1,175 matches
-
Tag ("Douăzeci și una de zile", 1995), Die graue Erde (,,Stepa cenușie", 1999); Der weiße Berg (,,Pe muntele alb", 2000), Der Wolf und die Hündin ("Lupul și cățeaua", 2000), "Dojnaa" (2001), Tau und Gras ("Arcanul și iarba", 2002), Das geraubte Kind ("Copilul necăjit", 2004). În anul 2007, a editat trei cărți - un roman, un volum de nuvele și altul de poeme. Chiar dacă a scris și un roman despre Ghengis Han, corifeul națiunii și istoriei mongole, în patria sa Galsan Tschinag este cunoscut și
Un important scriitor mongol: Galsan Tschinag by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/7350_a_8675]
-
League și a vrut să revină, astfel că a investit la loc, iar rezultatele se văd. Rezultate care vor ajuta din nou întreg fotbalul românesc și care mai aduc din când în când câte un strop de bucurie în viețile necăjite a milioane de români. Rezultate pentru care măcar un semn de recunoștință ar fi putut să primească tocmai principalul responsabil, din partea unui comentator plătit din banii tuturor românilor.
Interzis, Gigi Becali. La TVR, cenzura încă mai sperie comentatorii meciurilor de fotbal by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/74811_a_76136]
-
de discuțiile cu presupusul agresor al acesteia; (ii) în cursul urmăririi penale, acesta din urmă a afirmat că ei doi ar fi întreținut în trecut un raport sexual; și (iii) potrivit declarațiilor martorilor (supra, pct. 9-23), reclamanta părea doar uneori necăjită după întâlnirile cu C.P., în timp ce, alteori, părea a fi destul de veselă. ... CADRUL JURIDIC RELEVANT I. Dreptul și practica interne A. Legislația 29. Codul penal interzice hărțuirea sexuală în următorii termeni: Art. 208 - Hărțuirea (1) Fapta celui care
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265721]
-
pivniță, încearcă fără succes să-l scoată din țară, apoi îl va așeza la masă și va juca biliard și cărți cu el. El și soția sa, Florica (Elvira Rimbu), trăiesc modest, totul este sărăcăcios în locuința lor de oameni necăjiți. Cumnatul îi reproșează starea în care se află soția, soția îi reproșează că este prea moale, duritatea ei este aproape reflexă, acumulare de nemulțumiri și subînțelesuri, intervențiile abrazive, tăioase. Marian Crișan nu vrea să facă din personajul său un erou
Turcul si Fata Morgana by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5975_a_7300]
-
decât o trompă de la un pui de elefant. Zis și făcut! Vine omul la control peste o lună. Totul era în regulă, mai crescuse nițel, nevasta era mulțumită. La fel și în luna următoare. A treia lună însă, vine tipul necăjit la medic: - Domnule doctor, am o mică problemă! A crescut acum, de o târâi după mine. Asta nu ar fi o problemă, dar când merg prin piață, fură mere de pe tarabe și mi le bagă în fund ... Vezi și: Bancul
Bancul Zilei: Un om își pierde bărbăția și primește o trompă de elefant by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/62489_a_63814]
-
neobservate. Anghel a schițat exerciții prozastice încă din tinerețe, dar s-a consacrat prozei mai ales în anii 1910-1911, după ce se afirmase ca poet; micile lui capodopere se grupează în volumele Fantome și Oglinda fermecată, amîndouă din 1911; Povestea celor necăjiți și Triumful vieții (1912) cuprind ansambluri de amintiri și de portrete și respiră jurnalismul. Experiența încercată de Anghel atunci cînd a trecut de la vers la proză rămîne dintre cele mai interesante: versul poeziilor din h grădină, alexandrinul românesc de 18
„À la recherche du temps perdu” avant la lettre by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/6149_a_7474]
-
socialismul ar avea mai multe fețe. A pus mâna pe putere cu lozinci proletare, a restituit ceva pământ țăranilor, cel mai mult fiind... repartizat la marii latifundiari ai socialismului... cu față umană (Văcăroiu, Geoană, Adrian Păunescu, Adrian Năstase - toți... oameni necăjiți,... mari acționari, ca să nu zicem... jepcari.” (p. 230). Jean Băileșteanu rămâne un scriitor înzestrat, dublat de un caracter uman exemplar, al unui cetățean apreciat al urbei Banilor, care l-a adoptat, și în special al satului său, Sălcuța Doljului, care
Un fel de jurnal by Toma Grigorie () [Corola-journal/Journalistic/4821_a_6146]
-
sinceritate și pasiune, plasat astfel, putem admite, datorită condiției sale de om de jos, întâi de toate, iar apoi împins și de temperament, de sensibilitatea lui specială, de felul său de a fi ca individ. Suferea pentru cei mulți, pentru necăjiți. Soluția ar fi fost în schimbările sociale. Mersul istoriei și mai ales călătoria edificatoare în URSS din anii ’30 îl fac să se replieze și chiar să devină critic față de pozițiile pe care cândva le îmbrățișase. Mircea Iorgulescu, observă Eugen
Ultimul Mircea Iorgulescu (II) by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5135_a_6460]
-
copii locuiesc în străinătate. Deși trăiesc pe alte meleaguri, respectiv în Kuweit, Grecia și Spania, iar banii nu le lipsesc, copiii nu-l ajută pe "Mareșal". "Nu are lumina, nu are curent electric aici. E sărac, sărac, e un om necăjit, vai de capul lui! Lucrează pe la o stână, nu știu pe unde. Nu prea vine pe acasă, foarte rar, o dată pe lună, când ia pensia, și mai bea două zile, și pe urmă nu-l mai vedem", a spus Elena
Botezați de Antonescu și Ceaușescu. Vezi ce destine au avut finii celor doi conducători by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/64304_a_65629]
-
în legătură cu situația Legii educației este UDMR, precizând că și el este necăjit că se tergiversează adoptarea acestui act normativ, informează Mediafax Băsescu a menționat la RRA că el, spre exemplu, nu a făcut declarații publice, dar la rândul său este "necăjit" că se tergiversează Legea educației. Șeful statului a declarat că este "extrem de doritor ca România să aibă o lege modernă", în acord cu recomandările comisiei prezidențiale și cu Pactul pentru educație semnat de toate partidele. În opinia sa, situația actuală
Băsescu: Nu doar UDMR este cel mai supărat. Și eu sunt necăjit că CC întârzie Legea educației () [Corola-journal/Journalistic/49576_a_50901]
-
Ponta. Referitor la subiectul tentativei de sinucidere a lui Adrian Năstase, ministrul Rus a fost extrem de laconic, spunând doar că a vorbit cu fostul premier la telefon imediat după anunțarea verdictului Înaltei Curți. „(n.r. - Adrian Năstase) Era depresiv, era extrem de necăjit. Ceea ce eu am simțit că s-ar putea să se întâmple viața a demonstrat că s-a și întâmplat“, a spus ministrul de Interne, precizând că ar mai face și a suta oară același lucru. Referitor la scandalul iscat în urma
Ioan Rus: Năstase era depresiv. Simţeam că va încerca să se sinucidă. () [Corola-journal/Journalistic/44025_a_45350]
-
susținut Crin Antonescu întrebat despre o posibilă alianță PDL cu PNL. În acest sens, el a mai spus că este jenant ca președintele să stea pe la uși. “E jenant ca președintele să stea pe la uși, ba la PSD... înțelege și necăjitul ăla din stradă dacă-i spui: <mă, nu am mărunt. Lasa-mă!>, o dată, de două ori, de trei ori înțelege și își vede de treabă”, a declarat ironic Antonescu. Președintele Traian Băsescu a declarat duminică, la Pro Tv, că vede
Antonescu, de o alianţă PDL-PNL: E jenant ca preşedintele să stea pe la uşi () [Corola-journal/Journalistic/45781_a_47106]
-
la orice mediu mai puțin cizelat. Era extrem de tonic, iar la telefoanele lui matinale era un spectacol. Avea zeci de subiecte de conversație, unul mai ispititor ca altul. Îmi dădeau o dispoziție bună pe toată ziua, iar dacă mă prindea necăjită, dezamorsa totul cu o frază cinic-empatică - un talent cu totul aparte. Mi-ar prinde bine, acum, un telefon de la el. Mă făcea să râd. Înțelegea. Punea lucrurile la locul lor și n-am văzut aprecieri mai juste ale oamenilor și
Lui Leo, magister ludi, in memoriam by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/5630_a_6955]
-
13 iulie 1924, mărturisea: "Pe petecul de pământ ce se cheamă România, eu am rădăcini adânci. O fi frumos să scrii în franțuzește fără să fi deschis o gramatică; o fi frumos să ai cu tine toată presa pariziană, de la necăjita L^Humanité a lui Jaures până la gravul Figaro și regalista Action Française, aceasta din urmă mai elogioasă decât oricare; dar mult mai frumos e să rămâi ceea ce te-ai născut." Volumul al treilea este axat îndeosebi pe colaborarea lui Panait
Publicistica lui Panait Istrati by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Memoirs/9754_a_11079]
-
sânge, nu cu mult timp înainte: „Pentru câteva clipe, privirile celor doi se încrucișează precum săbiile într-un duel, unul se uită cu asprime și mustrare, triumfător, celălalt privește cu năduf și răutate, înfrânt“. S-ar putea glosa, desigur, că necăjiții de la început sunt ajutați de pronie, în spiritul ardelenesc, moralizator, vizibil încă de la Slavici. Ipoteza prinde putere dacă evaluăm și proza intitulată Bator, unde năpăstuitei Fefeleaga i se adaugă șansa de a-și recupera calul bătrân și orb de la cumpărătorul
Longevitatea în altă formă by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/3198_a_4523]
-
figurante. Problemele femeilor nu sunt niciodată uitate: „...mă gândeam la o operă socială vastă de protecție a fetelor fără căpătai, operă pe care o doresc înfăptuita cât mai curând pentru binele generațiilor viitoare...” (52). Figurantele sunt, de regulă, fete, femei necăjite care se oferă peliculei pentru a crea o lume de iluzii. Una este „o nenorocita de care și-a bătut joc un ticălos, apoi a lăsato pe drumuri. Părinții nu vor să mai știe nimic de ea” (85). Yvonne, secretara
Sarina Cassvan: scriitura se lasă sedusă by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/3277_a_4602]
-
nașule? - Cum, nu zici nimic? făcu popa, zâmbind ironic, superior. Rău, finule, rău că nu zici nimic. Nu-ți dă prin gând? - Nu. - Rău, rău. Află, finule, că s-a întors Dumnezeu și spre mine, că prea m-a văzut necăjit. Ei, tot n-ai înțeles? Ilie dădea a tăgadă din cap. - Rău, finule. N-ai priceput că mi-a ascultat Dumnezeu rugăciunea; e pucioasă, finule. Ilie căscă ochii mari. - Ia de mai gustă o dată. Ilie mai trase o înghițitură; se
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
lucru. Ceea ce, de regulă, nu se întîmplă, atît pentru că vadurile sunt de mult ocupate, cît și pentru că mentalitatea fundamentalistă nu are cum să se descurce într-o lume profund ancorată în valorile occidentale. Astfel, migratorii continuă în vest același trai necăjit pe care îl duceau în locurile natale și, probabil, se întăresc și mai tare în convingerea că stilul de viață european trebuie repudiat cu toate forțele. Fascinați de toate cele văzute, nu prea pricepem inflamarea Ritei. De ce i se par
Turcia pe care n-ați văzut-o by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Imaginative/15401_a_16726]
-
Emil Brumaru Interpretează Marin Moraru Umblam umil să-ți șoșotesc prin urbe Foșnetul fustei, coapsele-n mătasă... Acum lumina geamul vrea să-mi surpe-n Țăndări verzui în pieptu-nchis în casă. Căci iar bolesc sub iederi necăjite Și-n raiuri trist frecate cu sacîz, Pe cercurile pacinicilor plite Prăjesc pîrjoale moi. Ci tu îți rîzi De sufletul ce ți-a plătit cu viața Șoldul școlar și sînii descheiați. Și lacrimile mi le-nșiri pe ața subțire-a
Sonet satiric by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15573_a_16898]
-
bine: de cauți o rimă la ceva - vino la mine, cuvinte am avut de când mă știu dar nu mă întreba nimic de focul care s-a stins pe când dormeam adânc - ce pot să fac, îmi tot încerc norocul, ca omul necăjit - nu plâng, mănânc iar seara, uneori, mă bate gândul să iau vaporul lung spre un atol să mă întind pe plaja albă, gol, să năpârlească grijile de-a rândul: visez un vis cam palid în hamac și mă trezesc mai
Poezii by Dan Dănilă () [Corola-journal/Imaginative/3072_a_4397]
-
un muzeu care să-i ostracizeze pe cei care au distrus o bună parte din floarea României. Dacă în jumătatea de an ce urmează voi fi în continuare ignorat îmi voi retrage oferta”. Astăzi în sufragerie Dormitau pe-o farfurie, Necăjite si mânjite, Zece ouă înrosite . Un ou alb, abia ouat, Cu mirare le-a-ntrebat: Ce vă este, frătioare, Ce vă doare? Nu vă ninge, nu vă plouă, Stati gătite-n haină nouă, Parcă, Dumnezeu mă ierte, N-ati fi ouă... Suntem
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
un popor decât un raft întreg de ghiduri turistice, informate, dar convenționale. Scriitorul depășește, în mod firesc, astfel de standarde. Iar cititorul înțelege cu ușurință că Despărțirea de Ierusalim este mult mai mult decât un banal, convențional roman al emigrantului necăjit.
La anul la Ierusalim by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10844_a_12169]
-
un pitecantrop noaptea/ mînînd dinozaurii cu ochi mici spre prăpastia vidului și subconștientului/ tîrîșul viperelor - strune biologice necîntătoare încă - / tristă pre-lume fără cîntec” (Epocă). Ceea ce n-ar putea fi decît un semn de exasperare. Bardul se identifică cu „fiecare ins necăjit/ în ziua în care s-a scumpit sarea ce este de fapt/ rezumatul existenței noastre/ sarea (fără pîine)/ sarea de pus în clepsidre în loc de nisip” (Poem din ziua în care s-a scumpit sarea), fondul acustic al acestor dureroase experiențe
Poezia lui Leo Butnaru by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3096_a_4421]
-
a costat, câți dintre dumneavoastră reușesc să se mute anul acesta, cum se face punctajul, pentru că este foarte important să nu se întâmple, așa cum știm noi în România că unii sar peste rând și să fie cu adevărat cel mai necăjit, cel mai amărât, primul pe listă. Cred cu adevărat că putem să facem și în alte orașe ale țării în care primarii țin nu doar la cei bogați și puternici, cei bogați și puternici au ei grijă de ei și
Ponta, la Constanța: M-am gândit că vin toți copiii lui Radu Mazăre și nu știu cât sunt de mulți by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/40840_a_42165]
-
eu'. Nu ne interesează ce vrea domnul Băsescu. Bineînțeles că un guvern nu se numește pe povești. Sunt două lucruri care trebuie totuși știute de toată lumea și vă garantez că le știe toată lumea. Și oamenii cei mai modești, cei mai necăjiți știu cum se pune un guvern, cine pune guvernul. Mai întâi că nu Traian Băsescu pune Guvernul. Parlamentul Românei pune Guvernul. Doi: desigur că nu pe povești se investește un guvern, ci pe voturi”, a declarat Crin Antonescu la Antena
Antonescu, avertisment pentru Băsescu: „O să vrea sau o să dispară” by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/40878_a_42203]