245 matches
-
neerlandez de adaptare a fost preluat de limba rusă literară și apoi de toate celelalte limbi slave literare (poloneză, bulgară, cehă etc.). Și în germană există unele împrumuturi din neerlandeză cu formă scurtă: germ. Aktie < neer. actie (< lat. actio,-onis). Neerlandeza are însă și situații în care folosește forma în -(t)ion, cu o pronunție ce amintește, după zonă, de cea din franceză, din germană sau din engleză: friction "frecție", station. În consecință, adaptarea substantivelor latine cu terminația -(t)io / -(t
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
limbile romanice și în limbile germanice următoarele tipuri: a) adaptarea după modelul cuvintelor moștenite, în limbile romanice (româna participînd la acest aspect cu formele lungi: rațiune, națiune, religiune); b) adaptarea prin preluarea nominativului latin în română (forma scurtă) și în neerlandeză (de unde a trecut și în limbile slave și, uneori, în germană); c) adaptarea după modelul francez în limbile germanice (exclusiv neerlandeza, care urmează acest model numai parțial) și uneori în română (comision, divizion, pension). Ca factor de apropiere între limbile
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
aspect cu formele lungi: rațiune, națiune, religiune); b) adaptarea prin preluarea nominativului latin în română (forma scurtă) și în neerlandeză (de unde a trecut și în limbile slave și, uneori, în germană); c) adaptarea după modelul francez în limbile germanice (exclusiv neerlandeza, care urmează acest model numai parțial) și uneori în română (comision, divizion, pension). Ca factor de apropiere între limbile romanice și cele germanice, împrumutul latin nu a urmat întotdeauna o cale sistematică și nu caracterizează numai categoria substantive-lor, deși aici
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
substratul celtic (galic) ce caracterizează franceza are la rîndul lui un rol în acest sens. Evoluția fonetică a latinei din spațiul francez a fost marcată puternic de acest substrat celtic, existent și în cazul unor limbi germanice (precum engleza și neerlandeza), dar și al altor limbi romanice (precum portugheza și spaniola), însă nu într-o manieră la fel de compactă. De aceea, vocalele anterioare palatale ä, ö, ü (seul, feu, pur) din franceză se regăsesc în majoritatea limbilor germanice, excepție făcînd engleza. Spre deosebire de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
la fel, germana are și ea o flexiune nominală bogată, cu păstrarea celor patru cazuri din germanică. Celelalte limbi germanice însă exprimă relațiile cazuale cu ajutorul prepozițiilor, lipsindu-le, prin urmare, flexiunea cazuală, cu excepția genitivului, unde se folosește desinența -s, dar neerlandeza recurge foarte rar chiar și la această desinență (dan. Kongen af Danmarks slot "castelul regelui Danemar-cei"). Ceea ce se exprimă însă în mod sintetic cu această desinență se poate exprima și analitic cu ajutorul unor prepoziții (engl. of, germ. von [fon], neer
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
numeroase de plural (de obicei moștenite) se întîlnesc și în suedeză (-or, -ar, -er, -r, -n, Ø) și, desigur, la fel stau lucrurile în cea mai conservatoare limbă germanică, islandeza. Daneza însă a redus numărul acestora ( -e, -er, Ø), iar neerlandeza are și ea puține (-en, -s). O parte dintre limbile germanice, germana, suedeza, norvegiana și daneza, cunosc exprimarea redundantă a pluralului, uzînd, alături de desinențe, și de alternanțe ale vocalelor din rădăcină (umlaut: dan. bog "carte", pl. bøger [΄bög(], germ. Buch
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
prezintă lucrurile în daneză și în suedeză unde persoana este indicată numai prin pronumele personale antepuse, norvegiana manifestînd aceeași tendință în vorbire. Ca atare, se regăsește aici tipul reprezentat în cazul limbilor romanice de franceza vorbită. Alte limbi germanice, precum neerlandeza, marchează persoana atît prin pronume personale antepuse, cît și prin desinențe, dar reduse la trei, situație întîlnită într-o manieră apropiată și în germană, dar evidentă în mod deosebit în islandeză, unde se păstrează cinci desinențe distinctive la prezent. O
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
antepus adjectivului și postpus substantivului (realizînd fenomenul de "circumpoziție"). Aceleași situații caracterizează și limba norvegiană, cu manifestarea circumpoziției dacă substantivul este precedat de un adjectiv. Limbile germanice realizează două tipuri distincte din punctul de vedere al formării diatezei pasive, engleza, neerlandeza și germana procedînd analitic, iar norvegiana, daneza și suedeza atît sintetic cît și analitic. Dintre limbile cu pasiv analitic engleza se distinge prin faptul că folosește, la fel ca limbile romanice, verbul auxiliar "a fi" (to be), în vreme ce celelalte două
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
mult ca perfect, la prezent continuu, la condițional, la formele negative și la cele interogative). La fel ca franceza, limba engleză realizează diminutivele printr-o determinare externă, de obicei cu ajutorul adjectivului little "mic", în vreme ce limbile germanice vestice continentale (germana și neerlandeza) au sufixe speciale de care uzează în mod frecvent. Asemănare cu franceza există și în folosirea pronumelui de persoana a doua (singular și plural) you [ju:] cu valoare reverențială, care nu poate realiza această valoare fără concursul indicilor contextuali. Există
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
literare ale limbilor romanice occidentale și, în aceste condiții, modelul romanic a avut o mare importanță. Cu toate acestea, evoluția spre statutul de limbi comune supradialectale a fost deosebit de anevoioasă în cazul limbilor literare germanice, pentru unele dintre ele, precum neerlandeza, existînd și astăzi dificultăți în impunerea unui aspect unanim acceptat. Între limbile germanice nordice, islandeza s-a distins de timpuriu, începînd cu secolul al X-lea, printr-o literatură deosebit de bogată și de valoroasă. Pe lîngă aceasta, limba literară islandeză
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
deja în secolul al XIX-lea procesul de unificare a limbii literare germane era încheiat în linii generale, persistă pînă astăzi unele particularități dialectale în pronunție și în folosirea unor cuvinte. Deseori, formele nordice sînt mai apropiate de corespondentele din neerlandeză, decît de cele din sud, iar preponderența germanei de sus (din sud) în forma comună a limbii literare germane produce o diferențiere mai pronunțată a acesteia față de limba literară neerlandeză. Pe teritoriul de limbă germană, există uneori diferențe și în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Säure [΄zoerə] întrunește atît semnificația specială "acid", cît și semnificația din limba comună "acreală, acritură", întîlnită și la adjectivul sauer [΄sauər], "acid, acidulat" și "acru" (de unde și verbul säuern "a acidula" și "a acri"). La fel se prezintă lucrurile în neerlandeză cu substantivul zuur [zü:(], în daneză syre [΄sürə] (și verbul syre "a acri"), în suedeză syra [΄süra] (și verbul syra "a acri") și în norvegiană syre [΄süre] (dar adjectivul este sur [sur] "acid", "acru"). Asemenea aspecte dovedesc faptul că, deși
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în care pot lipsi unele clase morfologice, cum se întîmplă cu articolul în latină și atunci, în funcție de context, dacă limba scop are această clasă morfologică, textul rezultat din traducere va conține și substantive articulate. Există apoi limbi, precum engleza și neerlandeza, în care distincția dintre pronumele de politețe și cel personal propriu-zis nu este marcată formal (nici măcar prin forma verbală), încît traducerea în limbi în care asemenea distincție este pregnantă (italiana, româna, portugheza, spaniola, germa-na etc.) trebuie să opereze diferențierile necesare
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
limbile romanice articolul este variabil. Și în celelalte limbi germanice, exclu-zînd engleza, articolul hotărît este variabil, dar în alt mod decît în limbile romanice, care au forme pentru masculin și pentru feminin, în vreme ce germana are forme și pentru neutru, iar neerlandeza, suedeza, norvegiana și daneza au o formă a articolului pentru masculin și feminin (genul comun) și a altă formă pentru neutru. Pe de altă parte, limba română și unele dintre limbile germanice de nord plasează articolul hotărît după substantiv (unindu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
despre bucătar sau despre bucătăreasă. Faptul că în engleză determinanții sub-stantivali (articolul și adjectivul) nu au mărci de gen îngreunează și mai mult activitatea de a traduce situații de acest tip. Probleme pot apărea și în cazul unei traduceri din neerlandeză într-o limbă romanică, dacă în textul original apare cuvîntul neef [ne·f] sau cuvîntul nicht [nixt] și nu se dau relații suplimentare, fiindcă fiecare întrunește două semnificații distincte: "nepot" și "văr", respectiv "nepoată" și verișoară". O posibilitate de a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
bizantină, mediogrec gr.mod. = greacă modernă, neogrec invar. = invariabil it. = italiană, italian î.Hr. = înainte de Hristos înv. = învechit lat. = latină, latin log. = (dialectul) logudorez long. = (dialectul) longobard m. = (substantiv) masculin magh. = maghiară, maghiar med. = medieval mod. = modern n. = (substantiv) neutru neer. = neerlandeză (olandeză + flamandă), neerlandez nom. = nominativ norm. = (dialectul) normand norv. = nornegiană, norvegian num. = numeral part. = participiu pers. = persoană pg. = portugheză, portughez pl. = plural pol. = poloneză, polonez pop. = popular prep. = prepoziție prez. = prezent pron. = pronume pron. dem. = pronume demonstrativ prov. = provensală; provensal
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
pronunție decît prin grafie, iar germ. Morgen [΄m(rgən] și neer. morgen [΄m(rγə] sînt identice grafic, dar diferențiate în pronunție). La fel, formula engleză thank you [θä(k ju:] "mulțumesc" înlătură în pronunție orice îndoială în legătură cu corespondența formulei din neerlandeză dank [dank ju:]. În transcrierea fonetică, s-au folosit semnele uzuale, cu unele unificări, fără a insista asupra unor fenomene speciale, precum scurtarea sunetelor prin stød ([stöð] "ocluziune, închidere"), în limba daneză, sau caracterul retroflex (rostire cu vîrful limbii orientat
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
O. Vandeputte, A. Vainer, Limba neerlandeză. Limbă vorbită de douăzeci de milioane de neerlandezi și flamanzi, Editată de Fundația flamando-neerlandeză " Stichting Ons Erfdeel, vzw " 1998. 48 Fenomenul se întîlnește, nu însă cu aceeași frecvență, și în alte idiomuri germanice; în neerlandeză, de exemplu, leven [΄le:və] semnifică deopotrivă "a trăi " și "viață ", cînd este substantiv, de obicei se articulează însă, încît "a trăi viața " se spune leven het leven; la fel, în daneză, forma evne [äwnə], ca substantiv feminin, semnifică "îndemînare
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
et origine du langage, Payot, Paris, 1976, p. 205. 51 De altfel, raportarea contextuală la persoana a treia (unde există distincție clară de gen) reprezintă o modalitate obișnuită de a distinge genul substantivului, nu numai în engleză, ci și în neerlandeză, daneză, suedeză și norvegiană. 52 Forma mor [mu:r] este contrasă din moder, la fel bror [bru:r] din broder etc. 53 Și în limba română articolul hotărît enclitic trece înaintea substantivului dacă este precedat de un determinant adjectiv, dar
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
lire les langues romanes dès le départ, Shaker Verlag, Aachen, 2004, p. 144-158, 166-168. 86 Compară, de exemplu, rom. colabora, it. collaborare, sp., pg. colaborar, fr. collaborer și germ. mitarbeiten. 87 Cum se poate observa, în limbile scandinave și în neerlandeză, cuvîntul are (și) forme conținînd reducerea unei silabe. 88 Helmut Lüdke, Geschichte des romanischen Wortschatzes, 2. Band, Ausstralungsphänomene und Interferenzzonen, Verlag Rombach & Co GmbH, Freiburg im Breisgau, 1968, capitolul Geschichte des romanischen Wortschatzes in den Nachbarländern der heutigen Romania, p.
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
lui Blaga) ș.a. La rubrica „Fețele veacului” Eugène van Itterbeek întreprinde o analiză amănunțită a modului în care a fost tradusă poezia lui Blaga Sufletul satului în limbi europene de circulație, oferind și el două variante, în franceză și în neerlandeză. În cadrul unei rubrici noi, „Generația ’30”, Ion Dur inserează câteva texte inedite, Tragicul cotidian, Adolescența, Scrisoare provincială, scrise de Emil Cioran la șaptesprezece-optsprezece ani și oferite de fratele acestuia, Aurel Cioran; în ultimul număr sunt tipărite încă trei texte: Despre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289426_a_290755]
-
bilunară, „Le Courrier du Dublin”. În 1952 se mută în Olanda. Organizează la Flessingue (1953) o expoziție de pictură în ulei, cu peisaje și tipuri de țărani români. Tipărește două plachete: Des Rêves aux portes de la mer (1954) și, în neerlandeză, De muze tussen twee woordenboeken (1955). Din 1956 se stabilește în Belgia, cu speranța că va putea promova mai ușor cultura română. Fondează societăți, își publică versurile, traduce din literatura română în franceză și flamandă. Înființează o editură proprie: Soveja
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289923_a_291252]
-
cercetătorilor mai târziu (v. Ledgeway 2007, 2008, 2009 pentru napolitana veche; Wolfe 2015b pentru siciliana veche, venețiana veche și sarda veche). Conceptul de gramatică / sistem V2 a fost propus inițial de den Besten (1983) în analiza limbilor germanice (în special neerlandeza și germana); în sistemele V2, în propozițiile principale, verbul se deplasează în domeniul complementizatorului, deplasare obligatoriu asociată cu topicalizarea / focalizarea unui constituent la stânga verbului, verbul ajungând astfel să ocupe poziția a doua în propoziții principale (neinterogative). Ledgeway (2007: 122-123) arată
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
obligatoriu asociată cu topicalizarea / focalizarea unui constituent la stânga verbului, verbul ajungând astfel să ocupe poziția a doua în propoziții principale (neinterogative). Ledgeway (2007: 122-123) arată că, din punct de vedere tipologic, există două tipuri de sisteme V2: sisteme V2 stricte (neerlandeza, germana, franceza veche) și sisteme V2 relaxate (limbile romanice vechi, cu excepția francezei); în a doua categorie de sisteme V2, doar deplasarea verbului în domeniul complementizator este obligatorie, deplasarea la stânga verbului a altor constituenți fiind fie facultativă (linearizare V1, v. și
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
VP înainte ca deplasarea VP să se inițieze 10, o corelație care merită reținută și care va fi verificată în §2.4 prin analiza operației object shift. Și Koopman și Szabolcsi (2000) fac aceeași observație în analiza complexelor verbale din neerlandeză și maghiară, insistând asupra impresiei înșelătoare că avem a face cu un proces de deplasare X0, când, de fapt, verbul se deplasează ca grup: "[t]he illusion that heads are moving is due to the fact that nonhead material, if
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]