531 matches
-
de regres economic, social, tehnic, cultural, poli-multi-infracțional, adică într-un ... mizerabil tehnocrat. De când îi știu, românii au fost mereu nemulțumiți și nerecunoscători. Întreaga istorie a acestui popor este dovada faptică, vizibilă, că mereu locuitorii acestor plaiuri mioritice voiau mai mult, neaoși zonali, indiferent cine le era domn, voievod, rege, șef de trib, șef de gintă, șef mason făcut la masa verde pe motive net economice de acaparare prin furt pe față, șef de... mama dracului. Vlad Țepeș îi trăgea pe unii
AUTO-SADOMASOCHISMUL UNUI POPOR ÎNECAT ÎN CACAO de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350011_a_351340]
-
pentru ea „șase sate!...” Silvia Dascălu a întrebat fără emoții: din care sat doriți să aflați ce dramă trăiesc oamenii acestor locuri? - Să zicem Stânișoara. - După cum și numele îl definește, satul Stânișoara este recunoscut din vechime că locuitorii lui, munteni neaoși, așezați de-a lungul pârâului Doruleț, s-au îndeletnicit cu păstoritul și, fiind o zonă colinară cu păduri și locuri pentru pășunat, la ei predomină crescutul cornutelor mici, în mod special, caprinele. Un verișor de-al meu, care locuiește în
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350169_a_351498]
-
ne pregăteam pentru a doua zi de pescuit și mergeam, ori la Ghiolul Mic de la Mamaia, ori la mare, la guvizi. Când ajungeam acasă, mereu aveam pește suficient pentru a o bucura, mai ales, pe bunica sa Suzana, o unguroaică neaoșă din Transilvania, fostă barmaniță într-un birt din Cluj-Napoca. Ea ne povestea, în timp ce-și bea nelipsita ei cafea și fuma tacticoasă o țigară, că atunci când se îmbăta vreun consumator și avea chef de scandal, îl lua în spinare
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
plantă din a cărei rădăcină când se rupea la smulgere, se scurgea un fel de lapte, (un latex care după închegare, noi copii îl adunam în cantități mai mărișoare și-l foloseam pentru mestecat, un fel de “orbit fără zahăr” neaoș țărănesc și românesc), am descoperit adevărate comori pe miriștea de ovăz. Șoarecii au adunat mari grămezi de boabe de ovăz pe care le-au acoperit întâi cu iarbă și apoi cu pământ. Nu mi-a fost greu să îndepărtez aceste
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
nu greși în priceperea locului în care se fixează expresia melodică, tonul, modul, culoarea, ritmul cântecelor interpretei Geta Postolache. Dar mai există un indiciu care întregește creionarea unui portret afectiv al artistei. Fără tăgadă, Geta Postolache este o artistă moldoveancă neaoșă, moștenitoare, păstrătoare și purtătoare la urmași a moștenirii folclorului muzical revendicat pe două maluri de apă și de istorie, ale Milcovului cel frate între inime surori! Indiciul acesta este cel la prima vedere: curățenia sufletească, spiritul vulturului, voioșia, sinceritatea, neocolirea
GETA POSTOLACHE. PRIMITOARE, PĂSTRĂTOARE ŞI DĂRUITOARE A MOŞTENIRII FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365457_a_366786]
-
Autorului Lecturi aleatorii. Basne trotușene La șapte ani de la debutul editorial și după cinci volume de poezie publicate, profesorul comăneștean Leonid Iacob se înfățișează cititorilor săi fideli într-o nouă ipostază, cea de prozator. Păstrând limbajul sfătos și, pe alocuri, neaoș din poeme, prozatorul țintește, după cum aflăm abia spre final, să atingă notorietatea lui Eusebiu Camilar și Dumitru Almaș, iar basnele izvodite de el să se transforme, peste vreme, în legende, așa cum s-a întâmplat și cu povestirea camilariană Stejarul din
LECTURI ALEATORII. BASNE TROTUŞENE de LEONID IACOB în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366509_a_367838]
-
2016. Lecturi aleatorii. Basne trotușene La șapte ani de la debutul editorial și după cinci volume de poezie publicate, profesorul comăneștean Leonid Iacob se înfățișează cititorilor săi fideli într-o nouă ipostază, cea de prozator. Păstrând limbajul sfătos și, pe alocuri, neaoș din poeme, prozatorul țintește, după cum aflăm abia spre final, să atingă notorietatea lui Eusebiu Camilar și Dumitru Almaș, iar basnele izvodite de el să se transforme, peste vreme, în legende, așa cum s-a întâmplat și cu povestirea camilariană Stejarul din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
mai mult Lecturi aleatorii. Basne trotușeneLa șapte ani de la debutul editorial și după cinci volume de poezie publicate, profesorul comăneștean Leonid Iacob se înfățișează cititorilor săi fideli într-o nouă ipostază, cea de prozator.Păstrând limbajul sfătos și, pe alocuri, neaoș din poeme, prozatorul țintește, după cum aflăm abia spre final, să atingă notorietatea lui Eusebiu Camilar și Dumitru Almaș, iar basnele izvodite de el să se transforme, peste vreme, în legende, așa cum s-a întâmplat și cu povestirea camilariană Stejarul din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
a fost primit, peste tot unde a poposit, cu brațele și inimile deschise! Iată de ce este și cetățeanul nostru de mare onoare, un gălățean cum puțini gălățeni sunt! La mulți ani, Școală Românească! La mulți ani, Boholț! Dumneavoastră, păstrătorii tradiției neaoșe românești, meritați tot respectul și stima generațiilor de acum și ale celor care vor veni! Încă o dată, cu toată reverența: La mulți ani școală românească! La mulți ani școală din Boholț! Mulți ani cultură și spiritualitate românească ! Boholț, 19-20 septembrie
UN SFERT DE MILENIU DE ŞCOALĂ ROMÂNEASCĂ LA BOHOLŢ DE PROF.DR.ZANFIR ILIE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365595_a_366924]
-
-am scoborât, Și în odaia goală din nou îmi fu urât. Și al voit atunci să sui și-n pisc să fiu. O ste era pe ceruri. În cer era târziu. O altă cauză în receptarea poeziei argheziene este limba „neaoșă” El se afirmă stingher printre contemporani. Cuvinte ca „leat”, „duminicarea”, „dumicatul”, „gogoloi”, „drojdii”, „țărână”, „faguri”, „candelă”, ”besnă”, „lut”, „stei” etc. fac parte din arsenalul lingvistic folosit cu predilecție în poezie. „Florile de mucigai” la care vom insista mai mult, ne
ESTE ARGHEZI UN POET OBSCUR? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365580_a_366909]
-
iar după sesiunea de fotografii, aplauze la scena deschisă și autografe, el a promis romanilor că va reveni cu plăcere în perioada magică a sărbătorilor, pentru un regal de colinde și obiceiuri de iarnă. Precum un înger venit de pe meleagurile neaoșe, Fuego a reaprins, cu ritmurile sale, spiritul românesc pur și le-a dăruit romanilor care se afla departe de casă și de filonul cu care se identifica, o parte de suflet care să le amintească de ACASĂ. *** O altă seară
FUEGO CUCEREŞTE ITALIA ! de ASOCIAŢIA CULTURALĂ REGAL DART în ediţia nr. 681 din 11 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365697_a_367026]
-
de cuminecare din Trupul Cuvântului”, scrierile sale dovedind, neîndoielnic, „harul de povestitor moștenit de la clasicii literaturii române”, fiind, totodată, „rodul preaplinului sufletesc primit[...]în dar de la părinți și strămoși”. Cultivarea unui stil simplu, concis, „acuratețea limbii literare” îmbogățite cu „expresii neaoșe, amuzante”, un „umor sănătos, cu pilde de înțelepciune, cu ziceri românești, cu tezaurul proverbelor strămoșești, cu arhaisme și regionalisme” reprezintă temelia scrierilor sale. Drumul său a fost „ascendent” încă de la debutul fericit în „Observatorul” (revistă și cenaclu din Toronto cărora
PASIUNEA, TALENTUL ŞI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366222_a_367551]
-
ar fi -niciuna. Sigur, cu anumite nuanțări și explicații punctuale. Folosind o limbă românească uzuală, comuna, si marcat de poetica tradiționalista a formulării identitare, poetul uneori începe admirabil poemul, dar îl încheie cam derizoriu, în anecdotica pură, chiar dacă în stilul neaoș moralizat a lui Marin Sorescu. Dacă e vorba de o evoluție interioară, discretă, intimă, putem analiza două texte întâmplător puse față în față: “Pasăre măiastra”(cu indicația North Carolina 5 aprilie 2004) pag. 96 și “Pădure nebună” (cu indicația Buziaș
TRADITIA POEZIEI PATRIOTICE REACTIVATE PE PAMANT AMERICAN, DE AURELIU GOCI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366243_a_367572]
-
desăvârșit ton cu mina de bonom, chiar și atunci când imită satiric și cu har pe alți interpreți. Petrică Mâțu Stoian, ca de fiecare dată plăcut de public, pe lângă voce și repertoriu, pentru chipul lui de haiduc și de pandur, român neaoș, mustăcios și mândru, a cântat încântător. Apoi, interpreta cu finețe de catifea în melodie, țesută pe o voce puternică, frumoasă, cu ochi luminători, ca roua pe frunza de smarald, cu surâsul larg și plin de bunătate, Mioara Velicu a purtat
BENONE SINULESCU. ÎN NERĂBDAREA ANIVERSĂRILOR CE VOR SĂ MAI VINĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350576_a_351905]
-
declarația criticului literar Marin Mincu căruia nu i se publicau lucrările fiind acuzat ca în scrierile lui este prea de "dreapta". Marin Preda, directorul Editurii l-a apărat insa punând la punct pe un denigrator al acestuia printr-o înjurătură neaoșe, publicându-i apoi toate lucrările. Iată cum îl caracterizează Marin Mincu pe acest așa zis "produs al proletcultismului": "Marin Preda era un om de o elevată noblețe, comportându-se în orice împrejurare ca un adevărat aristocrat; el avea răbdarea nobila
„BĂIETE, ĂŞTIA VOR SĂ MĂ OMOARE!” INTERVIU DESPRE MARIN PREDA CU PROF. ION IONESCU-BUCOVU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351429_a_352758]
-
1893, cu un val de șovinism maghiar care-l acuză de „daco-românism“. Având titlul bombastic „Hazaárulók“ (Trădători de țară, în maghiară) și subtitlul „Országunk kellős közepén a jelen korunkban eloláhositott 24.000 tősgyökeres magyarjainkról“ (Despre cei 24.000 de unguri neaoși, romanizați în timpurile prezente, în mijlocul țării noastre), fostul preot maghiarofon oferea așa-zise „demascări“ despre atitudinea antimaghiară a episcopului Pavel, învinuit de „daco-românism“, acuze de mare preț pentru presa locală și budapestană, chiar dacă autorul era „un nevropat incurabil“, ce fusese
ORADEA LUI IOSIF VULCAN de DORU SICOE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350868_a_352197]
-
-le astfel pornirea veninului, a firii, a destinului. E firească soluția finală, aleasă de autor ca Iovana să devină o simpatizantă a mișcării ecologiste a gurului Bivolaru, date fiind obiectivitatea, cumpătarea, magia și naturalețea caracterului acestei fete sălbatice în fond, neaoșă munteancă și continuatoare a tradițiilor înaintașilor săi. Uneori zicerile au trimiteri aluzive, cititorul este supus unui test de lecturare atentă, pentru a descifra sensurile scrierii, nuanțele și valențele secvențiale. Fiecare cuvânt e o trimitere, fiecare propoziție devine o aventură, iar
SAGA DESPRE IOVANA IORGOVANĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351697_a_353026]
-
am înțeles, decât poate fiecare al patrulea cuvânt, din ce spunea, atât de prost vorbea limba țării care o adoptase. Inadmisibil, dar credeți-mă că e plin de toate națiile pământului aici care abia vorbesc limba engleză... și britanicii aștia neaoși se leagă de români și bulgari. Un exemplu!? Critica adusă de Lordul Winston, la adresa asistentelor din Europa de Est care lucrează în Marea Britanie, care ar putea pune în pericol viața cetățenilor din cauza competenței limitate de comunicare a acestora cu pacienții și doctorii
JURNAL LONDONEZ (9) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346702_a_348031]
-
zilele noastre, amin! Cum ar fi rezolvat acest conflict popoarele care, cînd sapă după apă, dau de petrol?! Cînd vițeii unei femei au intrat în porumbii unui vecin și a început războiul de treizeci de minute, cu ocărurile și înjurăturile neaoșe de rigoare, conflictul a fost aplanat de înțeleptul satului, care le-a sfătuit pe cele două beligerante să-i pupe în fund pe viței, dacă sînt vaci și se pun la mintea lor. Celelalte bîrfe ale muierilor se consumă pe
CAP 4 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356356_a_357685]
-
Până și natura rezonează cu atâta tinerețe, frumusețe și candoare sufletească și ajută fecioarele să-și desăvârșească munca, altfel destul de prozaică, dacă nu ar exista întrecerea și jocul. Volumul se încheie în forță cu “Plugușorul scriitorilor” - o mostră de umor neaoș și de satiră, în care sunt surprinse figuri clasice de autori români și urările tradiționale pentru breasla din care și autoarea face parte. Prin această nouă bijuterie literară, Ioana Stuparu și-a demonstrat încă o dată măiestria creatoare și disponibilitatea de
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
este ultimul proiect la care s-a angajat Tiberiu Cunia. Dicționarul Explicativ al Limbii Aromâne este în curs de finalizare. De curând, printr-un mesaj personal, domnul profesor Cunia mi-a vorbit puțin despre acest proiect de anvergură: cuvântul aromânesc neaoș - pentru că există puține neologisme în limba aromână - este prezentat cu pronunția lui, prin despărțirea cuvântului în silabe și cu accentul arătat pe silaba în care cade. Este apoi explicat sensul cuvântului în limba română, apare o listă cu sinonimele fiecărui
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
ușor. Ea abundă în termeni filozofici și religioși, pe care cititorul de rând nu îi cunoaște. Este, de asemenea, plină de referințe utile cercetătorului, dar dificile pentru lectorul obișnuit. Și totuși, autorul îmbină în mod accesibil termenii științifici cu vorbirea neaoșă românească și stilul literar, plin de metafore și alegorii, cu abordarea filozofică a problematicii cu care se confruntă. Într-adevăr, autorul abordează multe problematici, mari și mici, aduce în discuție numeroase teme și curiozități care incită și satisfac dorințele cititorului
PE MUNTII CARE SE SPRIJINA CERUL de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356543_a_357872]
-
să precizez că Melania Cuc este un magistru în arta metaforică. Poate că nicăieri n-am întâlnit o mai mare afluență de imagini, comparații, tot felul de sintagme și figuri de stil cunoscute și inventate care dau parfumul exotic ori neaoș al scrierii mustoase, vânoase și în același timp, serafice, acoperite de voaluri care mai mult arată decât ascund, un trup de o frumusețe stranie, la fel ca veșmintele orientale. În timp ce în țara mea hiperboreală se zvonise bine de iarnă, în
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
la Diug, unde nu era zi fără rugăciune și duminică fără biserică. De acolo au început să fie sădite valorile în sufletul meu. Apoi mai cred în frumusețea omului, în cultura adevărată, cea autentică, în reperele identității noastre de oameni neaoși, de popor ales. Scriu dincolo de timp. Zi și noapte, acasă sau la birou. Scrisul meu se împarte între două iubiri: ziarul și cartea. În ziar încerc să aduc în fața cititorilor evenimentele literare, trăirile și împlinirile oamenilor de cultură, iar în
TAINA SCRISULUI (24) – SCRIU PRECUM RESPIR... de MENUŢ MAXIMINIAN în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355058_a_356387]
-
identificat cu o persoană de o sensibilitate molipsitoare, aș putea spune, dar și de un realism sănătos, nealterat, prin tot ceea ce transmite într-un mod absolut original, încercând să mascheze cu finețe zbaterile interioare, garnisindu-le cu picanterii specifice olteanului neaoș căruia Dumnezeu și viața i-au dat, cu siguranță, mai mult decât ar fi crezut că poate duce. Conlucrând într-o comunitate literar-artistică din Diaspora am constatat, spre bucuria mea, că Marin Trașcă este omul pe care te bucuri să
LA CUMPĂNA DINTRE „DRAGA” DE VIATA ŞI LUMEA DE „DINCOLO”: EL DESCONOCIDO! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355112_a_356441]