, mai bine zis a fost înscris de Dumnezeu în cartea celor vii, ai Cuvântului. Scrierile lui Eminescu rămân alături de cele ale altor luminători ai neamului, adevărate torțe aprinse la lumina cărora, noi și generațiile care
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94351_a_95643]
-
înaintea sa ori după - cel puțin cît va exista și neamul omenesc, pentru că Eminescu se înscrie, mai bine zis a fost înscris de Dumnezeu în cartea celor vii, ai Cuvântului. Scrierile lui Eminescu rămân alături de cele ale altor luminători ai neamului, adevărate torțe aprinse la lumina cărora, noi și generațiile care urmează, favorizați de era schimbărilor în care am intrat să putem împleti gândul cu fapta, să reliefăm și să ne regăsim partea aceea ascunsă din noi responsabilă cu armonia, blândețea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94351_a_95643]
-
au semnat în paginile acestora erau personalități formate, puternice, deja cunoscute. Ceea ce avea să-i reunească se configura sub forma gravă a unei necesități imperioase de a găsi un răspuns la dezlănțuirea „celei mai grave crize pe care o cunoscuse neamul românesc în lunga și dramatica lui istorie.” Comunismul, adus în țară pe tancurile trupelor invadatoare ale Rusiei Sovietice, își inaugura dominația în România prin ofensiva, de o violență fără precedent, îndreptată împotriva întregii societăți românești, a instituțiilor, a economiei, a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
Creionată lapidar, aceasta era situația în care toți cei care-și mai păstraseră un dram de luciditate erau conștienți că asistă la o catastrofală distrugere a întregii țări, a tradițiilor, culturii și - în ultimă instanță - chiar a coordonatelor identitare ale neamului românesc. Era absolut firesc, pentru intelectualitatea ajunsă în exil și pentru toți românii (puțini) care își aflaseră un refugiu din calea bolșevismului, să urmărească cu o vie îngrijorare și să reacționeze, protestând prin toate mijloacele pe care le stăteau la
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
mărturisit în Cuvânt înainte din numărul 1 al revistei ,,Destin” (Madrid, iunie 1951), în care fenomenul emigrației este descris ca un proces de dezintegrare istorică și spirituală. Cât despre elitele intelectuale românești, aruncate de circumstanțele istorice tragice, prin care trece neamul nostru, dincolo de Țară, se afirmă că ele constituie, pe măsura autenticității lor, nu simple mănunchiuri de individualități deplasate din spațiul lor normal de creație în spirit, ci adevărate frânturi de Țară, reprezentând întreg universul românesc (...), monade de vieață și cultură
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
român. Și abordează apoi chestiuni spinoase de actualitate, precum finanțarea cultelor, rolul Bisericii Ortodoxe, revizuirea Constituției, problema retrocedării proprietăților greco-catolice confiscate de statul comunist în anul 1948 și trecute în proprietatea Bisericii Ortodoxe, a diasporei sau a finanțării Catedralei Mântuirii Neamului. În acest context, explică faptul că Președintele Ion Iliescu „este prin definiție un om de stat, care are calitatea principală necesară politicienilor chemați să gestioneze o societate democratică”. „Ion Iliescu a avut abilitatea și capacitatea de a crea consens într-
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
din presă, Bisericile din România și în special Biserica Ortodoxă Română sunt sărace. - Ca să rămânem tot în sfera dezbaterilor publice, vă rugăm să ne explicați și de ce, în această perioadă de criză, statul român înțelege să finanțeze construcția Catedralei Mântuirii Neamului. Nu este acesta un proiect prea costisitor pentru România? - Biserica Ortodoxă Română invocă pe bună dreptate faptul că nu are o Catedrală Patriarhală, cea Mitropolitană fiind o biserică de dimensiuni reduse, care nu mai corespunde demult cerințelor cultului ortodox. Acest
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
construită pe măsura nevoilor comunității ortodoxe din Muntenia secolului al XVII-lea. Bucureștiul este singurul centru mitropolitan, deci nici măcar patriarhal ortodox a cărui catedrală actuală datează dinainte de constituirea statului român modern! Este important de subliniat faptul că finanțarea Catedralei Mântuirii Neamului nu se face în mod arbitrar, ci conform prevederilor Legii 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, prin care statul își asumă sprijinul pentru construirea și repararea de lăcașuri de cult conform celor două principii deja menționate
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
0,19% din bugetul de stat. Procentele sunt într-adevăr mici, dar nu văd cum, dacă vă ascundeți în spatele lor, rezolvați problema hemoragiei de fonduri publice îndeosebi către Biserica Ortodoxă Română. Vă dau exemplul sumelor consistente acordate pentru Catedrala Mântuirii Neamului! Numai anul trecut s-au acordat 47 de milioane de lei, adică mai bine de 10 milioane de euro! Am susținut construcția Catedralei și o vom susține în continuare, pentru că trebuie să renunțăm la a face politică doar de azi
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
de lei, adică mai bine de 10 milioane de euro! Am susținut construcția Catedralei și o vom susține în continuare, pentru că trebuie să renunțăm la a face politică doar de azi pe mâine. Trebuie să privim înainte, iar proiectul Catedralei Neamului este unul important, emblematic nu numai pentru București, ci pentru întreaga țară. Patriarhul Daniel și-a propus să finalizeze lucrările și să sfințească catedrala în anul 2018, când vom sărbători centenarul Marii Uniri în cadrul Proiectului „România 100”. Nu văd cum
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
populaȚiei, formate din elevi Organizatori: Consiliul JudeȚean al Elevilor, Salubris, Gardă de Mediu, Primăria, IJP Iași, unităȚi școlare 11.00, Filiala „Vasile Alecsandri” a Bibliotecii JudeȚene „Gh.Asachi” Iași Lansarea volumului: Ludwig Albrecht Gebhardi - „Istoria politiceasca a Dachiei și a neamului românesc.” Organizatori: Bibliotecă JudeȚeană „Gh.Asachi” Iași, Școala „Vasile Conta” Iași 11.00 - 12.00, Parcul Copou Copou Parcul Poeziei - Lucian Blaga - Recital lirica religioasă Organizator: Casă de Cultură a Municipiului Iași „Mihai Ursachi” 11.00, Liceul de Informatică „Grigore
Sarbatorile Iasului, 6 – 30 octombrie 2010 () [Corola-blog/BlogPost/94486_a_95778]
-
populaȚiei, formate din elevi Organizatori: Consiliul JudeȚean al Elevilor, Salubris, Gardă de Mediu, Primăria, IJP Iași, unităȚi școlare 11.00, Filiala „Vasile Alecsandri” a Bibliotecii JudeȚene „Gh.Asachi” Iași Lansarea volumului: Ludwig Albrecht Gebhardi - „Istoria politiceasca a Dachiei și a neamului românesc.” Organizatori: Bibliotecă JudeȚeană „Gh.Asachi” Iași, Școala „Vasile Conta” Iași 11.00 - 12.00, Parcul Copou Copou Parcul Poeziei - Lucian Blaga - Recital lirica religioasă Organizator: Casă de Cultură a Municipiului Iași „Mihai Ursachi” 11.00, Liceul de Informatică „Grigore
Uncategorized [Corola-blog/BlogPost/94471_a_95763]
-
unui actor sunt scrise piese care exclud sinuciderea la începutul sau în mijlocul spectacolului însă în teatrul absurdului ar putea exista excepții. ANALOGII ÎN TIMPURI Un bătrân și doi tineri înțeleptul senin și îndrăgostiții disperați beau bruderșaft: Socrate Julieta și Romeo... NEAMURI DE PIETRE Țărmul mării are două neamuri de pietricele primul din ele gândindu-se la Socrate cel de-al doilea la Demostene respectiv primul regretând că și-a pierdut colțurile al doilea - foarte necăjit că mai e colțuros. SEARĂ ...în
Poezie by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/3783_a_5108]
-
sinuciderea la începutul sau în mijlocul spectacolului însă în teatrul absurdului ar putea exista excepții. ANALOGII ÎN TIMPURI Un bătrân și doi tineri înțeleptul senin și îndrăgostiții disperați beau bruderșaft: Socrate Julieta și Romeo... NEAMURI DE PIETRE Țărmul mării are două neamuri de pietricele primul din ele gândindu-se la Socrate cel de-al doilea la Demostene respectiv primul regretând că și-a pierdut colțurile al doilea - foarte necăjit că mai e colțuros. SEARĂ ...în fapt de seară întinzi mâinile cu degetele
Poezie by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/3783_a_5108]
-
atelier la Dărăscu, Unde mă așteptau Homer și Laocoon, și zeități din vremuri străbune, Să-i închipui măreț în jocuri de alb și cărbune... De ce te-ai oprit? Mai spune! Mai spune! Itinerarii Străin de duhul pământului, setos de sufletul neamului, Către poșta Vitan, prin vechii Dudești mai căutam timpului voga, Dinspre Chei către Vergului, când aud printre roți, în uruiri citadine: „Urmează stația Octavian Goga!” Și dintr-odată, ca de-un miracol se clătinară în mine Plopii și nucii, în
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/4141_a_5466]
-
odată, ca de-un miracol se clătinară în mine Plopii și nucii, în zărania anilor, tot mai amarilor, Cu jalea Ardealului, dinspre Sibii, în uluiri carpatine Până la casa popii, dinsus, pe-o uliță a Rășinarilor. Pot prăfui margini de târg, neamuri turcite, dând Văcăreștilor Loc de popas, cu martiri și scurtări, și schimbări de domnie, Un călăuz, cântăreț, fiul popii din lumea poveștilor A răsărit ca un mag, după drumuri prin nemărginirea pustie. Cuprins de neliniști, într-un octombrie umbros, potrivindu
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/4141_a_5466]
-
Ljubica Raichici Scriu sârbește în limba română. Mai grav. Slovele mele neverosimile, pravoslavnice și-au pierdut instinctul vital. La Sfântul Andrei, ocrotitorul neamului românesc, nu se duc, rușinate, ca orice turmă rătăcită... La poarta lui Sava Sfântul natal ar bate dar nu se mai știe, în urma cumplitei vărsări de duh, unde se află... Pilat, îmi dau seama, se spală pe mâini, insistent, de
Orfan de Dumnezeu by Ljubica Raichici () [Corola-journal/Imaginative/4851_a_6176]
-
sînt eu Nordul destinului unde se află străinule și ce spune - păsăroiule - busola ta Lumina galbenă rea ca rafalele de mitralieră la cîmp deschis Mama își blestemă ascuțit fiicele să n-aibă nimic nici urmași să ne piară în sfîrșit neamul pentru o vină grea pentru o suferință ce dă din ea pe dinafară ca lava dintr-un vulcan una pe care numai ea o știe
Asta nu știu ce este by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/6073_a_7398]
-
mai putea și lumea ogrăzii s-o adune Cu sunetul găleții la trocile comune Si vorba ce se-aude trecând pe drumul țării. Iubiri și cronici, sfinte poveri la care ții S-au stins demult în alte trecute- mpărății Cu neamuri în poiată, -n ocol și la cotețe. Ce ți-a rămas e numai aminte să-ți aduci De cum stăteai să numeri chemările de cuci De graurii, de sturzii, de țărcile istețe! Pia Rămâi cu mine îngere, și-ascultă La vraful
Poezii by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/6323_a_7648]
-
un pix greu, prețios, de Metal: dintr-un glonț antitanc) Si vin să te caute Stau pe la poartă Vorbesc cu lumea. Ce te faci? Pe-aici praful Se-mpletește Si se face ciorăpel Pentru inimă. Sigur Ai avut țigani în neam Cînd erai tînăr! (Nu contează ce scrii Ci cu cine)
Distrugere și Repetare by Bogdan Ghiu () [Corola-journal/Imaginative/6492_a_7817]
-
nu tăișul aspru de oțel. 2. Clinchete îl cheamă, zvon de zurgălăi, Pe alt prieten mort, cela din Săliște, Sta-ar, cum n-ar sta, doar printre ai săi, Dar nici mâna, baremi, nu poate s-o miște. Ion din neamul Iuga, boierescul neam, Ce avea hrisoave, cum el însuși zis-a, Hăt până departe, dincolo de Tisa, Acareturi, țarini, ctitorii cu hram. Casele pierdute, aburul din Peri, De pe o colină, mai în sus de Sighet, Le priveam noi, tineri, parcă era
Poezii by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6573_a_7898]
-
de oțel. 2. Clinchete îl cheamă, zvon de zurgălăi, Pe alt prieten mort, cela din Săliște, Sta-ar, cum n-ar sta, doar printre ai săi, Dar nici mâna, baremi, nu poate s-o miște. Ion din neamul Iuga, boierescul neam, Ce avea hrisoave, cum el însuși zis-a, Hăt până departe, dincolo de Tisa, Acareturi, țarini, ctitorii cu hram. Casele pierdute, aburul din Peri, De pe o colină, mai în sus de Sighet, Le priveam noi, tineri, parcă era ieri, Țara de
Poezii by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6573_a_7898]
-
gnoselor protocreștineD Schimbarea credinței nu se mai consideră mare rușine, Simbolul Istoriei a rămas Roata întoarsă, Peste noapte tragodia devine farsă. De două mii de ani dospește-acest gunoi La temeliile Creștinătății în care ne-am născut și-o să pierim cu toții: Și neamurile vechi și semințiile mai noi. Ridică-te, Mândra mea Păgânătate, Să-mi fac loc și eu într-o cetate în Munții Traciei la bravele Cete Unde stăpânea Tata Mare-al meu, Regele Dromichete! 11.X.2009 Către sinele meu Prin
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
Ultima Thule, din Pădurea Vacii Sălbatice, Pe malul apelor învolburate la gheața Mării Baltice, Până pe stâncile Mării Sărate, insulele omenirii sarmatice, Până la Mikene, Troia și Frigia Prin Exilele Veacurilor ți-ai pus pe toate Piscurile-Cogaione efigia. De la Râpii Cei Pioși până la neamul Carpilor îți flutură steagul hlamidei pese moși, strămoși. La mesele Cinelor Tale ne ștergem buzele de sfânta grăsime a crapilor Cei pescuiți de Apostolii Tăi nepofticoși Brațul drept ridicându-se la subsoară dezvelit de pânza blândei cămăși. Când vine Curierul
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]