387 matches
-
lăsă să moară pe oaspele său fără sprijinul religios, ba i-a făcut autopsie fără autorizație, răspândi vorba c-a fi fost liber-cugetător și nihilist, încercă să mituiască pe preotul bis[ericii] Sf. Gheorghe pentru a-i concede îngroparea unui necreștin, au întîmpinat pe secretarul episcopiei și pe cei trei preoți trimiși de P. S. S. Episcopul de Argeș cu declarația că răposatul a fost nihilist, închizînd cu cheia ușa camerei în care era cadavrul, a susținut că răposatul dispusese înmormîntare civilă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
moșiei Dimăchenii din ținutul Dorohoiului, singurul care-a avut curajul de-a susține că nu-i trebuință de revizuire și că trebuie mănținut art. 7, sânt următoarele: acel articol din Constituție, sub cuvântul c-ar fi lovind o confesie religioasă necreștină, pune în realitate o piedecă absolută unei rase străine, de origine și limbă străină, de-a lua parte la viața statului român. Acea rasă având imediat tendența de-a pune mâna pe proprietatea nemișcătoare a românului, iar mediat de a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
având imediat tendența de-a pune mâna pe proprietatea nemișcătoare a românului, iar mediat de a pune mâna pe statul lui, adică pe țara lui, piedica absolută pusă de Constituție poate fi numită bună, pentru că în cazul de față religia necreștină și rasa străină sânt două lucruri ce se acoper pe deplin, sânt în realitate unul și acelaș lucru. Art. 7 e fără contestare sabia lui Alexandru împărat, care taie nodul gordian fără a încerca de a-l descâlci, și consecuent
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
copiii, ci până și Alianța izraelită, căreia nu-i place a-l ști. E dar curat zădarnic de-a repeta acest adevăr pentru a suta oară. Catolici, protestanți, calvini, armeni, lipoveni, turci și în fine evrei, toate confesiile creștine și necreștine, posibile și imposibile, s-au bucurat pururea de cea mai mare toleranță religioasă pe pământul nostru. Străvechile biserici armenești din Botoșani și din Suceava, bisericele catolice întemeiate de principi români chiar, templele sectarilor alungați din Rusia și, asupra tuturora, sinagogele
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cuprinde azi mai multe religii, fiece religie mai multe naționalități". Tăgăduiesc absolut aceasta. Nu sunt aderent al doctrinei statului creștin, căci statul e o ordine mireană și trebuie să-și exercite puterea lui c-o nepărtinitoare dreptate și față cu necreștinii. Dar fără de nici o îndoială noi germanii suntem un popor creștin. Pentru a răspândi religia aceasta între păgâni strămoșii noștri au vărsat râuri de sânge, pentru a o dezvolta și forma au suferit și luptat ca martiri și eroi. La orice
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ști să considere că, răspunzând cu totul vederilor cari au condus puterile semnatare ale Tratatului de la Berlin, nouăle dispozițiuni constituționale de cari i s-a fost dat cunoștință, și în particular pe acele din cari rezultă, pentru persoanele de rit necreștin, domiciliate în România, neaparținând de alminterea nici unei naționalități străine, necesitatea de a se supune formalităților unei naturalizațiuni individuale". Ceea ce mai de-a dreptul va să zică: "Noul art. 7 e în contrazicere cu art. 44 al Tractatului de la Berlin". Știm bine că
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
1453, s-a văzut cât de bogat și de influent cultural-religios a fost Bizanțul, împins pe un loc secund de către Occidentul mai dominator. Și bisericile creștine rupestre din Cappadocia, completate de moscheile și caravanseraiurile turcilor, dovedesc puterea credinței creștine și necreștine în depășirea barierelor naturale de către oamenii purtați de năzuințe înălțătoare. În secolul al XV-lea, frica și prudența față de cuceritori i-au exilat în orașele italiene pe mulți intelectuali bizantini, care, pe lângă documente, cărți, studii despre scriitorii, filosofii, juriștii, retorii
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
fi "un avatar eminescian rătăcit la cumpăna dintre două milenii". Acesta se opune cu înverșunare cameleonismului practicat cu nerușinare de reprezentanții de azi ai "miticismului", ce s-au perpetuat în valuri, transmițându-și mentalitatea kominternistă în ctitorirea unei Europe antinaționaliste, necreștine și resentimentare. Așa se face că Paul Goma, unul dintre puținii români ce ar merita din plin recunoașterea statutului de disident, este și rămâne "proscrisul tuturor regimurilor politice din ultimii cincizeci de ani", atâta timp cât el s-a raportat și se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
sub mantaua cea comodă a denumirii laxe de "Schutzbefohlene" e bine să trăiască omul. Acuma însă, după legiuirile pozitive ale României, numai străini de rit creștin pot cumpăra imobile. În ce calitate se prezintă înaintea tribunalelor noastre sudiții de rit necreștin? Aceasta a fost întrebarea care i s-a pus mai deunăzi tribunalului de Iași, secția a treia, prin d. Leeb Meer Hofer, care a dorit să concureze la vânzarea licitativă a casei d-lui C. Ieni. Hotărârea tribunalului zice că
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nostru. Dacă voiesc să ne cucerească, n-au decât s-o facă... fățiș, ca toate națiile, cu arma 'n mână. Dar cu tertipuri și apucături nu merge deocamdată. În numărul în care sunt la noi evreii rămân străini de rit necreștin, ce nu se pot nici contopi cu poporul nostru, nici pot pretinde mai mult decât de a fi suferiți, și ne pare că n-au nici o cauză de a se plânge de toleranța noastră. Dacă gustul li-e numaidecât după
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
domn. Căci, o spunem drept și fără încungiur, daca România n-ar fi mestecată în război, conlocuitorii noștri ar * colecta pentru turci, nu pentru creștini. Aceasta se vede în Austria și în Ungaria, încît aceste daruri ale neromînilor de rit necreștin samănă mult cu acele ale danailor, cu cari odată vor crede că au dreptul a ne scoate ochii. Încolo se 'nțelege că ne pasă foarte puțin de opinia de care foaia noastră, bună - rea cum este, se bucură în cercurile
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
definitiv. Să fie conservată În versurile populare imaginea unei zeități solare ce pleacă la culcare, obosită? Să fie presentimentul schimbării unui ciclu solar cu un altul, Întunecat? Urmele unui mister păgân? Antecamera unei tragedii menite să sfâșie calmul unui paradis necreștin? Câte ceva din toate, și poate nimic. Fiindcă, de fapt, printr-un efect de o mare subtilitate, tot ceea ce urmează după dezvăluirile miraculoase ale oiței preferate nu este decât o reverie prelungită, imaginea morții ca o contopire În univers. Balada Miorița
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
veche românească. Păstrarea anumitor elemente de cult păgân în cadrul obiceiului de înmormântare dovedește că, în ciuda anumitor reguli, mai târziu obligatorii (secolele VIII-X), modul de înhumare și, mai ales, orientarea vest-est (considerată creștină) nu erau respectate întotdeauna, îndeosebi de rudele, încă necreștine, care îi îngropau. Dacă ritul folosit era același, în cazul ritualului funerar practicile utilizate erau diferite, chiar dacă există și elemente comune: Structura mormintelor: exceptând mormintele duble, de la Dumeștii Vechi și Bârlad-Dealul Țuguieta, restul mormintelor izolate și al necropolei conțin doar
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
agonistică a culturii", solul fertil în care se naște creația, de la mitologia arhaică la arta postmodernă, ambele privite deopotrivă sincronic și diacronic. Așadar, într-un sens larg, termenul este semnificat antitetic în raport cu cel de apologetică, unde argumentarea îi vizează pe necreștini (într-o înțelegere foarte restrânsă, polemica se referă la argumentele prin care creștinii, între ei, urmăreau să determine natura adevăratei lupte și credințe creștine). Marc Angenot precizează că termenul "presupune o concepție despre cuvântul războinic apărut în timpul războaielor religioase" și
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
fenomen se pot vedea în toate domeniile. Pe de o parte, religia creștină a fost adoptată inițial de populația daco- și greco-romană de la orașe, iar mai apoi și de cea de la sate, devenind o caracteristică a sa în raport cu popoarele barbare, necreștine. Pe de altă parte, istoria populației daco- și greco-romane de pe teritoriul țării noastre aparține istoriei creștinismului din primele veacuri; s-a constatat că urmele creștine descoperite istoric (cf. literatura istorică) și arheologic, aparțin populației autohtone stabile, cel puțin pentru secolele
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
ca decor, multe au și o semnificație profundă, după cum se poate constata din analiza unei geme descoperită la Dinogeția (azi, Garvăn, jud. Tulcea), gemă care indică pătrunderea creștinismului sub aspect gnostic (sfârșitul secolului III - începutul secolului IV). Tranziția de la religiile necreștine la cea a lui Cristos a creat o serie de dificultăți pentru creștinii din Sciția Minor, după cum se poate constata din descoperirea a două inscripții la Tomis, contemporane gemei sus-amintite, inscripții care, deși au ca simbol creștin porumbelul, totuși, mențin
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
de inhumație, orientate V-E, fără inventar. În necropolele de tip Sântana de Mureș-Cerneahov din secolul IV au fost identificate prea puține morminte care corespund ritualului creștin. Chiar și mai târziu se pot vedea numeroase morminte de incinerație care aparțin necreștinilor, coexistând în aceleași necropole cu morminte creștine. De altfel, Pătimirea Sfântului Sava Gotul (document din 374, aparținând Sfântului episcop Vasile cel Mare (330-379), autorul canonizării martirului), ne mărturisește că în zona Buzăului existau comunități amestecate, creștini și păgâni, care locuiau
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
O atenție deosebită merită prezența inscripțiilor funerare care, prin decorul și simbolurile lor, ne vorbesc despre viața creștinilor din Dobrogea de altădată. Astfel, pe unele inscripții din secolul IV, realizate pe piatră, întâlnim motive decorative moștenite din vechime: câmpul inscripțiilor necreștine este încadrat în chenar simplu ori profilat. Acest ultim aspect le deosebește de majoritatea inscripțiilor paleocreștine, în câmpul cărora decorația constă din prezența unor simboluri creștine precum: porumbelul, crucea simplă, crucea monogramă, monogramul lui Cristos (chrisma) singur ori încadrat într-
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
eroilor, vezi cavalerul trac), ori în manifestarea speranțelor din inscripția latină din Tomis (Câmpiile Elyseé, considerate locul de destinație al sufletelor celor drepți) ori cea de la Ulmetum (sufletele defuncților vor ajunge în cer, prefăcându-se în stele, concepție în fapt necreștină). Dificultățile întâmpinate de creștinii Sciției Minor în alcătuirea epigramelor funerare sunt evidente, dacă ținem cont că acestea au fost compuse deseori de autori păgâni pe baza unor modele dispuse adaptărilor textuale dar și criticii (lipsa de rafinament etc.). Multe inscripții
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
nota nr. 2). 10 Matei Călinescu, op. cit., p. 64, nota 26; Pentru lexemul Sânziene, deși are în vedere demonstrațiile filologice care stabilesc etimonul sanctus dies Johannis, stabilește etimologia în legătură cu lat. Diana (>zâna), zeiță a fertilității, deoarece sensul cuvântului românesc este necreștin, iar Sânzienele sunt zâne al căror rol este strâns legat de mitologia erosului (p. 107); despre acest nume, ca "ipostază degradată, camuflată în profan a numelui mitic românesc Ileana", Lăcrămioara Berechet, op. cit., p.138; Sabina Fânaru, op. cit., p. 237, pune
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
comunitate creștină”. Ceea ce Moioli spunea pentru discipolat, este valabil și pentru apostolat și, prin urmare, pentru misiunea și pastorala preotului. Regula este aceeași: Isus este Mântuitorul universal al Bisericii și al fiecărui creștin, realizează mântuirea sa până și în religiile necreștine, atunci când o revarsă asupra întregii creații și în inima fiecărui om. Așadar, când se vorbește despre invenție, despre noutate, despre creativitate, despre originalitate în pastorală, se spune ceva foarte marginal, cu privire la elementul său esențial, care este acela de a-l
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
a unei arte laice, diferite, prin excelență, de cea dintâi. În fine, o a treia semnificație a acestei noțiuni, cel puțin din punctul de vedere al religiei creștine, este aceea de artă a Bisericii (ortodoxe, catolice etc.), arta altor confesiuni (necreștine) făcând trimitere la o creație cu caracter laic sau religios, însă nu sacru 6. Acestei diversități de opinii i se alătură și lucrarea de față, care, în lumina ideilor prezentate, se dorește a fi o încercare de surprindere a diferitelor
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
interpretarea filosofică a acesteia. În acest sens, arta sacră desemnează o zonă a creației mult mai concretă și mai limitată decât în cazurile anterioare, în creștinism, ea având sensul de artă a Bisericii (ortodoxe, catolice etc.), în timp ce arta altor confesiuni (necreștine) nu va fi desemnată în același fel, atributul sacralității fiind din această privință impropriu 471. Literatura de specialitate a încercat, la rândul său, să descopere sensurile și semnificațiile expresiei de artă sacră. Într-un studiu preocupat de analiza acestui subiect
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
spirituelle. Cette proximité confère à l'art sacré une place de choix dans la création artistique contemporaine". 470 Ibidem. 471 Deși prezintă un anumit grad de subiectivitate, logica acestei interpretări ar putea fi aplicată și din perspectiva celorlalte sisteme religioase, necreștine. 472 Seyyed Hossein Nasr, Religious Art, Traditional Art, Sacred Art. Some reflections and definitions, în The Essential Sophia, coord. Seyyed Hossein Nasr & Katherine O'Brien, World Wisdom, Inc., Bloomington , 2006, p. 175, (www. worldwisdom. com). 473 Ibidem, p. 175. 474 A
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
dezvoltă un personalism protestant, în cadrul căruia s-au mai remarcat Brighton și Knudsen. Ulterior, prin Renouvier se afirmă personalismul catolic francez. Varianta franceză va avea cea mai lungă existență, atât în perspectivă creștină (prin Maritain, Marcelă, cât și în varianta necreștină (prin Mounnier și grupul Esprită. S-au mai semnalat școli personaliste la Cracovia (prin Ingarden, profesor al lui Karol Wotiek, viitorul papă Ioan Paul al II-leaă și la Praga. Personalismul a pătruns, explicit sau implicit, și în Germania, la filosofii
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]