499 matches
-
majo de las tras materias", ABC, 26 septembrie 1987. * "La mort de Stéphane Lupasco: du binaire au ternaire, un révolutionnaire de la logique", dépêche de l'AFP, 10 octombrie 1988. * "La mort du philosophe Stéphane Lupasco", Le Monde, 12 octombrie 1988 (necrolog). * Georges Mathieu, "La double mort de Lupasco", Le Figaro, 28 octombrie 1988; republicat in Georges Mathieu, Désormais seul en face de Dieu, Lausanne, L'Âge d'Homme, 1998, pp. 174-176. În aceeași carte este publicat textul "Mon ami Lupasco", sub
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Atacurile barbarilor ș.a. (1924-1928). M. Pricopie traduce din Horațiu, Hugo și Eichendorff, Gr. Sălceanu din Baudelaire (Omul și moartea, 1924), din Verlaine și din Hugo (1924). Recenziile la cărți și reviste sunt semnate de R. Vulpe și D. Iliescu. Două necrologuri - Vasile Pârvan (1927) și Ioan N. Român (1931) - apar nesemnate. Alți colaboratori: I. Cornea, I. Dumitrescu-Frasin, O. Tafrali. Î.H.
ANALELE DOBROGEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285334_a_286663]
-
librar, ci „un gentleman ce se ocupa de cărți”, prietenul lui Goldsmith și Wedgewood și unul dintre cei mai cunoscuți oameni ai timpului său. Doamma Wainewright a murit la nașterea sa, la vârsta fragedă de douăzeci și unu de ani, și un necrolog din Gentlemen’s Magazine ne vorbește despre faptul că era „prietenoasă și că realizase multe lucruri” și adaugă Într-un mod puțin cam ciudat că „se presupune că a Înțeles scrierile domnului Locke probabil la fel de bine ca orișice altă persoană
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
aparține lui G. Bogdan-Duică și Teofil Bugnariu, în timp ce I. Breazu semnează un studiu despre Opera poetică a lui Lucian Blaga (1/1926 ș.u.), Olimpiu Boitoș scrie despre „Tribuna” de la Sibiu ca revistă literară (14-15/1926). Al. Hodoș este autorul necrologului La moartea lui I. Slavici (15-16/1925), urmat de tipărirea unei povestiri a acestuia, Ileana cea șireată. Dintre articolele destinate aniversărilor și comemorărilor, pot fi menționate 20 de ani de la întemeierea „Luceafărului” (12/1922), 50 de ani de la moartea lui
COSINZEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286435_a_287764]
-
încoace am suferit chinurile unui osândit. Sâmbăta am fost chemat instantaneu prin telegramă și am plecat cu trenul de noapte la Boston. Cauza chemării a fost moartea unui amic prețuit și vechi, care a dorit ca eu să-i spun necrologul. Mi-am luat locul în vagon ș-am început a medita la discursul meu. Dar n-am trecut nici măcar peste introducere: căci, cum plecă trenul, roțile începură clac-clac, clac-clac, clac! Clac-clac, clac! și numaidecât se potriviră urâcioasele versuri cu acest
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Zola, Henry Kistermaeckens, Arthur Conan Doyle, François Coppée, Georges Courteline. Constantin A. I. Ghica este autorul majorității traducerilor. Lui i se alătură Constanța Chiralievskaia, care transpune în foileton romanul lui V. D. Waschirov - De ce se prăbușesc imperiile. Numărul 5/1913 găzduiește necrologul Aurel Vlaicu, iar numărul 26-27/1915 comemorează 25 de ani de la moartea lui V. Alecsandri. Aniversări consemnate: centenarul nașterii lui C. A. Rosetti și 50 de ani de teatru ai maestrului Constantin Nottara. În numărul 25/1915, D. Teleor alcătuiește
ACTUALITATEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285170_a_286499]
-
redacția salută apariția volumului Pe Mureș și pe Târnave, doine și strigături culese de Horia Teculescu. Din 1934 ziarul are un „Colț literar”, unde semnează, în genere, necunoscuți. La moartea lui I. Slavici, O. Goga și Al. Lupeanu-Melin sunt publicate necrologuri. În numărul 7/1937 Corneliu Coposu semnează articolul Sub valul de corupție, iar în numărul 3/1944 apar declarațiile făcute în Consiliul de Coroană din 29-30 august 1940, prin care Iuliu Maniu s-a opus cedărilor teritoriale. I.M.
ALBA-IULIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285214_a_286543]
-
Anghel, traduce Minerul lui Ibsen. Alți autori traduși: Gabriele D’Annunzio, Sully Prudhomme, Lev Tolstoi, Camille Flammarion, Giosuè Carducci, Voltaire, Heine, Lenau, Helvetius, Cehov, Gorki, Turgheniev, Strindberg, Zola. În numărul 14/1912 este anunțată moartea lui I. L. Caragiale, într-un necrolog nesemnat. Toma Dragu face un portret al „eroului diplomației franceze” Jean Jaurès. Maria Cunțan publică o scrisoare cuprinzând meditații despre poezie. La rubrica „Foileton”, Emil Isac compune un medalion Ady Endre. Alți colaboratori: Ioan Bălean, Grigore N. Coatu, Petru Marincu
ADEVARUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285190_a_286519]
-
în proză de George Lotru, proză de V. Oprescu. M. mai cuprinde cronici literare la romanul Oraș patriarhal de Cezar Petrescu și la volumul de versuri Punct vernal de Simion Stolnicu, un eseu despre scriitorul Thomas Carlyle (Marele tăcut) și necrologul Jean Bart. Una dintre rubrici este „Cronica științifică”. Sunt inserate, de asemenea, cugetări, epigrame, anecdote, noutăți radiofonice, poșta redacției. M.W.
MAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287959_a_289288]
-
Johan Bojer, Anatole France, Théophile Gautier, Dante, Ivan Vazov, Giovanni Verga, Mahatma Gandhi, Rabindranath Tagore, Charles Baudelaire, Friedrich Nietzsche, Matilde Serao, Ady Endre, Eugene O’Neill, Petöfi, Maeterlinck, dar și eseuri despre literatura lui I.L. Caragiale, Duiliu Zamfirescu, Ion Scurtu (necrolog), G. Coșbuc (Pe urmele lui...), Andrei Bârseanu, Petru Maior, I. Heliade-Rădulescu sau despre mișcarea lui Tudor Vladimirescu, romanul american contemporan, problemele futurismului. Se publică în foileton un roman al lui E.M. Vogüé, Morții vorbesc, sau traduceri din poezia lui William
INFRAŢIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287552_a_288881]
-
ai „păturilor celor mai largi ale maselor populare”, ziarul îmbrățișând „toate cauzele drepte”: votul universal, pământ pentru țărani, apărarea drepturilor muncitorești. E. Lovinescu semnează articolul După doi ani de tăcere, Em. Socor scrie În România de mâine, iar Iosif Nădejde, necrologurile I.C. Frimu și B. Nemțeanu, în timp ce Radu D. Rosetti oferă versuri, Petre Grădișteanu, Amintiri parlamentare, iar N.N. Tonitza este autorul însemnărilor intitulate Problema artelor frumoase în România. În anii următori textele literare se înmulțesc. Colaborează cu versuri F. Aderca, Mihai
IZBANDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287656_a_288985]
-
de Calistrat Hogaș), cea „dramatică” de Paul I. Prodan (la piesa Moartea lui Dante de N. Iorga). G. Bacovia semnează eseul Zborul cărților, Șt. Zeletin, articolele Revoluția burgheză în România și Dezvoltarea socială a României, F. Aderca, Mișcarea literară. După necrologul Duiliu Zamfirescu, este reprodusă o poezie a acestuia, Crinul. Șt. Braborescu traduce fragmente din Hamlet de Shakespeare, Const. A.I. Ghica, versuri din Heine și Henri de Régnier. Alți colaboratori: Traian Lalescu, H. Sanielevici, I. Duscian, Iosif Nădejde. I.H.
IZBANDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287656_a_288985]
-
se realizează o bună imagine a vieții culturale. Sectorul de poezie este reprezentat de Ion Sângeorgiu, D. Iov, Ion Ojog, Artur Enășescu, G. Voevidca; proza - de Tiberiu Crudu, Vladimir Nicoară. Publicistică semnează Vintilă Mihăilescu, Artur Gorovei, Tiberiu Crudu. Se publică necrologurile lui Al. Vlahuță, C. Dobrogeanu-Gherea, Ioan Bogdan, A.D. Xenopol și se consacră un număr întreg împlinirii a treizeci de ani de la moartea lui Eminescu, număr realizat cu colaborarea lui N. Iorga, Sextil Pușcariu, M. Dragomirescu, I. Simionescu, Tiberiu Crudu. La
JUNIMEA MOLDOVEI DE NORD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287682_a_289011]
-
Procopie din Cesarea, Iași, 1926. Traduceri: Lucian din Samosata, Dialogii morților, București, 1896; A. Papadopulos-Kerameus, Scrieri și documente grecești privitoare la istoria românilor, București, 1914 (în colaborare cu G. Murnu). Repere bibliografice: D. Evolceanu, „Poezia religioasă bizantină”, CL, 1900, 4; [Necrolog], U, 1921, 143; I. Rădulescu-Pogoneanu, C. Litzica, CL, 1921, 6-7; Marin Popescu-Spineni, Contribuțiuni la istoria învățământului superior, București, 1928, 44-45, 122; [C. Litzica], „Almanahul literar”, 1971, 204; Traian Nicola, Liceul „Gh. Roșca Codreanu”, Bârlad, 1971, 214-216; Maria Marinescu-Himu, Adelina Piatkovski
LITZICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287837_a_289166]
-
Zarko-Petan, Minunata viață a lui Iosip B. Tito, București, 1993; Lev Deleta, Wolfang Mayer-König, Oglinda în care ne privim, București, 1996; Frank Geerk, Trandafirii dictatorului, București, 1999 (în colaborare cu Nora Iuga); Lev Deleta, Dincolo de Feuerwald, București, 2000; Kurt Marti, Necrologuri, București, 2001; Beat Brechbühl, Despre retezarea munților, București, 2002. Repere bibliografice: Elena Guga, Cronică de librărie, LCF, 1968, 38; Valeriu Cristea, Accente într-o discuție necesară, RL, 1970, 27; Mircea Iorgulescu, „Împărăția” de Matei Gavril, LCF, 1972, 37; Valentin Tașcu
GAVRIL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287179_a_288508]
-
pe tema interferențelor culturale (Hermann Kienzl, Poeta germană a României Mite Kremnitz, Emanuel Kremnitz, Cu prilejul aniversării morții Carmen Sylvei), recenzii la unele plachete de poezii (cum este cea semnată E.C. la volumul Crini albi și roșii de D. Karnabatt), necrologuri (D. Karnabatt, Oreste). Importante rămân știrile curente, între care se strecoară și unele cu caracter cultural. Apar și traduceri propriu-zise (cum ar fi Ispita de Clara Chrobok-Richter, semnată de A. Codreanu), ca și recenzii la cărți străine (surprinzătoare este aceea
GAZETA BUCURESTILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287185_a_288514]
-
imediata apropiere sunt atât de frecvente În acei ani Încât, copleșită, Florența Albu scrie În jurnalul său: Suntem Într-un lagăr de exterminare: toți suntem contaminați, condamnați, toți ne așteptăm rândul. ș...ț În ultima vreme, fiecare zi este un necrolog. Și acest jurnal, o carte a morților, un pomelnic 8. Regizată și supravegheată de un dictator smintit, viața În România lasă o puternică impresie de suprarealitate, despre care vorbește Mircea Dinescu Într-un discurs ținut la Berlin În septembrie 1988
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ștampila CENZURAT, din cauza materialelor protestatare cu o vădită tendință de stânga. Literatura se rezumă la poeziile lui Aron Cotruș (Pătru Opincă), Emilian Bâcov și Pavel Prundu. Semnificative sunt omagierea lui Romain Rolland la împlinirea vârstei de șaptezeci de ani și necrologul Henri Barbusse. Articolul lui Miron Radu Paraschivescu Radicalizarea maselor, în care autorul subliniază formarea unei „conștiințe de clasă”, și cel al lui Mircea Grigorescu Sunteți pentru democrație? abordează probleme sociale și politice, militând pentru formarea unui așa-zis Front Popular
FACLIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286933_a_288262]
-
recomandată de revistă, pentru interesul țării, ar fi votul acordat socialiștilor, care „oricât ar alerga ei după egalitate, nu pot fi băgați în egalitatea Brătianu=Carp=Take=Iorga”. În aceeași manieră persiflantă, este atacat și junimismul, căruia i se publică „necrologul” (14/1911). Revista se pronunță ferm împotriva neutralității și susține intrarea României în război alături de Antantă, în speranța realizării pe această cale a Marii Uniri (Jos neutralitatea. Spre Ardeal și Trăiască România Mare!). Literatura este mai puțin prezentă, acordându-se
FACLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286932_a_288261]
-
Roosevelt. Literatura universală este prezentă prin traduceri din scrieri de Jorge Amado, Cehov și Nina Popova (Femeia în URSS). Sub semnătura Micaelei Catargi, e inserat un articol care reconstituie atmosfera ce animă salonul de la Paris al Elenei Văcărescu. Sunt publicate necrologuri consacrate lui Mihail Sebastian și actorului Constantin Tănase. Au mai colaborat Sorin Carnabel (cronica cinematografică), Sorana Gurian, Radu Boureanu, Ioan Massoff, Sidonia Drăgușanu. N.S.
FEMEIA SI CAMINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286980_a_288309]
-
înfățișează aici drept minunate rarități, cerând să fie admirate, în vreme ce ele, acolo, în țara lor de origine, nu sunt decât niște spini netrebnici, parazitari printre zidurile căzute în ruină.” Rubricile obișnuite sunt „Cronica culturală a Bucovinei”, „Încrustări”, „Documente”, „Cronică, bibliografie”, „Necrologuri”. Poezia se păstrează la nivelul unui conservatorism ingenuu, al versificației conformiste, cuminți, ce pendulează între un peisagism delicat și portrete nostalgice de voievozi. Colaborează cu poezie George Voevidca (Adormire), Al. Brateș (La mare), Ion Buzdugan (Vedenii din trecut), Radu Gyr
FLOAREA SOARELUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287023_a_288352]
-
Al. Vlahuță îi aparține poezia Cristos a înviat (1897). Versuri de factură folclorică semnează G. Cătană, Maria Ciobanu, Ion Drincescu, iar proza este ilustrată de Carmen Sylva și Ion Pop-Reteganul. Sunt preluate, din presa de dincolo de Carpați, cuvântările funebre și necrologurile la moartea lui V. Alecsandri, I. Creangă, M. Kogălniceanu, G. Sion. Rubrica „Bibliografie” recenzează scrieri românești recent apărute, culegeri de folclor, toate cărțile din „Biblioteca copiilor”, cât și principalele reviste literare și de cultură din întreaga arie românească. Rubrica „Varietăți
FOAIA DIECESANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287039_a_288368]
-
Analele Universității din Timișoara”, „Anuarul Arhivei de Folclor” (Cluj), „Graiul nostru”, „Grai și suflet”, „Revista pentru istorie”, „Arheologie și filologie, fonetică și diactologie”, „Cercetări lingvistice” ș.a. Discipol al lui Ovid Densusianu (pe care avea să îl evoce într-un patetic necrolog), G. se dedică încă din studenție, cu stăruință și deosebită chemare, evidențierii straturilor celor mai vechi ale limbii române, prilej pentru a face ample incursiuni în istorie, istoria culturii, folcloristică, literatură română veche, romanistică, filologie comparată. Luminarea etimologiei unor toponime
GIUGLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287284_a_288613]
-
lui I. Popovici-Bănățeanul, sunt relatate pe larg. Un spirit tutelar e Duiliu Zamfirescu, din scrierile căruia se reproduc versuri și proză, evocat (sub semnătura Nylen) în ipostaza de ministru al afacerilor străine și comemorat la un an de la dispariție. Un necrolog e consacrat și lui N. N. Beldiceanu, iar Paul I. Papadopol dă evocarea Cum l-am cunoscut pe Iosif. Debutând cu vădite înclinări tradiționaliste, orientarea revistei se va radicaliza din anul al doilea în plutonul neosămănătorist, sub o deviză din N.
LICARIRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287802_a_289131]
-
și cu orice alt prilej, lovește în vechii lui adversari, Titu Maiorescu și scriitorii de la „Convorbiri literare”. Valoarea operei lui I. L. Caragiale este pusă la îndoială, versurile lui Eminescu sunt și ele comentate sarcastic, deși tot în R.n. apare un necrolog în care imaginea marelui poet este recuperată cu o extraordinară luciditate critică. G.D.
REVISTA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289243_a_290572]