1,028 matches
-
pag.49 “Cu o educație pur românească nu poți face Nimic” (pag. 56) Mai sunt si altele, domnule președinte, dar vreau sa închei aceasta scrisoare, sperând ca este suficient sa realizați in ce situație jenanta, para-constituționala vă aflați folosind principiul nedemocratic “fiecare vine la putere cu oamenii lui” Situație pe care trebuie sa o remediați prin obligația de serviciu constituționala pe care o aveti și sa-i retrageți funcția de președinte al Institutului Cultural Roman lui Horia Roman Patapievici, care trebuie
PUŞCAŞ NUMIT BREBAN de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372370_a_373699]
-
h. C. Julius Zimberlan, nu este decât o îndatorire de minimă etică să facem și portretul avocatului Ludovic L., asta pentru că Justiția suverană îi dă fiecărui personaj posibilitatea de a se apăra ajutat de un specialist. Doar în statele profund nedemocratice, acest drept este neglijat. Vom arăta, așadar, cine este avocatul Ludovic L., fără a-i da numele întreg, spre a nu putea să fim acuzați de publicitate mascată. Așa că îl vom menționa doar drept Ludovic L., deși pe el nu
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
0. Această observație duce mai departe către o alta, și mai evidentă: nu toate fenomenele sunt pur și simplu prezente ori absente. Putem spune că în România avem democrație? Oricum am defini democrația, în România se pot întâlni numeroase fenomene nedemocratice, unele dintre ele chiar antidemocratice. Pe de altă parte însă, nici nu putem spune că România este o țară cu totul nedemocrată. Luată per ansamblu, România este o țară mai mult sau mai puțin democrată. Și totuși, cât de democratizată
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
sînt cei care semneaz... armistiții cu foștii aliați ai Germaniei (Finlanda, România și Bulgaria În septembrie 1944, Ungaria În ianuarie 1945); și tot ei sînt cei care, cu aceast... ocazie, impun pretențiile (contribuții economice pentru trupe, menținerea ordinii, interzicerea partidelor „nedemocratice” etc.). În cele trei state Învinse (Bulgaria, Ungaria și România), reprezentanții militari ai URSS-ului controleaz... aplicarea clauzelor armistițiilor; cei ai Mării Britanii și ai Statelor Unite au - precum sovieticii În Italia - un rol consultativ. La Sofia, Budapesta și București oamenii
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
veșnică a tuturor împotriva tuturor; din fericire a existat o excepție, una singură, sacrificiul lui Iisus; alegeți perspectiva Sfintei Scripturi. S-au înscris cinci din cinci prin mișcare, gură-ureche, colocvii, articole, simpozioane: difuzare garantată. Religia în general e alienantă și nedemocratică; din fericire, noi avem una specială, religia ieșirii din religie, care conduce drept la democrație; adresați-vă Occidentului laic și creștin. Idem. Public specializat mulțumit. Nu e o rețetă, e o obligație de generozitate pe care păstorii turmelor o cunosc
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
contexte mai largi (politic, religios) se sprijină pe acestea și le presupun, o comunitate înfloritoare fiind caracterizată printr-un grad ridicat de participare multidimensională. Între democrație și comunitate există o legătură puternică, ceea ce și determină atacurile împotriva comunităților în sistemele nedemocratice, așa cum vom arăta. Integrarea este datorată atât aportului instituțiilor (politice, legale și culturale), cât și celui al normelor, credințelor și practicilor. Calitatea comunităților este legată de caracterul acestor instituții. 4.4. Povestea comunității Un criteriu interesant pentru identificarea comunității este
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
sau că ea derivă mai degrabă dintr-o configurație a încrederii instituționale ce reflectă anumite structuri atitudinale sau o anumită raportare la structura instituțională a unei societăți? Să observăm pentru început că armata, școlile și Biserica sunt printre cele mai nedemocratice instituții. De fapt, ele sunt strict ierarhizate. S-a făcut adeseori observația că în societățile insuficient modernizate - sau care nu au depășit un nivel materialist al structurilor axiologice - încrederea se îndreaptă către instituțiile centrale autoritare. Acesta este, de pildă, cazul
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
se adapteze rapid condițiilor locale în care trebuie să-și deruleze afacerea. A învățat acest lucru în Statele Unite, apoi în țările din nordul și sudul SUA și în Europa. S-a adaptat chiar și în cazul țărilor cu regimuri politice nedemocratice, de dreapta sau comuniste, și a rezistat unor schimbări brutale de regimuri politice, ca și unor valuri de campanii antiamericane sau anti-Coca-Cola, ca simbol de bază al yankeilor. Această experiență bogată și unică a servit și adaptării rapide la condițiile
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
elitei intelectuale românești. Reacțiile pozitive față de acest text problematizează, de asemenea, presupunerea că liberalismul și pluralismul au constituit „norma” În dezbaterile despre modernizare și progres În România interbelică, În timp ce mișcările populiste, antiliberale, paseiste sau care Încercau să creeze un viitor nedemocratic reprezentau provocări „exterioare” sau marginale 10. Acceptarea demersului critic realizat de Moldovan În raport cu situația societății căreia Îi era contemporan, precum și a soluțiilor propuse arată că numeroși intelectuali români Împărtășeau o neîncredere fundamentală În instituțiile politice liberale Înființate de Constituția României
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
la dialog, cu atât mai fără rost este protestul, în timp ce un regim excesiv de sever face protestul costisitor (Eisinger 1973; Tilly, 1978). Studiile comparative recente au nuanțat această ipoteză. Meyer (2004) atenționează asupra unei covariații evidente: liberalizarea încurajează m.s. în sistemele nedemocratice, în timp ce diminuarea deschiderii sistemului politic provoacă proteste în regimurile democratice. Statutul social al prezumtivilor protestatari contează și el în specificarea relației dintre structura de oportunități politice și probabilitatea m.s.: cei din clasa mijlocie trebuie să resimtă o anumită excludere de la
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ia în considerare toate aspectele legate de consultare sau de reacția publică și a societății civile, pentru a atinge un anumit obiectiv programatic în cazul îndeplinirii unui plan strategic de perspectivă. Aceste situații sunt supuse, de obicei, criticii, fiind considerate nedemocratice întrucât sunt premisele instaurării unor forțe dictatoriale. Rolul sistemului politic în dezvoltare Din perspectiva dezvoltării sociale, dezvoltarea s.p. reprezintă orientarea acestuia de la administrarea unei societăți la dezvoltarea unui sistem public mai eficient, mai democrat și mai controlabil (Zamfir, 2006a, p.
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
revenit în centrul atenției abia odată cu preluarea sa de către dizidenții din America Latină și Europa de Est, care vedeau s.c. ca pe singura cale de a se împotrivi statului. De aici, conceptul a fost transferat în discursul occidental mai întâi cu privire la societățile nedemocratice sau la democrațiile emergente, iar apoi chiar cu referire la societățile occidentale, odată cu observarea unei implicări din ce în ce mai slabe a cetățenilor în viața politică. Se consideră că revitalizarea s.c. va aduce cu sine și o revitalizare a democrației (vezi Glasius
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
referire la societățile occidentale, odată cu observarea unei implicări din ce în ce mai slabe a cetățenilor în viața politică. Se consideră că revitalizarea s.c. va aduce cu sine și o revitalizare a democrației (vezi Glasius, 2001). Societate civilă și democrație În cazul societăților nedemocratice sau al democrațiilor emergente, s.c. este tratată, în general, ca un oponent al statului totalitar, respectiv ca un înlocuitor al unui stat slab, corupt. Se consideră că, în aceste două situații, calea către un sistem democratic funcțional este tarsată
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de altă parte, îi este reproșat caracterul de instrument de propagandă folosit de către politicienii occidentali. Keane (2003), făcând o analiză a discursului despre s.c., remarcă prezența conceptului, sub forme adaptate, și în discursul politicienilor islamici, care aparțin unor guverne nedemocratice (în această situație fiind vorba despre o s.c. nesecularizată, care se manifestă sub forma unor asocieri ce nu pun în pericol puterea celor aflați la conducerea statului). Este vorba, în acest caz, de o folosire manipulatoare a sintagmei cu
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
inside→out [lb. engl. „din interior în afară”], în sensul în care structura și procesele politice, economice, sociale din interiorul statelor este cauza proceselor și evenimentelor internaționale. Principalele variabile independente decelate la acest nivel sunt: tipul de regim (democratic sau nedemocratic), structura și activitățile economice (economie liberă de piață sau centralizată, tipul de producție internă, interese legate de accesul la materiile prime, nevoia unor piețe de desfacere externe), populația (omogenă sau fragmentată etnic, religios, cultural, puternic sau slab polarizată socioeconomic, coezivă
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Hitler, Stalin, Churchill ș.a.m.d. Similar, o explicație comprehensivă a intervenției militare din 2003 în Irak ar trebui să integreze, inter alia, factori legați de structura unipolară a sistemului internațional și tensiunile sistemice, distribuția capabilităților, accesul la resurse, regimul nedemocratic și expansionist regional din Irak, convingerile și opiniile societății americane după 11 septembrie, tradițiile politicii externe a Statelor Unite, valorile predominante ale elitelor politice și cercurilor de influență din jurul Casei Albe, ale Departamentului de Stat și ale Departamentului Apărării și personalitățile
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Cursurile de schimb valutar s-au prăbușit, marile economii ale lumii au apelat la arsenalul protecționismului, cooperarea internațională a avut de suferit. O consecință indirectă a crizei liberalismului a fost aceea că, în multe țări, la putere au ajuns regimuri nedemocratice. Sprijinul popular care l-a ajutat pe Hitler să ajungă la putere a fost dobândit în urma unui discurs antiliberal, extrem de bine primit de cei grav afectați de criza economică. În condițiile globalizării, problematica de ordin economic a fost mult amplificată
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
mai în vârstă, sunt interesați de politică, discută politică (acesta este și cel mai important predictor, foarte probabil discuțiile constituind o condiție obligatorie și un catalizator al mobilizării) și cred că oamenii pot influența deciziile politice. Atitudinea împotriva unei conduceri nedemocratice este mai frecventă atunci când nivelul cunoștințelor politice crește, când oamenii cred că politica le influențează viața, când nivelul resurselor materiale este mai ridicat, respondentul este maghiar și nu din Transilvania. Ponderea celor care evaluează negativ comunismul este relativ mai mare
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
care, pe de altă parte, puterea burgheză o acorda din toată inima. Într-adevăr, pactul său cu Biserica, în calitate de instrumentum regni, tocmai în aceasta consta: să-și mascheze propria lipsă substanțială de liberalism și de democrație, încredințând rolul neliberal și nedemocratic Bisericii, tolerată ca instituție religioasă superioară, în scopul înșelăciunii. Altfel spus, Biserica a făcut un pact cu diavolul, adică cu statul burghez. Și, într-adevăr, nu există contradicție mai scandaloasă ca aceea dintre religie și burghezie, aceasta din urmă fiind
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Dan Pavel și Iulia Huiu, care identifică drept marea problemă a politicii românești de după 1989 „coexistența și clivajul legitimităților”, constată, absolut corect, că În România „naționalismul avea să fie folosit după 1989 atît de partide democratice, cît și de cele nedemocratice, fie ele socialiste sau extremiste de dreapta. În istoria CDR [...] partidele vor Încerca să-și cîștige legitimitatea jucînd cartea naționalistă În raport cu UDMR” (p. 107). Fără Îndoială că atractivitatea de care s-a bucurat naționalismul În România postdecembristă nu poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
societăți de tranziție În care modelul liberal democrat a fost și cred că Încă este doar o referință imagologică controlată, ceea ce a permis dezvoltarea rapidă a unei noi clase de manageri politici și economici provenind din structurile unei societăți autarhice, nedemocratice și anti-liberale. Motive pentru o investigare a tranziției culturale românești Pornesc de la premisa că În România a avut loc o relativă tranziție socială și culturală, pregătită Încă Înainte de 1990, și că etalonarea acestei tranziții În raport cu standardele europene ori internaționale este
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
un anumit segment al ei. În țările democratice, efectele acțiunilor de influențare a populației sunt, de cele mai multe ori, resimțite și de guvernul țării respective; pe de altă parte, astfel de acțiuni pot avea importante consecințe pe termen lung în țările nedemocratice sau cu sisteme totalitare. Influențarea strategiilor, evenimentelor sau circumstanțelor din alte țări constituie însăși esența politicii externe; acțiunile diplomatice urmăresc, în aceeași măsură ca acțiunile secrete, îndeplinirea acestui obiectiv. Este, de asemenea, posibilă trimiterea sau staționarea unor trupe militare pe
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
ar putea aduce un beneficiu. Gândiți-vă, de exemplu, că statele democratice publică în mod curent un volum mare de date privind bugetele pentru apărare. Deși într-o țară democratică problema clasificării bugetului total pentru apărare iese din discuție, guvernele nedemocratice obișnuiesc să facă lucrul acesta. De exemplu, Guvernul sovietic considera până în 1989 că sumele alocate bugetului pentru apărare sunt secrete de stat; guvernele din China și Coreea de Nord încă mai aplică această regulă 11. Serviciile de informații din SUA alocă importante
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
secrete din anii ’70 și ’80 viza faptul că reprezentau un amestec în treburile interne ale altor țări. Caracterul secret sau public al intervenției respective era, se pare, un aspect secundar. S-a argumentat uneori că o asemenea acțiune este nedemocratică, în sensul că se realizează în secret tocmai pentru că ar fi întâmpinat o opoziție puternică din partea opiniei publice dacă ar fi fost cunoscută. Situația nu este însă atât de clară precum pretind cei care invocă aceste argumente. De exemplu, diferitele
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
etice 252-254 teoria Î 255-264 acțiune secretă/sub acoperire aflarea de către președinte a Î 151-153, 315 n. 56 agenții de influență 132-135 argumentele pro/contra unei agenții independente pentru acțiuni secrete 155-156 asasinatul (wet affairs) 146-147 Î criticate ca fiind nedemocratice 224-225 definiția Î 125-128 falsurile 141 informarea și dezinformarea 135-137 forțele paramilitare 146 lovitură de stat 145-146 propaganda anonimă 138-141 relația cu activitatea de informații 154-158 sabotajul 146-148, 191, 240 sprijinul acordat unui guvern prieten/unor forțe prietene 129-131 supravegherea
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]