2,425 matches
-
Când v-am chemat de nicăieri ... Citește mai mult Suave floriSuave flori, nescrise visePe apele imaginare Plutesc prin vorbe interziseSpre un liman de salvgardare Imagini tandre, irealeS-au înșirat în cursul viețiiSă-nfrunte vremi atemporaleDe strajă porților cetătiiPe crângurile milenareîn nefirescul poezieiVibrează suflete hoinareS-alunge regele stihiei!Din depărtări luminescente Răsună glasuri cristalineși prin efluvii congruenteDevin armate de ondineSuave flori, pierdute visePlecate-n lumea de tăceriAți revenit, deși proscrise, Când v-am chemat de nicăieri... XIX. ADUCEȚI BASARABIA ACASĂ, de Virgil Ciucă
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/virgil_ciuc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
Sărbătoare. Ciudat, spre deosebire de roman, ecranizarea mi-a lăsat un gust amar. Regizorul și-a condamnat eroii de la început la moarte, făcând din ei niște fantome terne, fără suflet, care se simțeau vinovați înainte de a păcătui. Vinovăție transmisă și mie! Tăcerea nefirească ce se așterne în tabăra voastră mă ia pe nepregătite. Mă așteptam la niște comentarii măcar răutăcioase. Lipsa lor mă văduvește de dreptul la replică și mă aruncă în anonimat, unde nu am altceva de făcut decât să trec la
MIGDALE DULCI AMARE (3) – GERUL BOBOTEZEI „NAŞTE MONŞTRI” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 by http://confluente.ro/florica_bud_1454899066.html [Corola-blog/BlogPost/349679_a_351008]
-
-i cunoască impresiile legate de această întâlnire cu Carlos. Afară noaptea oferea un spectacol demn de toată admirația. Norii se risipiseră care încotro, dezvăluind privirilor extaziate ale celor doi îndrăgostiți, un cer limpede pe care luna clipea complice și curioasă, nefiresc de aproape. - Lea, observi cât de mare pare luna în noaptea asta? Nu știu, e cumva diferită! Nu ți se pare? Doamne, ce locuri frumoase! Muntele e atât de aproape, de prietenos!... Pare un împărat pe a cărui frunte strălucește
DILEME ( FRAGMENT 34) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1491417672.html [Corola-blog/BlogPost/375662_a_376991]
-
pieptu-ți, puteri mi-ai oferit... Eu simt că niciodată nu mi-ai greșit voit... -Pentru asta, Domnului, am mulțumit! Voi lăsa drept moștenire, a mea neprețuită poezie... Citește-o cu inima, cum ți-am zis, mă vei simți vie... Așa că, nefiresc, astăzi scriu cu o imensă bucurie... Refuz să iți rămân cândva doar o simplă amintire... -Icoana sufletului meu, rămână ție! Referință Bibliografică: Tu să nu plângi, iubite!... / Gabriela Docuță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2242, Anul VII, 19 februarie
TU SĂ NU PLÂNGI, IUBITE!... de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2242 din 19 februarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_docuta_1487517884.html [Corola-blog/BlogPost/385073_a_386402]
-
1598 din 17 mai 2015. Capcanele minții Pașii'mi gonesc nesonor... prin coloane de'ntuneric separând anevoie fâșii lipicioase de glod cenușiu. Cu un ultim, inutil efort încerc să opresc greoaia lor înaintare dar frica; mizerabil îmi sfârtecă ostenirea izolând nefiresc sânge; de oase și carne! Mâini nevăzute aruncă otrăvuri în paharul din care setea'mi se adapă, în timp ce stranii senzații mă răscolesc. Aud cum fâșii rupte de suflet se dezintegrează. - Cum dracu să le opresc!? Îl simt; isteric râzând, cu
BIANCA AURA BUTA by http://confluente.ro/articole/bianca_aura_buta/canal [Corola-blog/BlogPost/343358_a_344687]
-
de sânge prin glod și tărână. Citește mai mult Capcanele mințiiPașii'mi gonesc nesonor... prin coloane de'ntunericseparând anevoie fâșii lipicioase de glod cenușiu.Cu un ultim, inutil efortîncerc să opresc greoaia lor înaintare dar frica;mizerabil îmi sfârtecă ostenireaizolând nefiresc sânge; de oase și carne!Mâini nevăzute aruncăotrăvuri în paharul din care setea'mi se adapă,în timp ce stranii senzații mă răscolesc.Aud cum fâșii rupte de suflet se dezintegrează.- Cum dracu să le opresc!? Îl simt; isteric râzând, cu lacrimi
BIANCA AURA BUTA by http://confluente.ro/articole/bianca_aura_buta/canal [Corola-blog/BlogPost/343358_a_344687]
-
cada s-a umplut cu apă, a bătut în ușă: -Hai Crina, vino, baia e gata! -nu a primit nici un răspuns, a mai bătut de câteva ori, apoi a intrat în sufragerie, femeia era întinsă pe canapea într-o poziție nefirească, avea piciorul stâng îndoit sub ea, o mână îi atârna inertă în afara patului, la fel și capul. Nu a mai stat pe gânduri a început să-i desfacă nasturii de la bluză, cu mișcări febrile a continuat cu sutienul apoi fusta
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ VIII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1487751263.html [Corola-blog/BlogPost/365667_a_366996]
-
și tentația iminentă a cozonacilor ce se umflau în pene de mama focului, în tăvile aliniate ordonat pe măsuța joasă și rotundă de lemn. Copiii veniseră cu noaptea-n cap de pe la casele lor, deși părinții bombăniseră contrariați de graba lor nefirească. Sara era fiica cea mică a Constantinei fata bunicilor, ce locuia pe o uliță cam îndepărtată și greu accesibilă. Valentina și Liliana erau surori și erau fiicele mezine ale băiatului cel mare al bunicilor, Ion. Ele locuiau la câteva case
ÎN OGRADA BUNICILOR de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1482240344.html [Corola-blog/BlogPost/374073_a_375402]
-
Precum ciripitul asurzitor al unor vrăbiuțe dezlănțuite, cearta copiilor acoperi tonul ridicat al bunicului, ceea ce-l contrarie de-a binelea, de data asta. Hei, cu voi vorbesc, mucoșilor! Patru perechi de ochi se holbară speriate la el și o liniște nefirească se lăsă peste lume. Limbile atât de ascuțite cu câteva clipe în urmă, deveniră inutile și oricât le mestecau ei să răspundă, nu reușeau să lege două cuvinte. - V-a mâncat pisica limba? Sara căpătă un pic de curaj și
ÎN OGRADA BUNICILOR de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie 2016 by http://confluente.ro/silvia_giurgiu_1482240344.html [Corola-blog/BlogPost/374073_a_375402]
-
Bunicul a dejugat boii și i-a adăpat în ulucele răcoroase ale cișmelei. Am băut și noi apă rece de izvor, am umplut fedeleșul și ne-am răcorit. Și iată, după un cot se zărește casa scufundată într-o liniște nefirească - animalele dorm la umbra deasă a pomilor iar păsările se scaldă în țărînă. Bunica a pregătit arămia cea mare (cât zece găleți la un loc) și-a așezat-o pe pirostrii deasupra unui șanț plin cu lemne de ulm și
MIERE DIN PEPENI VERZI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 by http://confluente.ro/Miere_din_pepeni_verzi.html [Corola-blog/BlogPost/367398_a_368727]
-
înțelesul sau adânc, dincolo de cunoscut și ceremonie: Oh the weather outside is frightful,/But the fire is șo delightful,/And since we've no place to go,/Let It Snow! Let It Snow! Let It Snow! Între atâtea temperaturi ridicate, nefirești dar autentice, Die Hard însemna zâmbetul de bunătate a lui Bruce Willis. Începuse să ningă!
CATEODATA LA SYDNEY NINGE de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cateodata_la_sydney_ninge.html [Corola-blog/BlogPost/348596_a_349925]
-
satisfăcut și deloc sleit de vreun efort că ne-a deconspirat mirarea, înlemnirea personificată într-o ignoranță așteptată, angajat special al unor servicii de “efecte speciale” pentru a întărâta și a capta definitiv vizitatorii, de la fereastra camerei mi se înfățișau nefiresc două hoteluri și casinouri cu nume împrumutate dintr-o realitate terestră, “Sahara”, și-un altul din învelișurile superioare ale scoarței pământului, “Stratosphera”, iar noi am coborât într-unul din cele opt ascensoare existente pe etaj tocmai în lumina difuză și
LAS VEGAS-UL CU PĂCATELE LUI...ŞI NOI!? (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 by http://confluente.ro/Las_vegas_ul_cu_pacatele_lui_si_noi_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/367120_a_368449]
-
ar spori valoarea scrierii create, Duc cititorul într-o mare nebuloasa! Cât de frumoasă ar putea fi poezia (Despre valoarea ei nici nu vreau să vorbesc!) Dacă m-ar apucă, să zicem, nerozia De-a o-mpopoțona cu stihuri grele, nefiresc? Ce-ar fi un... cimitirizant, cibiliscopic, Incloșcovizatoriabil... să folosesc În niște poezii? N-ar fi cumva utopic Să mă și mir de ce ele nu se mai citesc?! Eu știu că ne-au rămas în suflet pe vecie (Îi văd pe
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/virgil_ursu/canal [Corola-blog/BlogPost/380339_a_381668]
-
c-ar spori valoarea scrierii create,Duc cititorul într-o mare nebuloasa!Cât de frumoasă ar putea fi poezia(Despre valoarea ei nici nu vreau să vorbesc!) Dacă m-ar apucă, să zicem, neroziaDe-a o-mpopoțona cu stihuri grele, nefiresc? Ce-ar fi un... cimitirizant, cibiliscopic,Incloșcovizatoriabil... să folosescîn niște poezii? N-ar fi cumva utopicSă mă și mir de ce ele nu se mai citesc?!Eu știu că ne-au rămas în suflet pe vecie( Îi văd pe Eminescu, pe
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/virgil_ursu/canal [Corola-blog/BlogPost/380339_a_381668]
-
înaintează o serie de întrebări din cohorta celor de sorginte existențială: La ce bun dragostea la acestă vârstă a ei etc.. Orologiul, dăruit de familia bărbatului, de care se îndrăgostise, Vlad T., este un simbol al maturității și înțelegerii lucrurilor nefirești de către cei din jurul ei, momente, cu care ea, Magda, nu se va putea împăca. Fiind o femeie, care se luptă cu ea, lăuntric, Magda, conștientizând și durerea, care i s-a scurs în suflet, în loc să suspine și să se supună
ROMANUL LUI PETRE RĂU OROLOGIUL DE NISIP , UN ROMAN AL CONTRA-TIMPULUI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/lilia_manole_1447520019.html [Corola-blog/BlogPost/377496_a_378825]
-
încline țepușele coarnelor înalte spre dușman. Hm! Și să nu crezi atunci că animalele, ca și oamenii, au alesele lor, că sunt conduse și apărate de făpturi însemnate prin mărime și frumusețe?... Se lăsase, cum să vă spun, o liniște nefirească, pădurea tăcuse din nou, ținându-și parcă răsuflarea, ca de fiecare dată când primejdia plutește în aer, animalul rămas împietrit o simțea și el, venise acolo să o înfrunte, da nu această primejdie, ci alta, pe măsura puterilor sale! Și
PÂNDA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Panda.html [Corola-blog/BlogPost/342533_a_343862]
-
Am să traversez sahare pe-armăsari, nu pe cămile și prin visele sterile n-am să bat nicio cărare. Stau mirat, privind în urmă și nu pot deloc pricepe de ce-am colindat prin stepe, rămânând mereu urmă, într-o nefirească turmă ce-a păscut orice scaiete, și nu a putut concepe că de fapt în dune scurmă. Am să-mbrac straie alese, chiar odăjdii minunate, pe bordei clădind palate unde-am să iubesc crăiese, am să rup lanțuri și lese
ŞTIU de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 by http://confluente.ro/anatol_covali_1462508778.html [Corola-blog/BlogPost/380697_a_382026]
-
piele, și-a desfăcut nasturele mare de la betelie și fermoarul. Rânjind, s-a aruncat asupra ei printr-un salt scurt, ca într-o luptă. I-a depărtat și îndoit din genunchi picioarele inerte și a violat-o cu greutate, râzând nefiresc a satisfacție și icnind la fiecare pătrundere. Durerea ascuțită a trezit-o pe Iuliana. A încercat să-l împingă, să-l lovească peste față și să-l zgârie pentru a se elibera. Nu a reușit. Nu avea putere în brațele
VISE SPULBERATE (2) DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1434062026.html [Corola-blog/BlogPost/348582_a_349911]
-
din sprâncene și, oarecum nemulțumit, și-a privit întrebător nevasta. Ea a dat din umeri, evitându-i privirea și s-a apropiat de fereastră. - Nu trebuia să fie acasă ? Îmi este foame și sunt destul de obosit, a rupt el tăcerea nefiresc de lungă ce se lăsase în încăpere. - Trebuie să sosească, este ora, a răspuns liniștită Silvia. Mai stăm la televizor, zece minute..., ca să mănânce și ea cu noi... Ce zici? - Păi. Mai e ceva de zis? O așteptăm, să mâncăm
VISE SPULBERATE (2) DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1434062026.html [Corola-blog/BlogPost/348582_a_349911]
-
creație. Și e deci firesc ca, fiind creat din iubire, omul să tânjească mereu spre izvorul ființării sale, Iubirea. De aceea ai fost cu adevărat fericit doar când simțeai că iubești, sau că ești iubit. E firesc să simți asta. Nefiresc și dureros e că te bucuri așa de puțin de iubire tocmai pentru că uiți ce înseamnă a iubi, sau pentru că mărginești Iubirea. Și acum îți voi vorbi despre iubire. Există atâtea forme de a iubi, câte suflete sunt pe lumea
(TRANSCRISĂ DE MARIA LEONTE) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Scrisoare_de_la_mos_nicolae_transcrisa_de_maria_leonte_.html [Corola-blog/BlogPost/364484_a_365813]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > MENIRE Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1889 din 03 martie 2016 Toate Articolele Autorului Necuprins de piatră răsucit în diagonala suspendată a nefirescului iluzoriu, altoi pe ramurile infinitului, când căderi primordiale conturau pe norii neputințelor fulgerele ultimelor frământări rarefiate, în jocul bezmetic amintind de caligrafia începutului înstrăinat din prima clipă în care universul s-a contorsionat dezacordându-și mădularele întru eternă sau provizorie
MENIRE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/anatol_covali_1457030956.html [Corola-blog/BlogPost/363541_a_364870]
-
nu îi poate satisface decât banii, poziția socială și poftele trupești. Vorbesc vrute și nevrute, mereu curioși de ceea ce normal nu ar trebui să-i intereseze și își găsesc plăcerea în: bârfe, zvonuri, glume obșcene, în adulter și în altfel de porniri nefirești, îngreunându-și conștiința sau eliminând-o din sufletele lor. Și totuși! Există soluții să ne reîntoarcem la valorile unei societăți umane și la principiile de trai specifice ei. Unii recunosc și amână, alții se complac în noroiul decadenței și „se
DESPRE PLICTISEALĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1763 din 29 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marina_glodici_1446115297.html [Corola-blog/BlogPost/378656_a_379985]
-
Valeriu Rață este, ca în multe nuclee familiale din Basarabia, fiul unei familii mixte, mama dânsului fiind ucraineancă. Fiul acestei familii româno-ucrainene avea libertatea să îmbrățișeze cultura mamei, care, firește i-a transmis limba maternă. Nu ar fi fost deloc nefirească această traiectorie cultural-spirituală a fiului, evident, în măsura în care ar fi lucrat în structura sa ființială și zestrea românească a tatălui, în vatra căruia fiul urma să-și împlinească viața. Nu știu cât de ucrainean este, prin mamă, domnul Valeriu Rată. Știu însă aproape
FRĂMÂNTUL SUFLETULUI POETULUI VALERIU RAŢĂ, CONFRATELE MEU ÎNTRU ROMÂNISM de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1454320236.html [Corola-blog/BlogPost/364447_a_365776]
-
dintre toate aceste mult jinduite bunuri, care - ne spune Epicur - ajută la satisfacerea celor trei categorii de trebuințe omenești ( a)cele firești și necesare - hrana, îmbrăcămintea și adăpostul, b)cele firești dar nenecesare - trebuința sexuală, c)cele care sunt și nefirești și nenecesare - trebuințele de lux, fală și strălucire), puterea - fie că-i directă (puterea politică sau cea militară), fie că-i ocultă, dar întărită și evidențiată cu ajutorul banilor -, puterea, deci, a exercitat și continuă să exercite o asemenea influență asupra
DRUMUL BUN ÎN VIAŢĂ NU ESTE APANAJUL EXCLUSIV AL NENOROCOŞILOR! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_drumul_bun_george_petrovai_1361220244.html [Corola-blog/BlogPost/351800_a_353129]
-
fi crezut-o în stare să iubească. Când o femeie este foarte rea, se zice că este o scorpie. Dar Iarna era mama scorpiilor, tartorița tartorițelor și nimeni nu și-o închipuia îndrăgostită de cineva. Atunci, atitudinea față de Ghiocel părea nefirească, derutantă. Ea se purta cu slujitorii ei mizerabil, de multe ori îi biciuia cu harapnicul plumbuit. (lasă, că și meritau). Câteodată, atitudinea ei de răutate era justificată față de urâciunile de slujitori mătăhăloși, burduhănoși, fălcoși, mitocani, bădărani, jegoși, puturoși. Adevărul este
MĂRŢIŞOR-18 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1424882176.html [Corola-blog/BlogPost/366015_a_367344]