668 matches
-
anume gândită pentru a conspira și deconspira în același timp o comoară ascunsă”. Ce altceva este, oare, Adevărul ca poveste decât modularea extazului transcendenței în carnea catifelată a unei epici exemplare, ce transpune, inefabil, nevăzutul în văzut, indeterminatul în determinat, necuprinsul în spațiul minimal al enunțului aforistic. Theodor Baconsky observa, de altfel, că „Iisus Hristos fiind Cuvântul, descifrarea parabolelor este necesarmente logocentrică - dar deloc platonizantă - într-o totalizatoare armonie a contrariilor. Căci Domnul Iisus Hristos însuși Se prezintă (adică rămâne prezent
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]
-
formulase întrebarea: „Sufletul îndrăgostit de Hristos este pururi fericit și senin, orice i s-ar întâmpla, oricâte osteneli și jertfe l-ar costa dumnezeiasca lui dragoste”. Răscolind și alte pagini referitoare la acest subiect amplu și cu o adâncime de necuprins, am înțeles că noi, oamenii, purtăm în sufletul nostru o dorință imensă de iubire și asta pentru că, încă de la naștere, primim, în dar, IUBIRE... Pătrunzând mai mult ori mai puțin sensul ori modul în care primim acest „dar”, în timpul vieții
POVESTE DE DRAGOSTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349751_a_351080]
-
neascultare din a fi bine, iar să ne întoarcă la aceea prin întruparea Sa. Acesta este praznicul nostru; aceasta sărbătorim astăzi: venirea lui Dumnezeu către oameni, ca prin aceasta noi să ne ducem sau să ne întoarcem către Dumnezeu." „Cel necuprins Se vedea Prunc..." Iisus Hristos Și-a pregătit El Însuși în Fecioară trupul ca biserică și l-a făcut al Său, făcându-Se cunoscut și locuind în el. Sfântul Atanasie cel Mare, în Cuvântul său la înscrierea Preacuratei Născătoare de
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
odihnindu-se în peșteră proastă! Sus, sânul cel necuprins și părintesc, și jos, un loc hrănitor de dobitoace și o peșteră! Sus, lucruri mari, și jos, scutece mici: Cel ce dezleagă păcatele Se înfașă, Cel ce hrănește era hrănit, Cel necuprins Se vedea Prunc, Cel ce sloboade izvoare Se împrumuta de la sâni, Cel ce le poartă pe toate Se purta în chip netâlcuit, Cel ce nu lipsește de nicăieri, nefiind scris împrejur într-un loc, se scria împrejur." (...) „Nu fără rost
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
a putut! A tot căzut apusul din apus soarele a adormit în criptă peste cenușa din clepsidră și am rămas cu un picior peste pământ. Pământ! A strigat la mine un alt sine, sunt doar o clipă de cuvânt adâncul, necuprinsul, zborul, un spațiu rătacit, chiar dorul Ah, dorul...! Referință Bibliografică: Priveam în sus și am căzut în cer / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1035, Anul III, 31 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Petru Jipa : Toate
PRIVEAM ÎN SUS ŞI AM CĂZUT ÎN CER de PETRU JIPA în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344552_a_345881]
-
încercată de contradicții teribile și de ororile războiului, care de altfel l-au umanizat mai mult și, paradoxal, chiar îndumnezeit... Un Sine personal avem noi toți, care-i legat de Sinele transcedental, deoarece Dumnezeu este pretutindeni... EL este imensitatea oceanului, Necuprinsul infinit al aleanului, Este acea Iubire nețărmurita, Speranța întunericului negândita! Dumnezeu la mării autori! Nu m-aș hazarda prea mult dacă aș afirmă că talentul marilor autori întotdeauna a existat în progresie aritmetică cu credința, si nu aceeia oarbă, sau
DUMNEZEU, DUMNEZEU ... (I) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344556_a_345885]
-
Ce-mi surpă visul nopții în derivă. Toți Moș Crăciunii, în grabă, pleacă-n sud. În turlele din somn, copiii-i aud Înhămând la sănii renii de la pol. Și brazii-ncărunțiți, de-atâta nins, În vârfuri poartă o stea de necuprins, Rotind pe drumuri culori de rostopol. Referință Bibliografică: Ajun / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1096, Anul III, 31 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
AJUN de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347612_a_348941]
-
te chem cât nu e prea târziu, când îi zăresc iar doldora de nea! Te-am căutat mereu, de când mă știu, în limpezimea apei de izvor! Și azi te chem cât nu e prea târziu și-mi arde-n suflet, necuprins, un dor. Te-am căutat mereu, de când mă știu, în raza soarelui care-mi zâmbea roșcat! Și azi te chem cât nu e prea târziu, iubirea mea, cu sufletul curat! M-a primit la pieptul ei, pădurea M-a primit
SECTIUNEA MEA DE POEZIE DIN VOL.VI SIMBIOZE LIRICE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349998_a_351327]
-
Acasa > Cultural > Ecouri > 165 DE ANI DE LA NAȘTEREA CELUI DE NECUPRINS ÎN METAFORA GÂNDULUI ROMÂNESC Autor: Tatiana Scurtu Munteanu Publicat în: Ediția nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului După Nașterea Mântuitorului, românii sărbătoresc pe 15 ianuarie o altă zi sfântă, Ziua Culturii, ce ar trebui să vibreze în
165 DE ANI DE LA NAȘTEREA CELUI DE NECUPRINS ÎN METAFORA GÂNDULUI ROMÂNESC de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366032_a_367361]
-
Munteanu Publicat în: Ediția nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului După Nașterea Mântuitorului, românii sărbătoresc pe 15 ianuarie o altă zi sfântă, Ziua Culturii, ce ar trebui să vibreze în fiecare dintre noi, prin nașterea Celui de Necuprins în metafora gândului românesc, Mihai Eminescu. De aceea elevii din toată țara, împreună cu profesorii lor, s-au spovedit prin versul eminescian și anul acesta, atunci când am celebrat a 165-a aniversare a "Poetului fără de început și sfârșit". Și nu m-
165 DE ANI DE LA NAȘTEREA CELUI DE NECUPRINS ÎN METAFORA GÂNDULUI ROMÂNESC de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366032_a_367361]
-
valea Răsturnată în noianul rece, Timpul îndesat printre căscioare, Scutură opincile și trece. Urmele, îmbujorate astre, Strălucesc în licurici de gheață, Noaptea prăfuită-n mirodenii, Se canonizează-n dimineață. Tatiana Scurtu-Munteanu Referință Bibliografică: 165 de ani de la nașterea Celui de Necuprins în metafora gândului românesc / Tatiana Scurtu Munteanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1478, Anul V, 17 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Tatiana Scurtu Munteanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
165 DE ANI DE LA NAȘTEREA CELUI DE NECUPRINS ÎN METAFORA GÂNDULUI ROMÂNESC de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366032_a_367361]
-
că asemenea poeme trăiesc difuz, inexprimabil, în fiecare dintre noi, dar, din lipsa hainelor, nu pot ieși în lume. Se rostesc însă în noi, în ceasurile de meditație când, aparent, suntem singuri, dar de fapt în compania întregii lumi, a necuprinsului invitat la dialog. Abia atunci vorbele își arată acolo în ele și între ele întreaga corolă de valențe și virtuți. Dar glasul - nu, glasul e apanajul poeților. Ajungem astfel, după ce parcurgem tot mai liniștiți încrâncenarea tot mai cumplită a războiului
PRINTRE CUVINTELE VRAJEI SAU VRAJBEI... de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366060_a_367389]
-
boala și sfârșitul. Iată un exemplu edificator: chiar și „În anotimpul flăcărilor” - cerul este - „suflet bolnav -/ în tăcere s-a stins / și stelele s-au topit / și ca o lavă fierbinte / pe pământ ... s-au prelins ... // și-n haosul de necuprins / demonice umbre / imperiul și-au întins / și doar luna nebuna / cuprinsă de zbucium / dansa / întruna / întruna ... ” E o luptă continuă pentru că se nasc în același timp: „iubirea / dar și minciuna / ura / și trădarea / și visul - orbit de spaimă - / sub lacăte
PAŞI PRIN MISTERIOASA GRĂDINĂ A CUVÂNTULUI, RECENZIE LA CARTEA VALENTINEI BECART UNDEVA, UN POET , EDITURA ARHIP ART, SIBIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365235_a_366564]
-
Acasă > Poeme > Emoție > AM FOST Autor: Viorel Muha Publicat în: Ediția nr. 2099 din 29 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului am fost m-a mărginit necuprinsul orașului atâta lume și singurătatea mea, țipând de mult, cândva m-am pierdut pe-o stradă, anonimă o casă un numar de nimeni știut o cameră, un pat și o carte pe-o pernă cu lacrimi am căutat dar nimeni
AM FOST de VIOREL MUHA în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365330_a_366659]
-
peste tot, peste toate. Nu s-ar fi mirat deloc, dacă ar fi văzut dintr-o dată, că picioarele îi cresc direct din pământ... Totuși, îi plăcea mult mai mult să-și piardă privirile în înaltul cerului, să vadă cum din necuprinsul lui, apar și dispar incredibile făpturi răsucite-n vălătuci de nori, care uneori păreau că se apropie curioși de pământ...Și cu capul lăsat pe spate, privea cum păsările săgetau văzduhul, până când ochii începeau să-i lăcrimeze de atâta lumină
LUMINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364872_a_366201]
-
scris mereu cuvinte, cu cerneala lacrimii plânse din dorurile-mi nerostite gândurilor tale ascunse. ți-am spus și oful inimii, m-ai ascultat, tăcut, tăcut eu nu citeam că sub priviri, ochii tăi, m-au tot urât ! rămâi cu tot necuprinsul în lumea ta pierdută - voi fi tot lacrima cu visul, că-mi ții ușa zăvorâtă ! Referință Bibliografică: Elegia XIII / Constanța Abălașei Donosă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 970, Anul III, 27 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Constanța
ELEGIA XIII de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 970 din 27 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364940_a_366269]
-
neprogramate. În compensație oare? Emilia ȚUȚUIANU: Acum ești o persoană credincioasă? Veronica BALAJ: În felul meu... Am limite. E mai mult o stare interioară. Indescriptibilă. Fără arderi sau amarnice zbateri. Cu pauze. Continui să fiu imperfectă în această relaționare cu necuprinsul și misterul ceresc. Emilia ȚUȚUIANU: Te-a schimbat cumva contactul cu Țara Sfântă, mai ales că ai avut două volume traduse în ebraică? Veronica BALAJ: Poate în profunzimea emoțională. Care și așa era accentuată. Dacă la o adică am valora
CONVORBIRE DE VIAŢĂ ŞI CUVINTE CU SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA VERONICA BALAJ de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366390_a_367719]
-
neascultare din a fi bine, iar să ne întoarcă la aceea prin întruparea Sa. Acesta este praznicul nostru; aceasta sărbătorim astăzi: venirea lui Dumnezeu către oameni, ca prin aceasta noi să ne ducem sau să ne întoarcem către Dumnezeu." „Cel necuprins Se vedea Prunc..." Iisus Hristos Și-a pregătit El Însuși în Fecioară trupul ca biserică și l-a făcut al Său, făcându-Se cunoscut și locuind în el. Sfântul Atanasie cel Mare, în Cuvântul său la înscrierea Preacuratei Născătoare de
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
odihnindu-se în peșteră proastă! Sus, sânul cel necuprins și părintesc, și jos, un loc hrănitor de dobitoace și o peșteră! Sus, lucruri mari, și jos, scutece mici: Cel ce dezleagă păcatele Se înfașă, Cel ce hrănește era hrănit, Cel necuprins Se vedea Prunc, Cel ce sloboade izvoare Se împrumuta de la sâni, Cel ce le poartă pe toate Se purta în chip netâlcuit, Cel ce nu lipsește de nicăieri, nefiind scris împrejur într-un loc, se scria împrejur." (...) „Nu fără rost
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
către obârșia lor comună, de dincolo de timp și spațiu. Astfel, plecând de la frumusețea lumii ne apropiem de izvorul frumuseții, și această corelație este de neprețuit ajutor pentru credinciosul iubitor de Frumusețe nepieritoare ce năzuiește permanent să se ridice spre cuprinderea Necuprinsului... Capitolul al treilea cuprinde o prezentare sintetică a teologiei Părintelui Profesor Dumitru Stăniloae cu referire la locul omului în creație, a raportării acestuia la lumea înconjurătoare, precum și la posibilitățile omului de înțelegere a sensurilor ei. Cu alte cuvinte, în acest
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366665_a_367994]
-
de flăcările dragostei. Învingeau ușor și seceta și pustiul stepelor. Seara se odihneau la adăpostul pădurii, ascultând povești în preajma focurilor înalte, aprinse în întunecatele corturi. Și nu aveau alți sfetnici decât Soarele și Luna și stelele de pe cer, în imensitatea necuprinsului. Străbăteau de zor câmpiile și munții, satele și râurile cele mari și nu se opreau cum nu se oprește vântul deasupra ierburilor din stepă. Dar într-o dimineață, pe când urcară coastele domoale ale unui munte și priviră dincolo de coama lui
BALADA TĂTARĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361626_a_362955]
-
un „Spectacol dincolo de cortina cerului”. Poet al melodiei interioare, Al. Fl. Țene se plimbă haihui prin ograda înțelepciunii, frisonată, galantă, somptuoasă, plânsă de răbdarea pietrei, în fapt simbolul unei lumi numai de el știute, desenate schopenhaurian pe fiece emoție a necuprinsului omenesc. Lumea poetului este o lume a „Cuvintelor din rană”, a „Cuvintelor din livezi”, sun „Clipa apusului”, „Citindu-l pe Sartre într-o oglindă”. Existențialismul lui Al. Fl. Țene se rostuiește în 160 de poeme, grupate în două capitole, Răbdarea
O CARTE A DUMINICII SUFLETULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361745_a_363074]
-
hienelor mă ajunsese din urmă și era ziuă o zi plină de promisiuni ... și dintr-o dată strigătul nefiresc acuzator... Lângă steagul răvășit al înfrângerii zăcea o inimă - ce-și abandonase firul de sânge și nisip și-ndoiala... în brațele absurdului necuprinsului... Referință Bibliografică: În brațele absurdului... / Valentina Becart : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1015, Anul III, 11 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Valentina Becart : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
ÎN BRAŢELE ABSURDULUI... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1015 din 11 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352407_a_353736]
-
ieri. Strigările din urmă sunt fire care leagă cu noduri gordiene înaltele vibrații; ia sabia și taie și hăuri și ravene și-ntoarce iar Lumina spre ale Firii spații. La capăt de-arcuire venind sonor spre mine te-aștept în necuprinsul ce-n suflet l-am cuprins. Lumina e-o cuantă de dăruiri senine un zbor din nerostirea ce suflet și-a prelins. Leonid IACOB Referință Bibliografică: de-aprinzi / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1027, Anul III, 23
DE-APRINZI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1027 din 23 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352506_a_353835]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > DESPRE FRUMUSEȚEA INTERIOARĂ ÎNTRE CUPRINSUL ȘI NECUPRINSUL UNUI STIH Autor: Octavian Curpaș Publicat în: Ediția nr. 255 din 12 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Theodor Damian, „Exerciții de înviere”, București, Universalia, 2009, 121 p. Citind titlul volumului de versuri „Exerciții de înviere”, scris de Theodor Damian, te
DESPRE FRUMUSEŢEA INTERIOARĂ ÎNTRE CUPRINSUL ŞI NECUPRINSUL UNUI STIH de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352537_a_353866]