490 matches
-
a Divinității este o Supremă Rațiune Vibratilă care crează și guvernează prin Sine însăși Universul, făcând ordine în Haos și construind normativ în Infinit, iar prin această magnificență a lucrărilor realizate de Eul său cosmic, ni se arată ca SUBTILUL NECREAT CARE CREEAZĂ! De aceea, pentru o simplificare cât mai largă a înțelegerii lucrurilor, vom îndrăzni a formula aserțiunea paradoxală multora: „din Nimic a ieșit Totul!” Și este de intuit că “Nimicul” discutat aici umplea “Totul” înainte de Big-Bang, venind dintr-un
CREDINŢA DACO-DEOUMANIŞTILOR ŞI LIANTUL EI INTEGRAL, DUMNEZEUL UNIC CURCUBEU (D.U.C.) de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351362_a_352691]
-
creator mai întâi al Sinelui și, de Acolo, izvoditor al Totului! E simbolul ubicuu al Începuturilor Vieții Universului prin „OUL PRIM” al conștientizării gândului de sine! După judecata noastră Dumnezeu confirmă întâia Lege Universală, care ar trebui să fie: „SUBTILUL NECREAT, CREAZĂ!” (AȘADAR, DUMNEZEUL UNIVERSULUI NOSTRU NU E YAHWEH! NOI N-AVEM NIMIC ÎN COMUN CU DUMNEZEUL TRIBAL ȘI BIBLIC AL EVREILOR)! Teonimul DUMNEZEU e precreștin! Dumnezeu cel invocat de Deoumaniști (și al celor ce acceptă normele sale, cuprinse în „ICOSALOG
STINDARD, TEMATIC, INTRODUCTIV de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/351390_a_352719]
-
vom observa căSfinții Părinți, Îl numesc pe Dumnezeu: Principiu al existenței (Αρχη). Toate atributele Sale sunt manifestări binefăcătoare ale Sale către creația Sa. Prin aceste atribute ale lui Dumnezeu, mintea omului luminată de har se poate ridica la Frumusețea Lui necreată. Numele divine rămân însă inepuizabile și incognoscibile în infinitatea lor. Cu toate acestea, Frumusețea dumnezeiască are pentru creație în infinitatea lor. Cu toate acestea, Frumusețea dumnezeiască are pentru creație un caracter arhetipal, astfel încât, între Dumnezeu și lume, între Frumosul Divin
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
lavom observa căSfinții Părinți, Îl numesc pe Dumnezeu: Principiu al existenței (Αρχη). Toate atributele Sale sunt manifestări binefăcătoare ale Sale către creația Sa. Prin aceste atribute ale lui Dumnezeu, mintea omului luminată de har se poate ridica la Frumusețea Lui necreată. Numele divine rămân însă inepuizabile și incognoscibile în infinitatea lor. Cu toate acestea, Frumusețea dumnezeiască are pentru creație în infinitatea lor. Cu toate acestea, Frumusețea dumnezeiască are pentru creație un caracter arhetipal, astfel încât, între Dumnezeu și lume, între Frumosul Divin
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
în Care sunt adunate rațiunile tuturor lucrurilor, ca modele și bunăvoiri ale Sale [29] , fapt pentru care Dumnezeu poate fi contemplat și prin intermediul realităților sensibile. Conținutul arhetipal al creaturilor nu se revelează însă complet sau definitiv căci ține de inteligibilul necreat aflat în Dumnezeu. De aceea, explicarea aspectelor diverse ale firii înconjurătoare rămâne doar o tentativă de-a exprima aspectelor diverse ale firii înconjurătoare rămâne doar o tentativă de-a exprima în cuvinte ceva despre Izvorul arhetipal inepuizabil. Sfinții Părinți capadocieni
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
apariția lui Corpus Areopagiticum. În Tomul Aghioritic, Sfântul Grigorie Palama face apel la această idee în disputa monahilor atoniți cu Varlaam - atacatorul isihasmului. „Căci aceștia - Sfinții Părinți ai Bisericii - fie în cuvântări, fie în scrieri o numesc - Frumusețea divină - negrăită, necreată, veșnică, netemporală, neapropiată, nemăsurată, nesfârșită, nehotărnicită, nevăzută de îngeri și de oameni, arhetipală și neschimbată, slava lui Dumnezeu, slava lui Hristos, slava Duhului” a rămas o idee perenă în teologia ortodoxă după apariția luiînSfântul Grigorie Palama face apel la această
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
idee perenă în teologia ortodoxă după apariția luiînSfântul Grigorie Palama face apel la această idee în disputa monahilor atoniți cu Varlaam - atacatorul isihasmului. „Căci aceștia - Sfinții Părinți ai Bisericii - fie în cuvântări, fie în scrieri o numesc - Frumusețea divină - negrăită, necreată, veșnică, netemporală, neapropiată, nemăsurată, nesfârșită, nehotărnicită, nevăzută de îngeri și de oameni, arhetipală și neschimbată, slava lui Dumnezeu, slava lui Hristos, slava Duhului” [40] . Sfântul Grigorie Palama vede Frumusețea arhetipală ca fiind duhovnicească, imaterială, necreată, plină de bunătăți, armonioasă; o
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
o numesc - Frumusețea divină - negrăită, necreată, veșnică, netemporală, neapropiată, nemăsurată, nesfârșită, nehotărnicită, nevăzută de îngeri și de oameni, arhetipală și neschimbată, slava lui Dumnezeu, slava lui Hristos, slava Duhului” [40] . Sfântul Grigorie Palama vede Frumusețea arhetipală ca fiind duhovnicească, imaterială, necreată, plină de bunătăți, armonioasă; o Frumusețe din care izvorăsc toate câte sunt frumoase în lume, accesibile prin simțuri și cognoscibile în contemplație. Frumusețea este preexistentă și, totodată, iradiantă, dinamică, o putere în continuă desfășurare ce constituie polul de atracție al
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
satur ochii cu frumusețea Domnului” (Ps. 27, 4). Creația Sa, ca Duh al Frumuseții, este o poezie de contemplare a Frumuseții divine, cuprinzând veșnicia” [42] Frumusețea Fiului lui Dumnezeu vom remarca adevărul căDumnezeu Tatăl este izvorul Frumuseții celei veșnice și necreate; deci și Fiului, ca și Chip al Tatălui, Unul - Născut, deoființă cu Tatăl, Îi este proprie Frumusețea supremă, Frumusețea pură, Frumusețea arhetipală. Această frumusețe a Fiului este transcendentă, anterioară lumii, deci eternă. În rugăciunea de despărțire de ucenici, în seara
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
3). Sfântul Grigorie de Nyssa proclamă și el frumusețea Fiului lui Dumnezeu: „Nu există nimic inform sau urât în Tatăl, nimic care să nu proclame frumusețea Unului Născut” Continuând cuvom remarca adevărul căDumnezeu Tatăl este izvorul Frumuseții celei veșnice și necreate; deci și Fiului, ca și Chip al Tatălui, Unul - Născut, deoființă cu Tatăl, Îi este proprie Frumusețea supremă, Frumusețea pură, Frumusețea arhetipală. Această frumusețe a Fiului este transcendentă, anterioară lumii, deci eternă. În rugăciunea de despărțire de ucenici, în seara
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
Și a făcut Dumnezeu pe om după chipul Său” (Fac. 1, 26 - 27). Prin urmare, omul este icoana Chipului cel veșnic al lui Dumnezeu, este icoana vie a Fiului lui Dumnezeu. Și, după cum Logosul divin poartă în Sine rațiunile (λογοι) necreate ale întregii creații, tot astfel și omul, poartă în sine chipurile create ale rațiunilor divine. Părintele Dumitru Stăniloae scria: „Așa cum Logosul divin, Creatorul chipurilor rațiunilor Sale necreate S-a făcut prin întrupare, pe lângă Subiectul rațiunilor Sale și Subiectul chipurilor create
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
a Fiului lui Dumnezeu. Și, după cum Logosul divin poartă în Sine rațiunile (λογοι) necreate ale întregii creații, tot astfel și omul, poartă în sine chipurile create ale rațiunilor divine. Părintele Dumitru Stăniloae scria: „Așa cum Logosul divin, Creatorul chipurilor rațiunilor Sale necreate S-a făcut prin întrupare, pe lângă Subiectul rațiunilor Sale și Subiectul chipurilor create ale acestor rațiuni, așa e destinat și subiectul uman să se facă, pe lângă purtătorul chiupurilor create ale rațiunilor divine și purtătorul rațiunilor necreate ale Logosului împreună cu Acesta
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
Creatorul chipurilor rațiunilor Sale necreate S-a făcut prin întrupare, pe lângă Subiectul rațiunilor Sale și Subiectul chipurilor create ale acestor rațiuni, așa e destinat și subiectul uman să se facă, pe lângă purtătorul chiupurilor create ale rațiunilor divine și purtătorul rațiunilor necreate ale Logosului împreună cu Acesta” Ajungând mai în profunzime, vom vorbidespreîn antichitatea greacă frumusețea omului era interpretată ca teofanie: sălășluirea zeului în trupul unui muritor. La Sfinții Părinți frumusețea omului nu numai că își păstrează caracterul sacru, dar ea este considerată
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
Și a făcut Dumnezeu pe om după chipul Său” (Fac. 1, 26 - 27). Prin urmare, omul este icoana Chipului cel veșnic al lui Dumnezeu, este icoana vie a Fiului lui Dumnezeu. Și, după cum Logosul divin poartă în Sine rațiunile (λογοι) necreate ale întregii creații, tot astfel și omul, poartă în sine chipurile create ale rațiunilor divine. Părintele Dumitru Stăniloae scria: „Așa cum Logosul divin, Creatorul chipurilor rațiunilor Sale necreate S-a făcut prin întrupare, pe lângă Subiectul rațiunilor Sale și Subiectul chipurilor create
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
a Fiului lui Dumnezeu. Și, după cum Logosul divin poartă în Sine rațiunile (λογοι) necreate ale întregii creații, tot astfel și omul, poartă în sine chipurile create ale rațiunilor divine. Părintele Dumitru Stăniloae scria: „Așa cum Logosul divin, Creatorul chipurilor rațiunilor Sale necreate S-a făcut prin întrupare, pe lângă Subiectul rațiunilor Sale și Subiectul chipurilor create ale acestor rațiuni, așa e destinat și subiectul uman să se facă, pe lângă purtătorul chiupurilor create ale rațiunilor divine și purtătorul rațiunilor necreate ale Logosului împreună cu Acesta
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
Creatorul chipurilor rațiunilor Sale necreate S-a făcut prin întrupare, pe lângă Subiectul rațiunilor Sale și Subiectul chipurilor create ale acestor rațiuni, așa e destinat și subiectul uman să se facă, pe lângă purtătorul chiupurilor create ale rațiunilor divine și purtătorul rațiunilor necreate ale Logosului împreună cu Acesta” [69] . Drept urmare, în om sunt concentrate elementele macrocosmosului și pentru aceasta toți Sfinții Părinți îl numesc miccrocosmos. Frumusețea trupului omenesc se manifestă în armonia părților sale constitutive și se ridică spre sfera spirituală. Sfântul Vasile cel
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
se revarsă în sufletul curat al omului înfrumusețându-l, un adevăr care va fi amplu experimentat și exprimat de Sfântul Simeon Noul Teolog. El este cel care descrie pe larg roadele rugăciunii curate a minții, când sub acțiunea energiilor divine necreate, creștinul se înfrumusețează sufletește și trupește. Harul dăruiește frumosului uman o strălucire unică, îl luminează, îl face mai puternic, mai demn și prin aceasta omul înfrumusețează și lumea înconjurătoare. Frumusețea umană comunică, în acest fel, plenar cu Frumusețea Eternă Arhetipală
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
certitudine, trăirea sa în Dumnezeu și cu Dumnezeu. Din orice expresie a Părintelui, scrisă ori vorbită, se distingea profilul teologului și a filozofului creștin ortodox de netăgăduit. A fost teologul care a mers la izvoarele dătătoare de binecuvântare și energie necreată, de unde s-a adăpat și a devenit el însuși izvorul, căci viața lui s-a desfășurat ca pe o scenă deschisă. Tot ceea ce el a avut ca dar - talanții și talentul oferit lui de Dumnezeu - le-a arătat tuturor, făcând
PĂRINTELE PROFESOR ŞI ACADEMICIAN DUMITRU POPESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345540_a_346869]
-
și să se ocupe în mod voluntar de altceva.” Trebuie apoi subliniat că nu purificarea de păcat și patimi (curățirea) constituie scopul cel mai înalt al vieții creștine, ci unirea cu Sfânta Treime, adică comuniunea în vecii vecilor cu harul necreat al Sfântului Duh, asemănarea cu Dumnezeu sau îndumnezeirea. Metodele și mijloacele de asceză și curățire rămân metode și mijloace, și deci, nu se transformă niciodată, în scopuri în sine: „Posturile, privegherile, studiul scrierilor, lepădarea de bogății și tăgăduirea întregii lumi
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
și este centrată pe trei aspecte: contingența tuturor creaturilor, libertatea lui Dumnezeu și transcendența Lui față de creație, precum și distanța ontologică absolută dintre Creator și creatură (inclusiv cea de natură spirituală): „...îndumnezeirea nu anulează prăpastia imuabilă dintre natura creată și natura necreată: orice transsubstanțiere a creaturii este exclusă. Calea înfierii , participarea (metousia) la viața și darurile divine, îi fac pe oameni asemănători , conformi chipului dumnezeiesc sau prototipului lor, ca unii unși și pecetluiți de către Duhul ” (p. 128). Al doilea capitol, Cadrele căderii
CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI, TRADIŢIA PATRISTICĂ ÎN MODERNITATE: ECLEZIOLOGIA PR. GEORGES V. FLOROVSKY (1893-1979) ÎN CONTEXTUL MIŞCĂRII NEOPATRISTICE CONTEMPORANE, EDITURA ANDREIANA, SI de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/356226_a_357555]
-
care-l are spiritualitatea ortodoxă și care a ferit-o de pericolul unei deontologii exterioare și de eticism, căci ceea ce vindecă „urâțeniile păcatului” nu e viața morală a omului, eticismul exterior, formalist, ci unirea, comuniunea cu Dumnezeu, împărtășirea cu harul necreat. Această comuniune sau împărtășire nu este altceva decât ființialitatea omului care crează un nou mod de viață, un etos divino-uman”. Studiul aduce expilicații în această direcție, prin faptul că autorul argumentează și definește „etosul ortodox ca fiind unul divino-uman, un
PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]
-
este plenitudinea în sine, sau infinitul în act, ci participarea la plenitudinea divină ca deosebită de ea. În calitatea lui de creatură a lui Dumnezeu, omul este deosebit de Creator, dar și unit cu El; întrucât este chipul creat al modelului necreat și întrucât, ca să poată crește liber în Dumnezeu, a fost făcut schimbabil, pe când Dumnezeu este neschimbabil. Natura umană trebuie să se realizeze deci prin mișcarea sa liberă, urmându-și direcția autentică. Mișcarea aceasta liberă spre sursa ei, căutată ca scop
PARTEA A IV A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356194_a_357523]
-
care-l are spiritualitatea ortodoxă și care a ferit-o de pericolul unei deontologii exterioare și de eticism, căci ceea ce vindecă „urâțeniile păcatului” nu e viața morală a omului, eticismul exterior, formalist, ci unirea, comuniunea cu Dumnezeu, împărtășirea cu harul necreat. Această comuniune sau împărtășire nu este altceva decât ființialitatea omului care crează un nou mod de viață, un etos divino-uman”. Volumul aduce expilicații în această direcție, prin faptul că autorul argumentează și definește „etosul ortodox ca fiind unul divino-uman, un
RECENZIE LA CARTEA PĂRINTELUI TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356429_a_357758]
-
e plenitudinea în sine, sau infinitul în act, ci participarea la plenitudinea divină ca deosebită de ea. În calitatea lui de creatură a lui Dumnezeu, omul e deosebit de Creator, dar și unit cu El; întrucât e chipul creat al modelului necreat și întrucât, ca să poată crește liber în Dumnezeu, a fost făcut schimbabil, pe când Dumnezeu este neschimbabil. Natura umană trebuie să se realizeze deci prin mișcarea sa liberă, urmându-și direcția autentică. Mișcarea aceasta liberă spre sursa ei, căutată ca scop
RECENZIE LA CARTEA PĂRINTELUI TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356429_a_357758]
-
certitudine, trăirea sa în Dumnezeu și cu Dumnezeu. Din orice expresie a Părintelui, scrisă ori vorbită, se distingea profilul teologului și a filozofului creștin ortodox de netăgăduit. A fost teologul care a mers la izvoarele dătătoare de binecuvântare și energie necreată, de unde s-a adăpat și a devenit el însuși izvorul, căci viața lui s-a desfășurat ca pe o scenă deschisă. Tot ceea ce el a avut ca dar - talanții și talentul oferit lui de Dumnezeu - le-a arătat tuturor, făcând
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355878_a_357207]