558 matches
-
ncercările agenților ruși de-a realiza o confederație a popoarelor balcanice cauza e că în București au pătruns demult convingerea că interesele României nu se pot uni defel cu acelea ale statelor slave din vecinătatea ei și apoi instinctul de neatârnare al națiunii care nu îngăduie ca România să cedeze ceva din independența sa, pentru care s-a luptat atât de mult; în fine - last not least - pentru că România posedă un rege din Casa Hohenzollern, care în nici o împrejurare nu s-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
sa, pentru care s-a luptat atât de mult; în fine - last not least - pentru că România posedă un rege din Casa Hohenzollern, care în nici o împrejurare nu s-ar hotărî a se degrada devenind vasalul Coroanei rusești. Daca instinctul de neatârnare și de libertate al românilor, care se manifestă atât în politica lor esterioară cât și în cea interioară, i-a ferit pîn' acum de-a ajunge să atârne de Rusia, el pe de altă parte a creat un conflict cu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
unde clasă de mijloc mai nu există, e asemenea guvernamental. Daca vom enumera pe membrii opoziției conservatoare și liberale vom vedea lesne că cei mai mulți deputați opoziționali își datoresc mandatele lor acestor două colegii, unde, cu toată corupțiunea, tot mai există neatârnare materială și morală. Ce voiește dar d. C. A. Rosetti? Să nimicească cu totul influența acestor colegii, băgând în ele pe delegații țăranilor, cari, struniți de subprefecți și perceptori, vor vota pururea cu guvernul. Pentru a ajunge la acest scop
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
miile de favori pe cari puterea are mijlocul de-a le împrăștia, ne întrebăm ce-ar mai deveni un partid în opoziție, fie acela conservator, fie liberal, fără acea mână de oameni independenți din colegiul I a căror cultură și neatârnare [î]i face capabili a rezista ademenirilor și a-și formula votul după opinia lor mai bună, nu după interes? Daca în împrejurările actuale, când aceste colegii există, lupta e atât de grea și atât de nepotrivită între guvern și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
caracter, cu curajul ei, ale cărei privilegii consistau în datorii cătră țară mai grele decum alții aveau a le purta, asemenea n-ar fi vro pagubă dac' ar exista și astăzi. Dar de la părerea de rău după veacuri trecute de neatârnare până la dorința nerealizabilă de-a restabili trecutul e o mare deosebire. Daca ne place uneori a cita pe unii din Domnii cei vechi nu zicem cu asta că vremea lor se mai poate întoarce. Nu. Precum lumina unor stele ce
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cei ce în afară lucraseră astfel. Când a spus că nu mai e om onest în țară n-a vorbit poate numai de deputații ce-i stăteau în față: ochii i s-a despăienjenit, pentru a vedea lunecând înainte-i neatârnarea acestei țări de 'mpreună cu Dunărea. Calimach Catargiu, silit de bănuiala aruncată asupra lui, descopere duplicitatea guvernului, e amenințat cu darea în judecată și moare de supărare. Cogălniceanu, bolnav și bătrân, reîntinerește în culmea vieții sale pentru a apăra Dunărea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Dunărea. Calimach Catargiu, silit de bănuiala aruncată asupra lui, descopere duplicitatea guvernului, e amenințat cu darea în judecată și moare de supărare. Cogălniceanu, bolnav și bătrân, reîntinerește în culmea vieții sale pentru a apăra Dunărea, mișcătoarea pavăză de argint a neatârnării noastre străvechi, a căreia pierdere totdeuna robie au însemnat. Iar țara aceasta, amețită ca un taur de demagogia ei internă, de zdreanța roșie a republicei de disculți, e distrasă de la cestiunea cea mare, pierde ca pe niște cărți pe joc
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de-a pururea și puținele elemente independente din colegiul I, cari, de rău de bine, ne-au dat pân - acuma pe oamenii serioși și c-o erudiție mai solidă și a căror dezinteresare e garantată pân-la un grad oarecare prin neatârnarea lor economică. Daca privim cum soarele, mișcând uriașul său corp arzător, trimite enorme cantități de căldură și lumină universului, cum acea căldură absorbită de aer se preface în vânturi, absorbită de suprafața mării se preface în nouri și ploaie, absorbită
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
-lea sunt aproape în totalitate guvernamentale, iar al Ii-lea devine cu înlesnire guvernamental; deși existența colegiului I 289 {EminescuOpXIII 290} mai nu are un alt rol în țara aceasta decât a face cu putință să pătrunză puțină lumină și neatârnare de caracter în Parlamentul de mașini votatoare, guvernul actual nu se mulțumește cu atâta. Lui nu-i trebuie nici un control și nici o opoziție; vrea să dispuie în stăpân absolut, necontrolat de nimene, de buget, de Dunăre, de interese interne și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Părinți înscriși în analele și documentele domnești ale acestor țări, părinți ai patriei, aveți îndurare de țara voastră! Nu lăsați ca demagogia compusă din venetici și din cavaleri de industrie să strivească cea din urmă rămășiță de libertate și de neatârnare a acestui popor; nu lăsați ca un popor, azi încă liber, să nu mai fie mâni decât o turmă necuvântătoare mânată de poliție și de funcționari; scăpați ceea ce mai este de scăpat: dreptul vostru de-a controla această companie anonimă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
slugi cari, daca ar îndrăzni să voteze în contra candidatului oficial vor fi imediat date afară, după cum zice Chirițopol. Și caractere libere nemaiputând pătrunde, ele nu vor mai putea servi de prototip și de exemplu purtării politice a poporului. Paguba produsă neatârnării caracterelor este însă atât de mare și de esențială încît n-am mai vedea nici un mijloc de a restitui această pierdere. Deja lumea își adaptează moravurile după virtuți patente ca acelea ale unui P. Grădișteanu sau Costinescu! Își poate închipui
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ajutorul de scriitor din sat, purtarea sa politică. Ca, după un sistem regulat, se vor opri procente din leafa fiecăruia pentru scopurile partidului. Ca din ce în ce va deveni mai greu de - a - și agonisi mijloace de subzistență în neatârnare de guvern și că sporirea lefilor va spori numărul celor ce caută posturi și supunerea lor cătră oamenii cari pot distribui aceste posturi. ["ONORABILUL JOSUA QUINCY... "] 2257 Onorabilul Josua Quincy povestea, într-o prelecțiune ținută la Boston, ca a văzut
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
29, 1943; Sýkora, Poziția internațională. • Ferenț, Cumanii; Spinei, Realități, p. 87; Șerban Turcuș, Sfântul Scaun și românii în secolul al XIII-lea, București, 2001, p. 163-164. • DRH, D, I, nr. 22, 34, p. 46, 64; Șerban Papacostea, Triumful luptei pentru neatârnare: întemeierea Moldovei și consolidarea statelor feudale românești, în idem, Geneza statului în evul mediu românesc, Cluj-Napoca, 1988, p. 38-40. și Baia (probabil în 1413), trebuie așezată în contextul internațional al epocii, fiind în mare parte urmarea prezenței active a factorului
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
noi cuvinte interzise: țepe, clown, pitic, foame, frig, moarte 5, după cum, ziaristă la cotidianul România liberă, Tia Șerbănescu reține, tot Într-un caiet de Însemnări personale: S-au interzis câteva cuvinte, cinci, dar pe unul l-am uitat: informatică, robotică, neatârnare, Îngrășăminte chimice. Nu-mi dau seama ce au greșit aceste nenorocite de cuvinte pentru a fi condamnate la dispariție și nici nu găsesc un fir epic (logic, nici atât!) care să le lege Între ele sau de vreo Întâmplare. Destinul lor
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
școală a lui Caragiale, F, 1989, 7; Simion, Scriitori, IV, 653-657; Mircea Mihăieș, Formula unu, O, 1990, 4; Ioan Holban, Personajul ca hermeneut, CRC, 1990, 5; Dan C. Mihăilescu, Contul Groșan, T, 1990, 3; Papahagi, Cumpănă, 358-361; Ovidiu Pecican, Foiletoanele neatârnării, ST, 1992, 10; Monica Spiridon, Trece caravana povestitorului, RL, 1993, 17; Țeposu, Istoria, 23-24; Lovinescu, Unde scurte, IV, 198-202; Petraș, Lit. rom., 157-159; Borbély, Xenograme, 84-87; Dicț. scriit. rom., II, 461-463; Cărtărescu, Postmodernismul, 427-429, 431-433; Anca Noje, O retrospectivă Ioan
GROSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287369_a_288698]
-
felul celei din Răzvan și Vidra de B.P. Hasdeu, expuneri de momente ale vieții unui erou (Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, Constantin Brâncoveanu, Tudor Vladimirescu ș.a.), complicate frecvent prin introducerea unei intrigi secundare de natură sentimentală. Temele sunt lupta pentru neatârnare, apărarea pământului străbun, slujirea neamului până la jertfa de sine. Tipică pentru întreaga dramaturgie istorică de sursă națională, rezumativă într-un fel, e „tragedia antică în trei acte” Răzbunarea pământului. O țară nenumită e invadată și supusă de un rege străin
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
luată de armata română în războiul din 1877-1878 (1926), Essais sur l’art militaire des Roumains (1935), Participarea populației civile la războiul din 1877-1878 (1941), Garda națională. Scurt istoric. Rostul ei în războiul din 1877-1878 (1943), Făuritori de seamă ai neatârnării României (1946), Istoria artei militare a românilor până la mijlocul veacului al XVII-lea (1947). Amplă și strălucită lucrare de genealogist este Familia Rosetti (I-II, 1938-1940). Activitatea îi este remarcată și recunoscută atât în țară, cât și în Europa, studiile
ROSETTI-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289379_a_290708]
-
certitudinea. Prizonier, soarta fiindu-i în mâinile lui Ahmed-Pașa, el nu își pierde speranța, se vede reînscăunat domn. Încrederea fără margini în capacitatea Moldovei de a se elibera de servitute explică și bărbăția cu care Ion-Vodă, simbol al voinței de neatârnare, primește moartea, mărturisindu-și mișcător dorul de odihna eternă: „Eu simt nevoia tihnei, căci mult m-am zbuciumat/ Și-aș vrea să dorm întruna, să dorm netulburat; / Nici visul să nu vie să-mi tulbure-adormirea,/ Să nu mai știu de
SORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
are menirea să disciplineze senzualitatea și să ducă la înmulțire) și realizarea cuplurilor (prezența Doamnei fiind o trebuință) în primele două epoci „în care se desface, din punct de vedere politic și nu numai din acesta, trecutul nostru” - cea „a neatârnării de fapt” și aceea „a unei supuneri cinstite și cruțătoare față de turci” (N. Iorga), adică în acel interval ce interesează paginile de față. Avea importanță - zise Iorga -, în alegerea partenerilor, condiția soților, după cum aceștia „erau domni în scaun, domni legiuiți
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
care criza Imperiului Otoman se accentuează, iar alianțele europene se reașează, România a revenit la o politică energică, cu atât mai mult cu cât redeschiderea „chestiunii orientale” a readus trezirea spiritului național În Balcani. Am susținut prin argumente că obținerea neatârnării atrage și posibilitatea instaurării regatului, o formă de consolidare și de afirmare a noului statut politicojuridic. Într-adevăr, după Încetarea ostilităților, problema titlului, ca o etapă premergătoare În Înfăptuirea regatului, este prima care se pune de către cabinetul I. C. Brătianu. Din
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
era dispusă să dea o recunoaștere imediată, ceea ce simplifica foarte mult problema <ref id="42"> 42 Telegramă Bălăceanu c. Kogălniceanu, Viena, 6/18 septembrie 1878, la AMAE, fond Arhiva Istorică, vol. 131, f. 4.</ref>. Deci, după ce În urma războiului pentru neatârnare situația se complicase, așa Încât s-a impus renunțarea la proclamarea regatului, Carol Însuși declarând că e de acord să rămână doar cu titlul de „prinț” <ref id="43"> 43 Telegramă Debains c. <indescifrabil>, București, 23 ianuarie 1878 MAE - AD TurquieBucharest
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
alegerea unui titlu oficial, „Alteță” sau „Alteță Serenisimă”, care să-l reprezinte cât mai demn pe prinț și care să consolideze statutul internațional al țării. Între 1866-1877, chiar dacă s-au succedat numeroase guverne, radicale sau moderate, conservatoare sau liberale, problema neatârnării a rămas vie. Diferite au fost doar căile de abordare, cea a „faptului Împlinit” sau aceea a tratativelor politico-diplomatice. Pe acest fundal, apare și problema proclamării regatului, existând câteva momente semnificative, precum cele din 1868, 1870, 1873 și 1878, când
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
pentru Carol, ceea ce trimitea la Încercarea Îndeplinirii planului proclamării regatului În viitor. Acest titlu, Împreună cu demersurile românilor de a se trimite miniștri plenipotențiari au fost manifestări energice ale unui stat suveran, căruia, deși i se impuseseră condiții grele pentru recunoașterea neatârnării, dorea să se afirme mai ferm pe arena internațională. Germania și Austro-Ungaria și-au oferit, condiționat, sprijinul În medierea acestei probleme, ceea ce anunță cursul politicii externe românești În perioada următoare, adică gravitarea În jurul Vienei și a Berlinului. Chiar dacă atât s-
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
de doi ani, în luptă cu un tărâm nestatornic, străbătut de izvoare, izbutit am a pune la poalele Bucegiului, temelia acestei clădiri în anul Mântuirii 1875, iar al Domniei Noastre al IX-lea. Zidirea s-a oprit pe timpul războiului pentru neatârnarea României. Intrat-am în această casă a Noastră în anul Mânturii 1883, iar al Domniei Noastre al XVII-lea; datu-i-am numele: Castelul Peleș”.<footnote Mite Kremnitz, op. cit., p. 127 footnote> Tot cu acest prilej, marele nostru poet Vasile
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
invitați potentații zilei din Timișoara, iar cel secund evocă existența dramatică a autorului în lagărele de refugiați prin care a trecut în Germania și Italia, în fuga sa spre Occident. U. a mai publicat volumele de versuri pentru copii Balada neatârnării (1977), Pescarii de pe apa de argint (1989) și o culegere de epigrame, Mofturi de privighetoare (1992). Postum a apărut Nod în papură (2001), unde editorul a reunit poeziile tipărite după 1991 în „Renașterea bănățeană”, la rubrica aleasă a da și
URECHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290372_a_291701]