200 matches
-
cuprind mai mult de 24 de poezii. Pe lângă această selecție „alfabetică” (ghilimelele atrag atenția că principiul alfabetic este doar un pretext), ediția ne oferă însă, pe lângă originalul neoelen, și o traducere plurilingvă a respectivelor 24 de poeme, realizată, în limbile neerlandeză, engleză, germană, franceză, italiană, spaniolă, catalană, portugheză, română și rusă. De asemenea, în premieră, Liviu Franga ne propune o traducere a lui Konstantinos Kavafis în limba latină, ceea ce ridică și mai mult miza antologiei, întrucât o transformă într-o „școală
Kavafis plurilingv by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4120_a_5445]
-
la prezența pe scenele bucureștene a unor tinerii artiști; de la noi și nu numai. O apariție cu totul inedită, sub egida Institutului Cultural Român, s-a dovedit a fi evoluția celor patru tineri muzicieni sosiți din diferite țări europene. Violonista neerlandeză Frederieke Saeijs, baritonul german Birger Radde, violoncelistul Mihai Marica, originar din Cluj, pianistul Ilya Poletaev, originar din Moscova, au imaginat un proiect dedicat integral memoriei lui George Enescu; căci în luna august se împlinesc 130 de ani de la nașterea maestrului
Momente și evenimente muzicale bucureștene by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5670_a_6995]
-
atribuiri curente. Pus în fața unor capodopere precum tripticul "Merode" sau altarul numit "Miraflores", vizitatorul obișnuit nu poate fi decât uimit de veridicitatea reprezentării unor detalii pe care noua tehnică în ulei o face posibilă. Inspirați de arta miniaturiștilor medievali, pictorii neerlandezi ai secolului al XV-lea pictează cu minuțiozitate petalele unei flori, o lacrimă, detalii ale țesăturii unui veșmânt. Pictează cu aceeași grijă cele mai mărunte elemente din viața zilnică sau ceea ce marele critic german Erwin Panofsky numea "simboluri deghizate" cum
Începuturile picturii în ulei. Personalități și influențe by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/6849_a_8174]
-
cu fidelitate texturile... În "Portretul unui nobil venețian" (1551-53) executat de Veronese, bărbatul are aceeași atitudine melancolică, nepăsătoare. Mănușile și tivul de blană sunt pictate cu mai puțină grijă. În plus față de modelul original, o perdea trasă deschide, în manieră neerlandeză, interiorul spre un peisaj. În versiunea lui Tițian, "Cină la Emaus" este un exemplu de echilibru tonal, spațiu care respiră, seninătate și armonie, cu atenția privitorului concentrată asupra unei fețe de masă de un alb angelic... Influențat de Michelangelo, Tintoretto
Începuturile picturii în ulei. Personalități și influențe by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/6849_a_8174]
-
general cât și pentru cel de specialitate”, spun Copel Moscu, directorul festivalului, și Adina Pintilie, curator al programului internațional. Cronicarul a avut ocazia de-a urmări, în ultima zi a festivalului, cu precădere secțiunea specială de film și artă vizuală neerlandeză, constând în șapte filme cu durata între 5 și 20 de minute, dintre care i-ar fi greu să decidă care-a fost cel mai bun. Dacă punem la socoteală și avalanșa de titluri și regizori premiați, ca și faptul
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5107_a_6432]
-
să cumpere bere" - rolul jocurilor de lumină și culoare în construirea unei compoziții de succes. Pentru contemporanii artistului, organizarea spațială sau darul său de povestitor erau mai puțin importante decât capacitatea sa de a pune în evidență detaliile. Bunul cetățean neerlandez aprecia enorm ceea ce umanistul Baldassare Castiglione numise, cu un secol mai devreme, ,spezzatura", talentul de a camufla munca depusă. Abilitatea pictorului de a reda în cele mai mici amănunte, cu trăsături de penel aproape invizibile, prezența tangibilă a materialului unei
Reconsiderări by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/10026_a_11351]
-
Edward Sava Atunci când Jacob Burckhard a publicat „Pictura de gen neerlandeză” (1874), tablouri având ca subiect scene din viața de zi cu zi, cu personaje muncind, distrându-se, mâncând, făcând gesturi banale, erau considerate încă a avea o importanță minoră într-o istorie a artei dominată de portrete, peisaje și lucrări
Cézanne, Miró și pictura de gen neerlandeză by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/5582_a_6907]
-
și modelează chipuri și obiecte. Doar unul dintre personaje - Paul Paulet - are un nume. Celelalte reprezintă probabil și ele lucrători de pe domeniul familial de la Jas de Bouffan. Sau poate că sunt doar „tronje” sau studii de caractere în buna tradiție neerlandeză. Jucătorii sunt îmbrăcați în haine care nu par nici de lucru nici de sărbătoare, la fel de atemporale ca și pipele atârnate pe perete. Spunea Cézanne spre sfârșitul vieții: „îmi place mai mult ca orice aspectul oamenilor care au îmbătrânit fără să
Cézanne, Miró și pictura de gen neerlandeză by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/5582_a_6907]
-
Antwerpen și Gent. Și-a început cariera literară la ziarul flamand „De Morgen” în 1988; tot de atunci datează și colaborarea cu ziarul „De Standaard” și revista „Knack Weekend”, unde publică interviuri și reportaje extinse, ca și cea cu ziarele neerlandeze „NRC Handelsblad” și „Trouw”. La invitația Festivalului Flandrei, unul dintre reportajele sale a fost prelucrat sub formă de libretto pentru o operă. A realizat o perioadă interviuri pentru posturile tv Canvas și KVS și face parte din nucleul stabil al
Anna Luyten: „Cînd am ajuns în București, am simțit nevoia să scriu din nou poezie“ by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5026_a_6351]
-
pe site-ul De Buren. (A.C.) Cum ai început să lucrezi în presă? Îmi doream de mult să fac jurnalism, pentru că, după toți anii pe care-i petrecusem în bibliotecă, aveam ca model autori precum Zola, Ibsen sau, din literatura neerlandeză, Heijermans și voiam să mă ocup cumva de realitatea înconjurătoare. De fapt, voiam să mă folosesc de arta narativă ca să descriu realitatea. Nu-mi propusesem să rămîn atît de mult timp în sfera jurnalistică, mai ales că la-nceput mă
Anna Luyten: „Cînd am ajuns în București, am simțit nevoia să scriu din nou poezie“ by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5026_a_6351]
-
doar un fel de spațiu de lucru perfect. Ar fi fost și greu să capăt stabilitate, eu călătoresc mult, iar oamenii nu se pot baza pe cineva care e mai mereu plecat. Din acest motiv n-am învățat nici limba neerlandeză. Toate astea se datorează și faptului că am plecat la o vîrstă destul de înaintată; cineva mai tînăr are tot timpul înainte, poate lua tot felul de decizii. Prioritatea mea era să continuu să scriu. În ce-l privește pe Wilders
Dubravka Ugresić: „Din teama de diferență, te apuci de ce ți-e la-ndemînă: steagul, stema, limba, genul, naționalitatea“ by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5965_a_7290]
-
Zău, asta m-a iritat, după care m-a tuflit demențial: că tot ce ținea de splendorile culturale, liniștea meditativă și sfânta banalitate a hedonismului pălea - în primă sau ultimă instanță - înaintea românescului obsesiv. De-a lungul celor două săptămâni neerlandeze, n-a fost colț, peisaj, întâmplare, întâlnire în care frumusețea, liniștea, plină tatea, suculența circumstanțelor de-acolo să nu fie alterate de spectrul blestematei realități de acasă. Adevăr vă zic: am luptat din greu să nu cad în bine-cunoscutele lamentații
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
creștină. Schițele pe Gossart le execută aici după statui antice - „Spinario”, „Torsul Belvedere” - vor fi un izvor permanent al creației sale de mai târziu. Evoluția artei lui Gossart n-a fost de fel liniară. Artistul nu renunță la tradițiile picturii neerlandeze în urma călătoriei în Italia. Continuă să navigheze, până la sfârșitul carierei, în spiritul manierist al reciclării unor modele pre-existente, între „realitatea” minuțios redată a modelelor nordice și preocuparea pentru arhitectură și decorație a Renașterii târzii... În aceeași perioadă în care lucrează
Reprezentanți ai manierismului by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/5745_a_7070]
-
februarie sau martie 1945. Eliberat din lagărul de la Auschwitz, tatăl Annei va publica și va face cunoscut în toată lumea jurnalul fiicei sale. Versiunea definitivă a Jurnalului Annei Frank apare pentru prima oară în românește, tradusă de Gheorghe Nicolaescu după originalul neerlandez. (nota editurii) Sâmbătă, 20 iunie 1942 Pentru cineva ca mine, a ține un jurnal e o senzație foarte stranie. Nu numai că n-am mai scris niciodată, dar cred că mai târziu nici eu, nici altcineva nu va fi interesat
Jurnalul Annei Frank () [Corola-journal/Journalistic/5139_a_6464]
-
LE, publicație literară apărută la Bruxelles, apoi la Louvain (Belgia) între 22 decembrie 1967 și 24 octombrie 1972, ca revistă de poezie plurilingvă, în limbile franceză, neerlandeză, engleză și română, sub egida Institutului „Mihail Eminescu”. Director fondator și redactor responsabil este Mihail Steriade. Intenția inițială fusese ca periodicul să aibă o frecvență trimestrială, dar au existat ani în care au apărut doar câte două numere, astfel încât s-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287676_a_289005]
-
inițială fusese ca periodicul să aibă o frecvență trimestrială, dar au existat ani în care au apărut doar câte două numere, astfel încât s-au tipărit în total douăsprezece numere. Sunt publicate aici în primul rând traduceri în limbile franceză și neerlandeză din poezia eminesciană. Scriitori reprezentativi ai perioadei interbelice, precum Tudor Arghezi, Lucian Blaga, G. Bacovia, Ion Barbu, Adrian Maniu, sunt incluși și ei în paginile periodicului cu poeme alese și transpuse în franceză de Mihail Steriade. Redactorul responsabil, care își
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287676_a_289005]
-
trebui să fie atent să nu înlocuiască vechile dogme comuniste cu dogme noi legate de aplicarea practicilor capitaliste (Z. Brzezinski, 1995:241), pericol ce poate fi eliminat prin conlucrarea mecanisme de piață/societate civilă/ intervenție statală regulatoare (model BBC sau neerlandez inter alia). * mass-media monocromă, paternalistă *mass-media policromă, pluralistă (cu un spectru extrem de larg; de la presa elitistă: "22", "Dilema":, "România literară" la yellow press: "Evenimentul zilei". Această presă este pîndită în opinia lui Slavko Splichal (1994) însă de pericolul "italianizării". Splichal
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sarcina de a traduce tomul, dîndu-i o ladă cu lumînări de spermanțet pentru osteneală - ei bine, de îndată ce a zărit cartea, doctorul Snodhead m-a asigurat că Dan Coopman nu înseamnă Dogarul ci Neguțătorul. Pe scurt, această străveche și savantă carte neerlandeză trata despre comerțul Olandei și cuprindea, printre altele, un foarte interesant capitol despre vînătoarea de balene. în acest capitol, am găsit, sub titlul Smeer, adică Grăsime, o lungă și amănunțită listă a proviziilor din cămările și beciurile a 180 de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
distinge structural aceste verbe de alte verbe care selectează [+c]. Verbele din construcțiile de tip (b) trebuie să accepte reducerea lexicală a rolului [+c], exact ca în cazul perechilor tranzitive ale inacuzativelor. Rezerva autoarei, formulată pe baza datelor din limba neerlandeză, este următoarea: chiar dacă au proprietăți comune cu inacuzativele, aceste verbe reduse pot apărea numai la forma reflexivă. Bennis (2004: 88) susține că verbele psihologice au proiecția vP, ceea ce înseamnă că, din punct de vedere tematic, sunt ergative. În plus, nu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ca și subiectul inacuzativelor. Reflexivele nu trec însă testele de inacuzativitate, iar asemănările morfologice dintre reflexive și inacuzative nu sunt determinate de structura argumentală comună, ci de operațiile derivative. Reinhart și Siloni (2004: 160) arată că, în engleză, ebraică și neerlandeză, reflexivele sunt o clasă închisă (sunt create în Lexicon), pe când în limbile romanice reprezintă un fenomen productiv (sunt create în Sintaxă). Operația care derivă reflexivele este, așa cum arătase Reinhart și în studiile anterioare, reducerea. Reinhart și Siloni (2004: 161) consideră
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
dar nu au aceeași structură argumentală. Reinhart și Siloni (2005) numesc operațiile care afectează valența unui predicat operații de aritate. Aceste operații sunt universale, dar nivelul la care se aplică este o alegere parametrică: (a) Lexicon: ebraică, engleză, rusă, maghiară, neerlandeză; (b) Sintaxă: limbile romanice, sârbo-croată, cehă, greacă, germană. Aceste operații sunt: reflexivizarea, expletivizarea (decauzativizarea) și saturarea. Și în acest studiu, autoarele pledează împotriva analizei inacuzative a reflexivelor. (A) Reflexivizarea este operația care generează verbe reflexive de la intrări tranzitive. Verbul reflexiv
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
autoarea remarcă existența variantelor libere pentru același tipar de construcție: (s-)a albit de ziuă (vezi supra, 2.5.). Reinhart (1996: 8) vorbește despre situația în care un verb are atât variantă reflexivă, cât și inacuzativă (nereflexivă), exemplificând cu verbul neerlandez corespunzător sensului 'a dizolva'. Unii autori au încercat găsirea unei explicații mai precise pentru acest tip de diferență. Ipotezele formulate sunt de natură diferită, uneori chiar contradictorii. ● Rothemberg (1974), citat de Zribi-Hertz (1987: 33), a arătat că forma ergativă nonreflexivă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
veni e sigur Ioana e cunoscută că mănâncă mult Că mănâncă mult e cunoscut. Bennis (2004: 88) introduce conceptul micul a în proiecția adjectivală (paralel cu micul v din proiecția verbală) pentru a explica diferențele structurale dintre adjectivele din limba neerlandeză. Așa cum v poate apărea în trei ipostaze (vezi supra, 4.1.2.), a este legat de următoarele structuri: (a) AP fără aP; (b) aP fără argument extern; (c) aP cu argument extern. Dacă Cinque a arătat că distincția între adjectivele
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
problemă pe care analiza de tip sintactic nu o poate rezolva. În fine, în ultima secțiune am prezentat, pe scurt, problema adjectivelor ergative și a relevanței clasificării adjectivelor românești în ergative și inergative (după modele propuse pentru italiană, franceză, germană, neerlandeză). În absența unor teste sintactice pentru verbele ergative românești nu se poate proba statutul de adjectiv ergativ al unui element lexical, de aceea am lăsat deschis acest subiect. Capitolul 4 TESTE SINTACTICE DE DELIMITARE A CLASEI ȘI RELEVANȚA ACESTORA PENTRU
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ACESTORA PENTRU LIMBA ROMÂNĂ 1. PRELIMINARII: TESTE, DIAGNOSTICE, NEPOTRIVIRI Ideea folosirii testelor pentru delimitarea clasei verbelor inacuzative provine din abordările de tip sintactic ale inacuzativității (vezi Capitolul 3, 4.1.); testele au fost aplicate mai întâi pentru limbile italiană și neerlandeză. În acest capitol, voi prezenta tipurile de teste sintactice propuse pentru diverse limbi și voi analiza comportamentul verbelor inacuzative/ergative din limba română față de aceste teste. Levin și Rappaport Hovav (1995: 3) numesc testele sintactice diagnostice pentru inacuzativitate, dar sugerează
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]