507 matches
-
articole de istorie și critică literară sau de cultură generală: Vasile Băncilă, Starea actuală a problemei religioase, preot Toma Chiricuță, Problema fericirii, Stelian Constantin-Stelian, Alexandru Vlahuță, I.C. Sava, Aportul Brăilei în literatură, amintirile despre Panait Cerna și Traian Demetrescu, un necrolog pentru C. Sandu-Aldea ș.a. Revista publică recenzii la cărțile autorilor din zonă, precum și informații culturale locale. Sunt de semnalat unele texte din folclorul brăilean. V.T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287865_a_289194]
-
Considerând laolaltă aspectul muzical, coregrafic, etnografic, literar, împarte cântecele populare în mai multe categorii - cântecul ostășesc sau istoric, religios, erotic, de nuntă, cântecul codrului sau voinicesc. Ocazional, face și critică literară. A scris, cu un evident talent portretistic, prefețe, biografii, necrologuri despre Dimitrie Cantemir, Antioh Cantemir, Daniil Scavinski, Al. Hrisoverghi, Al. Donici. În ceea ce privește teatrul, îl asemăna cu o oglindă în care cată să se reflecte atât moravurile sociale, cât și faptele glorioase de odinioară. Criteriul său fiind acela al verosimilității, cere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
numelui unui alt adversar în viață, evident, reduce la zero personalitatea ființei umane, o desconsideră total prin echivalența cu obiectul inert, privit cu indiferența rutinată a legistului sau procurorului. Printr-o glumă sinistră, pamfletarul își consideră unul din textele polemice "necrolog [...] adresat cadavrului Constantin Mille"265, sugerând poziția definitivă în raport cu un adversar pe care îl suprimă simbolic. E interesant că râsul sardonic arghezian nu e vecin cu furia sau agresivitatea dezlănțuită; el denotă, din partea pamfletarului, un dezinteres flagrant față de un adversar
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
în teatru, câteva însemnări ale lui Corneliu I. Codarcea, Începuturile teatrului românesc în Ardeal. În sumar mai intră medalioane artistice, articole comemorative (Paul I. Prodan, O sută de ani de la moartea lui Talma), „cugetările unui spectator”, știri din domeniul teatral, necrologuri, programele spectacolelor jucate pe scena Teatrului Național din Cluj și premierele bucureștene, o anchetă în rândul scriitorilor francezi, un număr mare de ilustrații, pagini de publicitate și anunțuri. Alți colaboratori: Mircea Dem. Rădulescu, Adrian Pascu. M. W.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290114_a_291443]
-
dispoziție, de epocă, dar și de meserie. Filosofii arată o preferință destul de clară pentru istoria care plânge. Căci anunțarea faptului că ne îndreptăm spre mai rău nu e niciodată lipsită de plăcere. Didi-Huberman a pus foarte frumos în evidență bucuriile necrologurilor 56. Dacă sunt în măsură să anunț că arta a murit, înseamnă că i-am supraviețuit și că, fiind ocolit de dezastru, îmi revine ultimul cuvânt al istoriei. Iată-mă în poziția de a povesti totul, începând cu motivele, prodromurile
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
esență la două ordine de idei. Din punctul de vedere al istoriei studiilor religioase, avem o galerie de portrete ale unor personaje de primă importanță în câmpul istoriei religiilor, care cu greu își găsește vreo paralelă în recenziile pretențioase, în necrologurile oficiale, în dicționarele biografice. Amândoi au un gust formidabil pentru înțepătura ironică și demistificatoare (nu întâmplător, în adolescență, și unul, și celălalt citeau cu entuziasm Stroncature ale tăiosului scriitor italian Giovanni Papini), chiar dacă cel mai caustic-feroce este, cu siguranță, suedezul
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
aproape îl concura pe cel al cuceritorului macedonean, de la Mediterană până în India. Explorase civilizațiile Iranului și ale țărilor învecinate, fiind, ca și maestrul său Nyberg, deopotrivă iranolog și semitist” - cf. Jacques Duchesne-Guillemin, „Geo Widengren (1907-1996)”, StIr 25 (1996), pp. 263-272. Necrologul restituie cu reverență profilul aristocratic al savantului traversând aproape întreg secolul învingător și ale cărui pasiuni cavalerești amintesc discret de participarea sa ca ofițer, din partea armatei suedeze, la războiul ruso-finlandez (1941). 2 Vezi scrisoarea lui Eliade către M.P. Nilsson, cf.
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
ca visiting professor, la Columbia University, New York. După el, Eliade avea să-l recomande pe Anton Zigmund-Cerbu (1924-1964), care din 1960 până la moarte a fost profesor de istorie a religiilor orientale și studii budiste la Columbia. Despre A. Zigmund-Cerbu, vezi necrologul lui Eliade, dar mai ales studiile lui Arion Roșu, prieten și coleg, „De l’histoire des études orientales à Paris: Anton et Liza Zigmund-Cerbu”, Bulletin d’études indiennes 17-18 (1999-2000), pp. 21-32; (cu adăugiri) „Anton et Liza Zigmund-Cerbu, orientalistes de
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
arte, litere și filosofie Criterion. La începutul lui 1934 este atras împreună cu alți tineri (Ioan I. Cantacuzino, Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu, H. H. Stahl) în comitetul de redacție al revistei „Convorbiri literare”, în paginile căreia tipărește câteva cronici și două necrologuri; dar grupul va demisiona în bloc la sfârșitul lui iunie. Anul 1934 marchează și debutul editorial al lui N., cu Mathesis sau Bucuriile simple - lucrare tipărită la propunerea Comitetului pentru premierea tinerilor scriitori needitați; este și anul când refuză un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]
-
Zarko-Petan, Minunata viață a lui Iosip B. Tito, București, 1993; Lev Deleta, Wolfang Mayer-König, Oglinda în care ne privim, București, 1996; Frank Geerk, Trandafirii dictatorului, București, 1999 (în colaborare cu Nora Iuga); Lev Deleta, Dincolo de Feuerwald, București, 2000; Kurt Marti, Necrologuri, București, 2001; Beat Brechbühl, Despre retezarea munților, București, 2002. Repere bibliografice: Elena Guga, Cronică de librărie, LCF, 1968, 38; Valeriu Cristea, Accente într-o discuție necesară, RL, 1970, 27; Mircea Iorgulescu, „Împărăția” de Matei Gavril, LCF, 1972, 37; Valentin Tașcu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287179_a_288508]
-
Roosevelt. Literatura universală este prezentă prin traduceri din scrieri de Jorge Amado, Cehov și Nina Popova (Femeia în URSS). Sub semnătura Micaelei Catargi, e inserat un articol care reconstituie atmosfera ce animă salonul de la Paris al Elenei Văcărescu. Sunt publicate necrologuri consacrate lui Mihail Sebastian și actorului Constantin Tănase. Au mai colaborat Sorin Carnabel (cronica cinematografică), Sorana Gurian, Radu Boureanu, Ioan Massoff, Sidonia Drăgușanu. N.S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286980_a_288309]
-
prin scrierile alese, cât și prin tipul de comentariu. În primii ani C. Dobrogeanu-Gherea colaborează cu câteva articole ce consolidează ideologia publicației, alături de Gala Galaction, Emil Isac, Barbu Lăzăreanu, Petre Constantinescu-Iași, Toma Dragu. S. cuprinde, de asemenea, în 1920, un necrolog C. Dobrogeanu-Gherea și mai multe articole comemorative: I. L. Caragiale (de Ștefan Voitec, 1939), Panait Istrati (de I. Gruia, 1939), Jean Bart (1933 și 1939), Ștefan Petică (1939), Anatole France (de Ion Pas, 1931), Victor Hugo (1939), Tolstoi (1939) ș.a. Într-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289743_a_291072]
-
N. I. Herescu, Mihail Dragomirescu, T. Ulmu. Medalioane literare și succinte fișe bibliografice ale scriitorilor români apar la rubrica „Portrete contemporane”, sporadic intitulată și „Efigii”, „Portrete literare” sau „Figuri reprezentative”. În 1924, Tudor Arghezi semnează ciclul de tablete Spini de hârtie: Necrologul lui Pussy (6), Câinele și omul (69), Pedeapsa cu biciul (70), Ave Maria (72), În faiton (75), iar Mihail Dragomirescu dă un fragment din Știința literaturii. Editorialele relevă o latură inedită a preocupărilor criticului și esteticianului Mihail Dragomirescu, și anume
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286300_a_287629]
-
referire cu caracter discriminatoriu, sau În spiritul urii de rasă care i se impută astăzi cu atâta vehemență. Mărturie stă venerația și admirația studenților și medicilor evrei exprimată de o manieră cât se poate de convingătoare de Aurel Avramovici În Necrologul din revista București Medical, 1931, una dinte cele mai frumoase omagii aduse savantului. Într-adevăr Paulescu nu a confundat niciodată cele două domenii; pe de o parte știința sa și activitatea la catedră, cu convingerile și opiniile sale, motiv pentru
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
drapelele sau stindardele zdrențuite ale bătăliei câștigate, cu figura generalilor auxiliari ai împăratului care au luat parte la luptă. Ajuns la biserică, mortul este introdus în biserică unde se oficiază slujba de înmormântare - Prohodul, la finalul căreia, după un scurt necrolog care evocă faptele bune ale răposatului și compasiunea familiei, în cel mai emoționant moment rudele și cunoștințele decedatului își iau rămas bun de la acesta. Sicriul este, în final introdus în groapa săpată din timp. Deasupra gropii se dau de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
care, prin imensitatea și varietatea ei, ar fi făcut gelos pe un Roth, Jacobi sau Sylvain Lévi.”4 Hermann Jacobi (n. 1850), un fel de Nestor al indianisticii germane, murise În 1937 și poate că Eliade Îi citise de curând necrologul scris de Renou 5 sau poate aflase că uriașa lui bibliotecă din Bonn făcuse obiectul unei licitații la finele anului 19386. Despre Sylvain Lévi, figura tutelară și surâzătoare a indianismului francez (avându-i alături pe Maspero, Pelliot și Bacot), scrisese
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
mult, cedând noii orientări ideologice, autorul introduce și versuri „cerute” de momentul politic: „ca și marea ne cântă gloria/timp ce noi făurim istoria!” ș.a.m.d. O broșură din 1942, Traian Valter. Scrisoare unui erou în eternitate, este un necrolog liric, închinat unui prieten mort pe frontul de la Odessa în 1941. În arhiva lui P. există informații despre existența unei plachete, Doamnei... Scrisoare poste-restante (1942), despre asidua preocupare de a elabora studii referitoare la familia Hasdeu, în special la Iulia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288854_a_290183]
-
luceafărului din literatura română. Iosif Vulcan nu a fost numai cel care l-a botezat pe Eminescu, ci și cel care a folosit motivul luceafărului în toate textele pe care i le-a dedicat în anul morții. Mai întâi în necrolog: "Națiunea mea, îmbracă doliu!... Literatura noastră, jelește!... Poezie română, plânge! Vi s-a dărâmat o columnă, vi s-a stins un luceafăr, vi s-a răpit o podoabă..."93. Și apoi după înmormântare: "A fost un luceafăr al poeziei române
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
manierelor e rezultatul direct al acestei evoluții a culturii mediatice: universul acestor gesturi singularizate crește în proporție egală cu comunicarea operelor și cu disponibilitatea criticilor de a gândi textele. Iată o biografie târzie, scrisă în 1895 de Titu Maiorescu ca necrolog pentru Ioan Popovici-Bănățeanul. Textul e surprinzător prin cantitatea mare de citate dintr-o operă minoră. Maiorescu include zece poezii și mai multe scrisori imediat după ce își arată rezerva față de calitatea acestei literaturi. De ce, după ce spune "vreo trei erau numai imitații
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
lui. Bolintineanu și-a trăit ultimii ani în mizerie 137, Andrei Mureșanu era coleric și avea frunte boltită: "Geniul lui Andrei Mureșanu se arată de timpuriu în fruntea lui cea naltă și temperamentul lui sangvinic coleric" notează Iacob Mureșanu în necrologul din 1863138. Iar asupra figurii lui Cârlova, poetul mort înainte de vreme, chiar Mihai Zamfir avea să revină la mai bine de douăzeci de ani de la studiul despre "tânărul geniu" pentru a recunoaște trăsăturile mitului care l-a consacrat pe Eminescu
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
se realizează o bună imagine a vieții culturale. Sectorul de poezie este reprezentat de Ion Sângeorgiu, D. Iov, Ion Ojog, Artur Enășescu, G. Voevidca; proza - de Tiberiu Crudu, Vladimir Nicoară. Publicistică semnează Vintilă Mihăilescu, Artur Gorovei, Tiberiu Crudu. Se publică necrologurile lui Al. Vlahuță, C. Dobrogeanu-Gherea, Ioan Bogdan, A.D. Xenopol și se consacră un număr întreg împlinirii a treizeci de ani de la moartea lui Eminescu, număr realizat cu colaborarea lui N. Iorga, Sextil Pușcariu, M. Dragomirescu, I. Simionescu, Tiberiu Crudu. La
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287682_a_289011]
-
Heidegger la Nietzsche, ei bine, probabil una dintre cele mai interesante, chiar dacă până acum neluată în seamă, este intensul raport al lui Heidegger cu Scheler din anii 1927 și 1928, întrerupt de moartea acestuia din urmă (19 mai 1928). Emoționatul necrolog pe care Heidegger îl rostește la curs și în care Scheler este amintit drept acela care, alături de Dilthey și Max Weber, a anticipat cu luciditate ceea ce se profila la orizontul epocii, reverberează intensitatea legăturii filozofice dintre cei doi151. Pentru Heidegger
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
N. Davidescu scrie Note și răspunsuri, iar cu versuri colaborează Ion Minulescu (Tra los montes). Sunt reproduse poezii de Ion Păun-Pincio din volumul Versuri, proză, scrieri, precum și răspunsul lui Mihail Sadoveanu din „Viața socială” în legătură cu votul universal. Se publică două necrologuri: Gh. Panu și D.A. Teodoru. În fine, Vasile Savel traduce nuvela Putois de Anatole France. I.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289205_a_290534]
-
de Marin Preda (1/1956). I.l. publică medalioanele Bogdan Amaru (9/1956) și G.M. Zamfirescu (10/1956), articole consacrate omagierii scriitorilor Ion Agârbiceanu (10/1962), Tudor Arghezi (5/1965), Mihai Codreanu (7/1956), Friedrich Schiller (5/1955), C. Dobrogeanu-Gherea, precum și necrologuri: Camil Petrescu (5/1957), G. Tutoveanu (9/1957), La moartea lui M. Codreanu (10/1957), M. Sadoveanu (10/1961). Apar, de asemenea, texte și scrisori inedite: Ion Pillat, Pagini inedite de corespondență (3/1963), Scrisorile lui G. Topîrceanu către G.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287490_a_288819]
-
Al. Vlahuță îi aparține poezia Cristos a înviat (1897). Versuri de factură folclorică semnează G. Cătană, Maria Ciobanu, Ion Drincescu, iar proza este ilustrată de Carmen Sylva și Ion Pop-Reteganul. Sunt preluate, din presa de dincolo de Carpați, cuvântările funebre și necrologurile la moartea lui V. Alecsandri, I. Creangă, M. Kogălniceanu, G. Sion. Rubrica „Bibliografie” recenzează scrieri românești recent apărute, culegeri de folclor, toate cărțile din „Biblioteca copiilor”, cât și principalele reviste literare și de cultură din întreaga arie românească. Rubrica „Varietăți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287039_a_288368]