223 matches
-
latină ca bază a clasificării sale: Combinând acești patru termeni și introducând prefixul "alto" Howard a ajuns la clasificarea utilizată și în prezent a norilor: Cu plafonul peste 6.000 m: Cu plafonul între 2.000 și 6.000 m: Nebulozitatea reprezintă gradul de acoperire al cerului cu nori. Pentru observațiile meteorologice sinoptice sau pentru aviație acest grad de acoperire se exprimă în optimi, 0/8 reprezetând "cer senin", iar 8/8 reprezentând "cer total acoperit". Gradul de acoperire al cerului
Nor () [Corola-website/Science/301009_a_302338]
-
II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual -4 -3 3 4 12 15 19 19 14 8,8 6,2 -7 9,8 Această zonă primește precipitații care depășesc 1000 m anual iar gradul de nebulozitate crește la peste 0,6. Regimul temperaturilor este caracterizat prin diferențieri substanțiale ale gradienților pe verticală condiționată de creșterea altitudinilor. Temperatura medie anuală are cifra de 9,8˚C. În privința temperaturilor extreme s-a constatat că izotermele lunii cele mai
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
atingându-se variații maxime între 38ș-42ș latitudine la o umiditate relativă de 80-84% (lunile iulie si ianuarie). În emisfera sudică, la latitudini peste 57ș variațiile sunt foarte reduse, umezeala relativă înregistrând valori de 85%. Zona ecuatorială se caracterizează printr-o nebulozitate ridicată, practic constantă pe tot timpul anului. Valorile medii identificate sunt 6 și 7. Regiunea cu nebulozitate maximă (media anuala 7) se află situată la sud de ecuator, în apropierea coastelor africane. În regiunile tropicale se înregistrează nebulozitate scăzută (valoare
Oceanul Atlantic de Sud () [Corola-website/Science/307404_a_308733]
-
În emisfera sudică, la latitudini peste 57ș variațiile sunt foarte reduse, umezeala relativă înregistrând valori de 85%. Zona ecuatorială se caracterizează printr-o nebulozitate ridicată, practic constantă pe tot timpul anului. Valorile medii identificate sunt 6 și 7. Regiunea cu nebulozitate maximă (media anuala 7) se află situată la sud de ecuator, în apropierea coastelor africane. În regiunile tropicale se înregistrează nebulozitate scăzută (valoare medie 2-4). În regiunile cu climă temperată nebulozitatea este maximă în timpul iernii și minimă în timpul verii, cu
Oceanul Atlantic de Sud () [Corola-website/Science/307404_a_308733]
-
printr-o nebulozitate ridicată, practic constantă pe tot timpul anului. Valorile medii identificate sunt 6 și 7. Regiunea cu nebulozitate maximă (media anuala 7) se află situată la sud de ecuator, în apropierea coastelor africane. În regiunile tropicale se înregistrează nebulozitate scăzută (valoare medie 2-4). În regiunile cu climă temperată nebulozitatea este maximă în timpul iernii și minimă în timpul verii, cu unele excepții: zona situată pe coastele de est ale Americii de Sud până în apropiere de 30ș lat. S, unde nebulozitatea nu atinge în
Oceanul Atlantic de Sud () [Corola-website/Science/307404_a_308733]
-
Valorile medii identificate sunt 6 și 7. Regiunea cu nebulozitate maximă (media anuala 7) se află situată la sud de ecuator, în apropierea coastelor africane. În regiunile tropicale se înregistrează nebulozitate scăzută (valoare medie 2-4). În regiunile cu climă temperată nebulozitatea este maximă în timpul iernii și minimă în timpul verii, cu unele excepții: zona situată pe coastele de est ale Americii de Sud până în apropiere de 30ș lat. S, unde nebulozitatea nu atinge în general valori mari. Începând însă de la lat. peste 40ș nebulozitatea
Oceanul Atlantic de Sud () [Corola-website/Science/307404_a_308733]
-
tropicale se înregistrează nebulozitate scăzută (valoare medie 2-4). În regiunile cu climă temperată nebulozitatea este maximă în timpul iernii și minimă în timpul verii, cu unele excepții: zona situată pe coastele de est ale Americii de Sud până în apropiere de 30ș lat. S, unde nebulozitatea nu atinge în general valori mari. Începând însă de la lat. peste 40ș nebulozitatea crește puternic spre sud (valori 6 si 7). La latitudini medii ceața de advecție se formează în general în sezonul rece, acoperind zone întinse și prezentând grosimi
Oceanul Atlantic de Sud () [Corola-website/Science/307404_a_308733]
-
nebulozitatea este maximă în timpul iernii și minimă în timpul verii, cu unele excepții: zona situată pe coastele de est ale Americii de Sud până în apropiere de 30ș lat. S, unde nebulozitatea nu atinge în general valori mari. Începând însă de la lat. peste 40ș nebulozitatea crește puternic spre sud (valori 6 si 7). La latitudini medii ceața de advecție se formează în general în sezonul rece, acoperind zone întinse și prezentând grosimi de sute de metri. Ceața de advecție este însoțită de vânt cu viteze
Oceanul Atlantic de Sud () [Corola-website/Science/307404_a_308733]
-
de forța 4-5. Sunt vânturi permanente caracterizate printr-o direcție stabilă. În această zonă acționează alizeele de sud-est. În zona de acțiune vremea este în general bună, iar cerul senin. În est înnorările sunt mai rare decât în vest, unde nebulozitatea și căderile de precipitații ating valori maxime vara. Vremea bună poate fi întreruptă de periculoase furtuni tropicale. Vânturile de vest în emisfera de sud bat din direcția vest-nord-vest cu forțe mari. Vara intensitatea lor maximă este înregistrată în centura delimitată
Oceanul Atlantic de Sud () [Corola-website/Science/307404_a_308733]
-
de la 40ș latitudine"), iar vânturile de vest care suflă în această regiune sunt denumite "forties". În prezent, navele de transport moderne evită "să coboare" la latitudini mai mari de 40ș S deoarece în aceste zone marea este permanent foarte agitată, nebulozitatea atinge valori ridicate, cad precipitații care reduc considerabil vizibilitatea, iar în timpul nopții există riscul coliziunii cu aisberguri. "Pamperos" sunt vânturi de sud-vest, care ating brusc viteze de peste 100 de noduri (viteza maximă măsurată a fost de 107 noduri la Montevideo
Oceanul Atlantic de Sud () [Corola-website/Science/307404_a_308733]
-
Posibilitatea ca evoluția stelelor Sirius A și Sirius B să fie responsabilă pentru această discrepanță a fost respinsă de către astronomi bazându-se pe motivul că nu sunt de ajuns câteva mii de ani și că nu este niciun semn de nebulozitate în sistemul stelar care ar putea demonstra că o astfel de schimbare a avut loc. O interacțiune cu o a treia stea, încă nedescoperită, a fost de asemenea propusă pentru a demonstra culoarea roșie. Explicații alternative despre culoarea roșie sunt
Sirius () [Corola-website/Science/303223_a_304552]
-
din 1959), precum și la Centrul Hidrometeorologic Chișinău. Lumina solară anuală este de 2215 ore, cea mai puternică și îndelungată fiind înregistrată în iulie (329 ore), iar cea mai mică - în decembrie (54 ore). Anual sunt 71 zile fără soare (cu nebulozitate 100 %), cele mai multe fiind înregistrate iarna (40 zile). În iunie și în septembrie se înregistrează câte o zi fără soare, pe când în iulie-august astfel de zile lipsesc aproape cu desăvârșire. Iarna durează la Chișinău în medie 78 zile, cea mai mare
Clima Chișinăului () [Corola-website/Science/312161_a_313490]
-
apar radiologic ca fiind osteolitice în totalitate, chiar parțial chistice. Dar există și OB care apar radiologic sub forma unei opacități difuze ușoare, mai redusă decît radioopacitatea displaziei fibroase. Rareori, OB poate fi caracterizat radiologic prin radioopacitati sub forma unor nebulozități neregulate, uneori chiar intense. Cînd radioopacitatea este a țesutului tumoral, reprezintă cel mai important semn radiologic pentru diagnosticul de OB. Radioopacitatea este expresia cantității și gradului de maturare a substanței osteoide nou formate. Caracteristic OB este transformarea lui într-o
Osteoblastom () [Corola-website/Science/312264_a_313593]
-
și din unele zone cu poluare luminoasă. Se vede ca și o „stea” de magnitudine mijlocie sub cele trei stele care formează Centura lui Orion. Stelele apar cețos, pentru un observator cu un aparat vizual normal (ochi) și ca o nebulozitate prin binocluri sau telescoape mici. Nebuloasa din Orion conține un roi deschis foarte tânăr, cunoscut sub numele de Trapezium, datorită asterismului celor patru stele primare. Două dintre acestea pot fi considerate ca facând parte ditr-un sistem binar iar în nopțiile
Nebuloasa Orion () [Corola-website/Science/311967_a_313296]
-
Circa 30-35% din media anuală a precipitațiilor cad sub formă de zăpadă în perioada noiembrie-martie. Straturile de zăpada, în general, ating pe înălțimi mai mari 1-1,5 m, dar de obicei grosimea stratului de zăpadă este între 30-80 cm. Cu privire la nebulozitate se remarcă faptul că majoritatea zilelor din an sunt cu cerul total sau parțial acoperit. Numărul mediu de zile anual cu cerul senin este de circa 70. Nebulozitatea medie anuală estre între 5-6/10, adică între 182-218 zile cu cerul
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
dar de obicei grosimea stratului de zăpadă este între 30-80 cm. Cu privire la nebulozitate se remarcă faptul că majoritatea zilelor din an sunt cu cerul total sau parțial acoperit. Numărul mediu de zile anual cu cerul senin este de circa 70. Nebulozitatea medie anuală estre între 5-6/10, adică între 182-218 zile cu cerul acoperit total sau parțial. Munții destul de înalți ce înconjoară bazinul Văii Mogoșului în care este așezată și comuna Mogoș, prin poziția lor determină caracteristici regionale regimului de vânturi
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
5 mm. Valorile moderate ale parametrilor climatici sunt o consecință a extinderii efectelor Anticiclonului Azoric, situându-se în limitele: a) temperatura aerului: Efectul brumei se manifestă în intervalul octombrie- aprilie, media anuală a zilelor fără brumă fiind de 172 zile. Nebulozitatea zonei este dependentă de regimul de circulație al curenților de aer, determinându-se pe anotimpuri o medie multianuală, distribuită astfel: b)precipitații(mm): c)activitatea eoliană, este sub dominarea circulației zonale din V și NV. Frecvența medie pe anotimpuri indică
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
veri moderate cu ploi ocazionale. Precipitațiile scad în general de la Vest la Est, fiind mai bogate, în zonele periferice montane (peste 2000mm/an); cele mai scăzute se înregistrează în regiunile lacului Neusiedler (sub 600 mm/an). Deși umiditatea, precipitațiile și nebulozitatea sunt și ele influențate de altitudine, crescând odată cu ea, vârfurile înalte suferă de lipsa precipitațiilor abundente.
Clima Austriei () [Corola-website/Science/309100_a_310429]
-
an, dar se mai ivesc înghețuri târzii de primăvară, de obicei la sfârșitul lunii aprilie. Temperaturile maxime absolute nu depășesc 40̊ C iar cele minime nu scad sub - 30̊ C. Climatul oferă condiții convenabile pentru culturile agricole. Precipitații Nebulozitatea care este relativ redusă 5, 5 condiționează un număr însemnat de zile însorite (70-75) însumând circa 2000 de ore pe an. Cantitatea anuală de precipitații variază în jur de 600 mm, din care aproape jumătate ( 45,6 % ) cad la sfârșitul
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
unde, în genere, climatul trebuie sa fie submontan, răcoros și umed. Spațiul montan, cu expoziție față de circulația predominant vestică, favorizează cumularea unor importante cantități de precipitații anuale, a căror medie atinge 1000 mm, iar pe culmile înalte peste 1400 mm, nebulozitatea medie depășind 6 zecimi. Climatul munților mijlocii se caracterizează prin variații moderate ale temperaturii aerului, cea anuală menținîndu-se pozitivă, iar în luna iulie oscilînd între 18-20°C. Versanții orientați spre nord-vest, vest, sud-vest sînt frecvent acoperiți de nori. Versanții adăpostiți
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
în caracterizarea climatică. Poziția geografică a Munților Vrancei permite influența maselor de aer vestice, oceanice, mai umede și cu temperaturi moderate, cît și a celor est-europene, mai aride, în funcție de care stările vremii se deosebesc mai cu seamă în privința umidității și nebulozității atmosferei. Este important faptul că masele de aer oceanic, o dată ce depășesc la est aliniamentul culmilor înalte, devin mai sărace în precipitațiile ce le sînt specifice, înregistrîndu-se concomitent degajarea cerului de nori și foehnizarea lor. Contrar, fronturile atmosferice răsăritene, în înaintarea
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
devin mai sărace în precipitațiile ce le sînt specifice, înregistrîndu-se concomitent degajarea cerului de nori și foehnizarea lor. Contrar, fronturile atmosferice răsăritene, în înaintarea și ascensiunea lor, se răcesc, sporesc în umiditate, dau precipitații destul de însemnate și măresc gradul de nebulozitate. De altfel, numărul mediu anual de zile cu cer acoperit este de 180 în zona celor mai înalte culmi de pe creasta apuseană a Munților Vrancei și de 160 în restul spațiului montan. În această situație, durata medie de strălucire a
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
caracteristicile climatice specifice comunei Osica de Sus, putem să le estimăm numai în corelare cu regiunile vecine, deoarece elementele climatice acoperă suprafețe mari. Clima de aici este temperat-continentală. Radiația solară depinde de înălțimea Soarelui deasupra orizontului, de opacitatea atmosferei, de nebulozitate. Valoarea medie anuală a radiației solare este de 125 kca/cm². Există trei forme de circulație a aerului în straturile inferioare ale atmosferei cu implicații directe asupra vremii și anume: circulația vestică are o frecvență de 45% din totalul cazurilor
Comuna Osica de Sus, Olt () [Corola-website/Science/301500_a_302829]
-
vîntului într-un interval de 24 ore este mai pronunțată în lunile calde. Viteza maximă (în iulie circa 5 m/s) se înregistrează în orele de amiază, cea minimă (circa 2 m/s) în orele de seară și de noapte. Nebulozitatea. În timpul rece al anului deasupra teritoriului raionului Nisporeni ca și în toată țara domină cerul acoperit. Aceasta se observă mai rar însă în cadrul înălțimii moldovei centrale cît și în cadrul raionului nostru. În lunile de iarnă numărul de zile cu cer
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
domină cerul acoperit. Aceasta se observă mai rar însă în cadrul înălțimii moldovei centrale cît și în cadrul raionului nostru. În lunile de iarnă numărul de zile cu cer senin este minim (2-3). În iulie nr de zile cu cer senin în raport cu nebulozitate totală crește de la 6-8 zile în partea centrală a țării. Probabilitatea cerului senin atinge valoarea maximă în august-septembrie. Media anuală a zilelor cu cer acoperit în raport cu nebulozitatea totală variază între 115-120 zile în cadrul raionului Nisporeni. Cel mai mare nr de
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]