245 matches
-
comune, cu o suprafață totală de 161 km² complet urbanizată și cu o populație de peste un milion de locuitori. Regiunea Capitalei este predominant francofonă - aproximativ 85-90% din populație sunt vorbitori de franceză (inclusiv imigranți), și aproximativ 10-15% sunt vorbitori de neerlandeză. În ianuarie 2006, 73.1% din populație sunt cetățeni belgieni, 4.1% sunt cetățeni francezi, 12.0% cetățeni din alte state ale Uniunii Europene (care se exprimă de obicei ori în franceză ori în engleză), 4.0% cetățeni marocani, iar
Regiunea Capitalei Bruxelles () [Corola-website/Science/298523_a_299852]
-
franceză ori în engleză), 4.0% cetățeni marocani, iar 6.8% alți cetățeni din afara UE. În anul 2006 în erau oficial înregistrați ca rezidenți peste 3000 cetățeni români. Pe teritoriul regiunii Bruxelles se folosesc oficial două limbi: franceza (90%) și neerlandeza (10%). Din punct de vedere istoric, regiunea Bruxelles-ului aparține spățiului neerlandofon, franceza fiind vorbită în mod sistematic doar după stabilirea capitalei belgiene aici. În 1915, orașul avea 20% de francofoni, acest procentaj crescând la 85% în 1975. Dialectul regional
Regiunea Capitalei Bruxelles () [Corola-website/Science/298523_a_299852]
-
(denumite neoficial Olanda; în neerlandeză "Nederland", în frizonă "Nederlân") sunt o monarhie constituțională, stat membru fondator al Beneluxului și al Uniunii Europene, situat în nord-vestul Europei, în vecinătatea Mării Nordului, Belgiei și Germaniei. împreună cu câteva colonii de peste mări formează Regatul Țărilor de Jos. Numele folosit în
Țările de Jos () [Corola-website/Science/307377_a_308706]
-
lume care a legalizat căsătoriile între persoane de același sex. Este membră NATO și UE. Pe teritoriul său se află sediul Curții Penale Internaționale. Capitala Olandei este Amsterdam. În timp ce Amsterdam este capitala oficială a țării conform Constituției, la Haga (în neerlandeză "Den Haag", sau oficial " 's-Gravenhage") se află sediul guvernului, reședința regală, precum și cea mai mare parte a ambasadelor. Sub Carol Quintul, împărat al Sfântului Imperiu Roman și rege al Spaniei, regiunea făcea parte din cele "17 Provincii ale Țărilor de
Țările de Jos () [Corola-website/Science/307377_a_308706]
-
și Haga, majoritatea provenind din Turcia și Maroc. Mare parte din populația musulmană a venit în anii '60-'70, când guvernul olandez a recrutat forță de muncă, pentru a impulsiona revenirea economică a țării. Olanda are două limbi oficiale: olandeza (neerlandeza) pe întreg teritoriul și frizona de vest în Friesland. Adițional, limbile limburgheză și neersaxonă au statutul de limbă regională. Aproximativ 99% din populația Olandei cunoaște limba neerlandeză. Există o tendință de învățare a limbilor străine în Olanda: între 90% și
Țările de Jos () [Corola-website/Science/307377_a_308706]
-
română are o ortografie în mare măsură fonemică, cu puține abateri. Ortografiile limbilor sîrbă și hindi sînt foarte apropiate de o ortografie fonemică ideală. Alte limbi cu ortografii preponderent fonemice sînt: albaneza, armeana, bulgara, ceha, estona, finlandeza, georgiana, italiana, maghiara, neerlandeza, poloneza, sanscrita, spaniola, turca etc. Între limbile ale căror ortografii se abat mult de la o ortografie fonemică se numără engleza, chineza, franceza, araba, ebraica etc. Limba română are o ortografie preponderent fonemică, dar prezintă și numeroase excepții. Printre acestea se
Ortografie fonemică () [Corola-website/Science/302243_a_303572]
-
acest sens, chiar o serie de programe de finanțare a învățării de limbi și de promovare a diversității lingvistice. Prima politică lingvistică oficială a ceea ce era la vremea respectivă Comunitatea Europeană a stabilit ca limbi de lucru oficiale ale UE neerlandeza, franceza, germana și italiana. De atunci, odată cu extinderea Uniunii, numărul limbilor oficiale și de lucru a crescut. Întotdeauna au existat mai puține limbi oficiale decât state membre, aceasta întrucât unele țări împărtășesc limbi comune, de exemplu Belgia, unde limbi oficiale
Limbile Uniunii Europene () [Corola-website/Science/302761_a_304090]
-
mai multe voci. Extrem de importantă, aceasta răscruce dintre cele două milenii; acum se pun bazele unei noi dimensiuni a gîndirii muzicale aceea în virtutea căreia muzică poate fi concepută, redata și percepută pe câteva planuri concomitent”. Școala Franco-Flamandă A doua Școală neerlandeza: sec XVI Italia Franța Anglia Barocul muzical are 3 perioade: -incipient -median -tîrziu Caracteristici: Suita baroca este caracterizată prin contrast tematic și unitate tonală.Ea este formată din dansuri:sarabanda,allemanda,giga,courantă,rondeau,bouree,poloneză. Concertul din această perioadă
Istoria muzicii () [Corola-website/Science/302933_a_304262]
-
și publicate în engleză ("Long Poem Magazine", "Trafika Europe", antologia "The Vanishing Point that Whistles", 2011), franceză ("Confluences poétiques"), germană ("Wespennest", "Die Horen", "Manuskripte"), spaniolă ("Quimera", "Otro Páramo"), suedeză ("Lyrikvännen", antologia "Om jag inte får tala med någon nu", 2011), neerlandeză (antologia "Voor de prijs van mijn mond", 2013), slovenă (antologia "Medana dnevi poezije in vina", 2005), maghiară (antologiile "Szabadulás a gettóból", 2008 și "Egy zacskó cseresznye", 2009), sârbă ("Gradina", "Zlatna Greda" și în antologiile "Iz novije rumunske poezije", 2009; "Časopis
Claudiu Komartin () [Corola-website/Science/298961_a_300290]
-
multe limbi, termenul de "Sfântul Imperiu Roman" a fost cunoscut ca "Sacrum Imperium Romanum în latină, Heiliges Römisches Reich în germană, "Sacro Romano Impero în italiană, Svatá říše římská în cehă, Sveto rimsko cesarstvo în slovenă, Heilige Roomse Rijk în neerlandeză, Saint-Empire romain germanique în franceză. Înainte de 1157, era denumit "Imperiul Roman". Termenul de "sacrum" (sfânt) în conexiunea cu imperiul roman medieval a fost utilizat din 1157 sub Frederic I Barbarossa, termenul reflectând ambițiile împăratului de a domină Italia și papalitatea
Sfântul Imperiu Roman () [Corola-website/Science/298921_a_300250]
-
(pronunție: ) este o limbă franconiană joasă, derivată din neerlandeză, vorbită mai ales în Africa de Sud (unde este una din limbile oficiale ale țării) și Namibia (unde, alături de germană, are statutul de limbă regională), dar având vorbitori și în Angola, Botswana, Swaziland, Zimbabwe și Zambia. Datorită emigrării și unei constante forță
Limba afrikaans () [Corola-website/Science/304635_a_305964]
-
a fost cunoscut sub numele de "Cape Dutch". Ulterior, limba afrikaans a fost uneori numită "olandeza africană" sau "olandeza de bucătărie", dar aceste denominări erau, evident, mai ales peiorative. Timp destul de îndelungat, afrikaans a fost considerată doar un dialect al neerlandezei, până când, în anii târzii ai secolului al 19-lea a fost recunoscută ca o limbă distinctă. În 1925, a dobândit statut egal cu cel al limbilor neerlandeză și engleză, devenind cea de-a treia limbă oficială a Africii de Sud. Neerlandeza a
Limba afrikaans () [Corola-website/Science/304635_a_305964]
-
ales peiorative. Timp destul de îndelungat, afrikaans a fost considerată doar un dialect al neerlandezei, până când, în anii târzii ai secolului al 19-lea a fost recunoscută ca o limbă distinctă. În 1925, a dobândit statut egal cu cel al limbilor neerlandeză și engleză, devenind cea de-a treia limbă oficială a Africii de Sud. Neerlandeza a rămas limbă oficială până în 1961, an în care constituția țării a stipulat limpede că "limbile oficiale ale Africii de Sud sunt afrikaans și engleza". Per ansamblu, limba afrikaans este
Limba afrikaans () [Corola-website/Science/304635_a_305964]
-
al neerlandezei, până când, în anii târzii ai secolului al 19-lea a fost recunoscută ca o limbă distinctă. În 1925, a dobândit statut egal cu cel al limbilor neerlandeză și engleză, devenind cea de-a treia limbă oficială a Africii de Sud. Neerlandeza a rămas limbă oficială până în 1961, an în care constituția țării a stipulat limpede că "limbile oficiale ale Africii de Sud sunt afrikaans și engleza". Per ansamblu, limba afrikaans este singura limbă indo-europeană care a cunoscut o dezvoltare semnificativă pe continentul african
Limba afrikaans () [Corola-website/Science/304635_a_305964]
-
(numită adesea olandeză; autonim: "Nederlands") este o limbă germanică, inclusă în subgrupa limbilor vest-germanice. Neerlandeza este forma scrisă comună a dialectelor germanice vorbite în Țările de Jos și în Belgia (regiunile Flandra și Bruxelles). Este limba oficială a Țărilor de Jos și a Surinamului, iar în Belgia este una din limbile oficiale, alături de franceză și
Limba neerlandeză () [Corola-website/Science/311498_a_312827]
-
de Jos și a Surinamului, iar în Belgia este una din limbile oficiale, alături de franceză și germană. Este vorbită și în posesiunile olandeze din Marea Caraibelor (Aruba și Antilele Olandeze), precum și în unele comunități din Indonezia (fostă colonie olandeză). În total, neerlandeza este vorbită ca limbă maternă de circa 22 de milioane de persoane. Limba afrikaans, vorbită în Africa de Sud și Namibia, este derivată din unele dialecte neerlandeze vorbite în secolul al XVII-lea. În urma izolării, afrikaans s-a îndepărtat treptat de neerlandeză
Limba neerlandeză () [Corola-website/Science/311498_a_312827]
-
neerlandeza este vorbită ca limbă maternă de circa 22 de milioane de persoane. Limba afrikaans, vorbită în Africa de Sud și Namibia, este derivată din unele dialecte neerlandeze vorbite în secolul al XVII-lea. În urma izolării, afrikaans s-a îndepărtat treptat de neerlandeză și a ajuns să aibă astăzi o gramatică mult simplificată, dar cele două limbi sunt încă într-o mică măsură reciproc inteligibile. Neerlandeza reprezintă o formă literară a germanei de jos ("Niederdeutsch"), tranziția dintre germana standard ("Hochdeutsch") și neerlandeza standard
Limba neerlandeză () [Corola-website/Science/311498_a_312827]
-
unele dialecte neerlandeze vorbite în secolul al XVII-lea. În urma izolării, afrikaans s-a îndepărtat treptat de neerlandeză și a ajuns să aibă astăzi o gramatică mult simplificată, dar cele două limbi sunt încă într-o mică măsură reciproc inteligibile. Neerlandeza reprezintă o formă literară a germanei de jos ("Niederdeutsch"), tranziția dintre germana standard ("Hochdeutsch") și neerlandeza standard fiind făcută de grupul de dialecte "Bergisch-Limburgisch", vorbite în sud-estul Țărilor de Jos, nord-estul Belgiei și în regiunea Niederrhein din Germania. Dialectele de
Limba neerlandeză () [Corola-website/Science/311498_a_312827]
-
formă literară a germanei de jos ("Niederdeutsch"), tranziția dintre germana standard ("Hochdeutsch") și neerlandeza standard fiind făcută de grupul de dialecte "Bergisch-Limburgisch", vorbite în sud-estul Țărilor de Jos, nord-estul Belgiei și în regiunea Niederrhein din Germania. Dialectele de nord ale neerlandezei (provinciile Groningen, Drenthe și Overijssel) sunt chiar mai apropiate de dialectul saxon de jos al germanei decât de neerlandeza standard. Neerlandeza are multe asemănări și cu limba engleză, fiind cea mai apropiată limbă de aceasta, cu excepția grupului de limbi frizone
Limba neerlandeză () [Corola-website/Science/311498_a_312827]
-
de dialecte "Bergisch-Limburgisch", vorbite în sud-estul Țărilor de Jos, nord-estul Belgiei și în regiunea Niederrhein din Germania. Dialectele de nord ale neerlandezei (provinciile Groningen, Drenthe și Overijssel) sunt chiar mai apropiate de dialectul saxon de jos al germanei decât de neerlandeza standard. Neerlandeza are multe asemănări și cu limba engleză, fiind cea mai apropiată limbă de aceasta, cu excepția grupului de limbi frizone. Denumirea oficială a limbii este "Nederlands", chiar dacă mai sunt vehiculați și alți termeni precum "Hollands" sau "Vlaams". În consecință
Limba neerlandeză () [Corola-website/Science/311498_a_312827]
-
Bergisch-Limburgisch", vorbite în sud-estul Țărilor de Jos, nord-estul Belgiei și în regiunea Niederrhein din Germania. Dialectele de nord ale neerlandezei (provinciile Groningen, Drenthe și Overijssel) sunt chiar mai apropiate de dialectul saxon de jos al germanei decât de neerlandeza standard. Neerlandeza are multe asemănări și cu limba engleză, fiind cea mai apropiată limbă de aceasta, cu excepția grupului de limbi frizone. Denumirea oficială a limbii este "Nederlands", chiar dacă mai sunt vehiculați și alți termeni precum "Hollands" sau "Vlaams". În consecință, echivalentul oficial
Limba neerlandeză () [Corola-website/Science/311498_a_312827]
-
fiind cea mai apropiată limbă de aceasta, cu excepția grupului de limbi frizone. Denumirea oficială a limbii este "Nederlands", chiar dacă mai sunt vehiculați și alți termeni precum "Hollands" sau "Vlaams". În consecință, echivalentul oficial în limba română ar trebui să fie „neerlandeză”. Totuși, denumirea tradițională și cea mai răspândită este „limba olandeză”. Termenul „limba neerlandeză”, care până recent avea o frecvență redusă în afara lucrărilor de specialitate, a ajuns în prezent să fie preferat. Explicația acestui fapt este aceea că limba neerlandeză desemnează
Limba neerlandeză () [Corola-website/Science/311498_a_312827]
-
să fie preferat. Explicația acestui fapt este aceea că limba neerlandeză desemnează nu numai limba oficială a Olandei, ci și una din cele trei limbi oficiale ale Belgiei, unde această limbă este vorbită sub forma variantei flamande. Olandeza ("Hollands" în neerlandeză) este doar un dialect a limbii neerlandeze, vorbit în partea vestică a Țărilor de Jos. Dialectul olandez și cel brabantin sunt cele mai vorbite din monarhia constituțională a Țărilor de Jos. Termenii de „flamandă” și „olandeza” sunt utilizați de lingviști
Limba neerlandeză () [Corola-website/Science/311498_a_312827]
-
este un subiect intens dezbătut. Frontiera lingvistică din Belgia se află la sud de Bruxelles (care, la rândul său, e un oraș bilingv), cu o traiectorie aproximativă de la est la vest. Mai mult, există peste 80.000 de vorbitori de neerlandeză (numită "Vlaams" sau flamandă) în apropierea orașului francez Dunkerque, la granița cu Belgia. Totuși, aceasta nu are niciun statut oficial. Olandeza este "de facto" limba oficială în Surinam. Olandeza se scrie cu ajutorul alfabetului latin format din 26 de litere, o
Limba neerlandeză () [Corola-website/Science/311498_a_312827]
-
Saint-Gilles în franceză sau Sint-Gillis în neerlandeza (ambele șunt denumiri oficiale) sau Saint-Gilles-lez-Bruxelles respectiv Sint-Gillis-Obbrussel este una din cele 19 comune din Regiunea Capitalei Bruxelles, Belgia. Este situată în partea de centru-sud-vest a aglomerației Bruxelles, si se învecinează cu comunele Bruxelles Forest, Ixelles și Anderlecht. Saint-Gilles este
Saint-Gilles (Belgia) () [Corola-website/Science/311702_a_313031]