346 matches
-
ca noutate, Început și potențialitate, e negentropie. Și se manifestă prin evidența unei antinomii: o grămăjoară de puiuți versus vidul din acest punct de vedere al Împrejurimilor; adică printr’o polarizare. Asta poate Însemna și un fel de protecție a negentropiei Începutului Într’o lume cam pe dos, adică relativ entropică. Dar vremea trece și vine, inexorabil, entropizarea, adică degradarea stării inițiale. Care se manifestă, cum altfel - nu prin moartea puiuților, adică prin suprema entropie - decât prin neutralizarea antitezelor. Puii se
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Își lățește mereu „șoseaua“. Și, cum tot vorbeam de legea supremă a Lumii, aceea fiind de fapt creșterea entropiei, la care evoluția e doar un răspuns adaptativ, mai adaug: Dacă entropizarea Înseamnă de fapt moartea, e musai ca inversul ei, negentropia adică viața, să caute evadarea. Precum nepoțica ta, Țuchi. Iar dacă ea Înseamnă acum diversitatea, atunci Îți dau un exemplu: Cât s’ar chinui careva să facă toate chibriturile dintr’o cutie la fel - deh! „drepturile consumatorului“ ori, mai bine
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
oricât. Ce să fac? Doar să mă feresc de ambele cucuie prin ceva măgulitor dar adevărat: bărbatul, cu unicul său apelativ, de domn, chiar dacă adesea nu prea este, e o biată unicitate entropică; femeia e o diversitate, inclusiv În apelative, negentropie deci și, mai mult, acordată cu voia Naturii. Parcă tot voi vorbiți de biodiversitate. Dreptu-i, așa-mi atrag mânia lui Cristi; dar e vorba de un singur cucui și, cu un adjectival felin „miau“, scap cu totul teafăr... „Meridian“, 30
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
4. Coroana Deși te știu nedus la biserică, te-aș zgârâia cu sărbătoarea de astăzi care, În fond, e ziua și a profesorului tău, dar și a aceluia pe care-l iubesc mai cum ai văzut, provoacă reacția antitezei, a negentropiei care promovează diversitatea. Dacă metalul e unul, face mulțime de forme. Apoi renunță la metalul unic și prețios În favoarea altora, dar adăugând altă doză de informație: legende și simboluri. Renunță chiar și la metal, adăugând simbolul simbolului - spinii - cu ajutorul altei
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
diversitatea. Dacă metalul e unul, face mulțime de forme. Apoi renunță la metalul unic și prețios În favoarea altora, dar adăugând altă doză de informație: legende și simboluri. Renunță chiar și la metal, adăugând simbolul simbolului - spinii - cu ajutorul altei doze de negentropie, adică informația informației; substanța, mai precis valoarea ei, participând tot mai puțin de-a lungul acestui drum. Încearcă să vezi aici un progres, o evoluție, ca să nu cazi În capcana - mai precis limita - republicanilor, care văd În coroană doar un
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
care Înseamnă moartea. Viitorului meu colocatar - el În smoală, eu ațâțând focul - Îi e dragă o noțiune. Și acum ar băga În ea și spusele mele zicând că banalitate Înseamnă astfel entropie, iar curiozitatea un fel de negație a ei, negentropie. Am să-l conving - Îi scad un an din infinitul de stat În smoală - să detalieze. Dar acum vă ispitesc: Vă dați seama ce viață banală duce „ăla“, căci le știe pe toate? Dacă o duce, știind și că banalitatea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
e vorba de hibrizi, ci doar de varietăți, implicit de calități ce se mențin generații de-a rândul, dar care-și trag productivitatea și calitățile tot din degradarea la care-și supun ogorul. Căci ce e selecția, altceva decât „invitarea“ negentropiei la treabă? Extrăgând și polarizând o calitate anume dintre multele ale plantei sălbatice. Dar ce cere ea În schimbul câștigului selecționerului? Energie liberă. De unde, câtă vreme nu există nici perpetuum mobile, darmite ceva obținut ex nihilo? Din mediu desigur, care plătește
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
i-a rămas pământul; dar nici un cuvânt despre aer și eter, Elemente mai greu de observat de entuziaștii contemporani ai experimentului. Toate Elementele purifică, fiecare după feleșag. Apa spălând, dizolvând; Aerul vânturând; Pământul putrezind; Eterul sublimând, compensând degradarea impurificării cu negentropia spiritului; Focul mistuind. Dar, Într’o lume avidă de energie, Focul nu poate fi decât sfânt. Motiv pentru care românul tradițional nu arde gunoaie, după cum nici nu le aruncă Înspre quintesența energiei, adică spre Soare. Iar „casa“ focului, cuptorul, nu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Adică doar combustibilul și Încă „ceva“... Îl fac ciobanii, aceia cu adevărat inițiați și care sihăstresc toată vara pe munte, În stâna cărora nu Încape picior de antiteză, iarăși cu ghilimele. Căci inițiere, sihăstrie, munte, sunt tot atâtea elemente de negentropie menită ca mediu firesc aceleia a focului viu, ca și mana oii, pe care acesta i-o dă atunci când ciobanul trece oaia prin foc... Desigur, noi suntem pragmatici, găsind tuturor lucrurilor, fie ele chiar Elemente, un rost În a ne
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pentru că acele două episoade au fost difuzate pe sărite, nu va mai exista distincția Între „antume“ și „postume“; primele au Însă Înscrisă data difuzării. 1. Pe Siret la vale Ca oricare dintre voi, eu, picătura de apă, mă nasc din negentropie. Spuneți-i acestui termen, care frizează filosofia, chiar asta, naștere. Ca și voi, mă Îndrept spre entropia morții. Doar că eu reînvii, precum mitica pasăre Foenix. Unde mă aflu? În vârf de munte, negentropic pentru că asta Înseamnă piscul, dar și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cea minerală, fizică, de până acum, ci una biologică, a luncii, respectiv a vălurării, iarăși abiotice, a nisipului. Și, continuând tot așa mă voi pierde În Dunăre, acolo la Galați, voi adăsta În Deltă, pentru a renaște Într’o nouă negentropie, aceea a Mării, a cărei valuri au fost menite de Luceafărul vostru drept ultim sălaș al zeilor dacici. Simplu: care zeu nu reprezintă negentropia, și ce mediu Îl poate mulțumi decât unul negentropic? Da, am plecat din muntele sfânt spre
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pierde În Dunăre, acolo la Galați, voi adăsta În Deltă, pentru a renaște Într’o nouă negentropie, aceea a Mării, a cărei valuri au fost menite de Luceafărul vostru drept ultim sălaș al zeilor dacici. Simplu: care zeu nu reprezintă negentropia, și ce mediu Îl poate mulțumi decât unul negentropic? Da, am plecat din muntele sfânt spre a ajunge În marea sfântă. Am văzut multe, chiar și rele, adică entropice, și vi le relatez Înainte de a vă uita, topindu mă În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
nu Întreg râul a devenit iaz. Doar că, chiar și peștele căruia Îi place apa leneșă din aval ori din iaz, un morun de pildă vrea, pentru Începutul vieții lui, când e un biet alevin, nu entropia apei leneșe ci negentropia obârșiei râului. Și se izbește, zadarnic, de baraj, În căutarea locului unde Natura Îi cere să-și depună icrele. Barajul e un fel de diodă, care ar permite trecerea vreunui alevin la vale, Întru devenirea lui matură, dar nu lasă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
sunt feminine, că berea și apoi vinul materializează tranziția spre masculin, iar tăria e tipic masculină. Dar, În toată această desfășurare există un punct singular, chiar În mijloc, feminin și masculin deopotrivă, un androgin chimic, mai mult, o sursă de negentropie pentru un om asaltat mereu de inversul degradant al entropiei: apa sfințită, aghiazma. Corespondentă, Într’o altă succesiune, de metale de astă dată, În care aurul și argintul sunt deopotrivă feminine și masculine; să pomenesc de metalul verighetei? Dar să
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
e „rău“. Rău, În sensul nostru relativ, ca educați prin basme, unde ubicuitară e lupta binelui cu răul, câștigată desigur de bine. Bine? Adică progres, ordine, diversitate, viață... care se cheamă, cum altfel decât cu semnul opus, a negație, adică negentropie... Lumea toată, sub toate (aproape) fațetele ei, merge Însă contrar basmului, spre degradare. Desigur, acesta e sensul spontan. Că cineva Îi poate opune rezistență, e altă poveste, dar asta Înseamnă a găsi undeva și energie... precum Făt-Frumos un cal. Și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
epoca de piatră, chiar mai Înapoi, când strămoșii s’au certat cu verișorii simieni, coborând din copac, dar Într’o hoardă. Și tot hoardă am rămas, chiar dacă astăzi respectând o constituție... Păi Roma a Înghițit, uniformizând, o pluralitate de popoare. Negentropia pluralității a devenit entropia unicului, o degradare deci. A compensat Însă, cu ideea de imperiu, noutatea progresistă a epocii, chiar dacă peste două milenii imperiul devenea simbolul răului. Esența lui, adică unicitatea, era entropie, În acord cu starea societății, deci cu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
devenea simbolul răului. Esența lui, adică unicitatea, era entropie, În acord cu starea societății, deci cu șanse de supraviețuire, dar se manifesta În alt plan, ca o structură suprastatală În care vechile state Îi deveniseră provincii, se manifesta deci ca negentropie. Dar progresul astfel Întrupat era ros În continuare de viermele entropiei. Dintr’un imperiu a ajuns două, pentru ca feudalismul să cunoască trei: bizantin, carolingian, german, bașca Arabia, Între aceleași granițe. Apoi, odată cu epoca modernă, Europa s’a fragmentat În state
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
granițe. Apoi, odată cu epoca modernă, Europa s’a fragmentat În state care, chiar de nu se chemau toate imperii - visând la ideea intrinsecă de unic - aveau aceleași aspirații, discutând de la egal la egal, În termenii suveranității naționale. Ăsta era progresul, negentropia menită a compensa entropia fragmentării, mai bine zis a multiplicării imperiale sub masca națiunii. Pentru o vreme Însă, căci: Entropizarea continuă, rozând principiul națiunii suverane. Fragmentând statul național În favoarea altui principiu: suveranitatea etnică, prin care apar noi state În ONU
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
care, pentru a se Însura ar trebui să Încheie un tratat... Menținerea unui echilibru conservator, căci nimic nu se poate pierde, compensează pulverizarea, entropizarea, din planul fizic al existenței biologice, iar când e vorba de societatea umană, a statalității, prin negentropia transferată altui plan, ideatic, de astă dată acela al organizațiilor suprastatale, tot mai puternice pe măsură ce timpul, adică entropizarea, trece. E reluarea precedentului Romei, dar Într’o haină mai spiritualizată. Nu pentru că’s român, dar fragmentarea nu poate merge chiar până la
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
și nu puteau fi străpunși de tehnica militară a vremii. A căpătat-o, În fața altor arme, evoluate, America, dar În spatele miilor de kilometri de ocean. Apa este un element ambivalent. Este unul de izolare, inducând evoluția independentă, implicit polarizarea, adică negentropia specifică și condiționantă a vieții. Și o face prin chimismul său, prin una dintre cele mai mici entropii. Apa devine și un element de unire, uniformizare, eliminare a polarizării, entropizare În momentul În care tehnologia crează o unealtă, navigația. Nimic
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
poate chiar a provocat-o -, existența exclusivă a lumii vremii, dar care nu Însemna decât entropia exclusivului În raport cu nimicul din jur, cel puțin din punctul de vedere al lumii civilizate de atunci. O lume nouă se năștea, Înzestrată firește cu negentropia specifică acestui moment. Care Însemna că diversitatea caracteristică și ea acestei stări se traducea În dobândirea identității de către proviciile vechiului Imperiu. Apăruseră n identități, uneori naționale, alte ori doar senioriale, dar care se protejau, una față de alta, chiar dacă erau de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
trebuie să prășesc același venetic păpușoi. Culmea e că asta mi-a intrat În sânge precum, În doar un secol, venetica mușcată În folclor... Asta se cheamă entropizare, omogenizare, ceva care roade vechea distincție dintre popoare sau comunități, adică diversitatea, negentropia. Revin la firul povestirii, spunând că entropizarea a fost gradată. Vechile și micile seniorii care protejau o producție locală, chiar neperformantă dar adaptată specificului local, au cedat În fața statelor naționale. Deja apare o uniformizare,când moldovlahul ajunge să mănânce ciorbă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
și-o pot permite. Finalul nu poate fi decât o existență națională nesemnificativă, compensată de un nou Imperiu, de astă dată financiar. Din nou e vorba de entropia exclusivului În raport cu nimicul din jur... Dar și acest Imperiu va vedea evadarea negentropiei, fragmentându-se În noi identități, În virtutea altui principiu, și el generator de Imperiu. Entropic. Iar asta pentru că lumea nu poate avea sfârșit. Până la urmă Însă, entropizarea e un proces spontan. Iar globalizarea este extrema pe care o poate găzdui această
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
parcă, nu demult, că nu-mi place orice loc. Prefer pentru siestă să stau colăcit pe cuptor... Hm Cristi Îmi oferă doar un calorifer. Când apucă să-și plătească datoriile la Întreținere... Nici nu bagă de seamă că atunci dă negentropie, valoare adică, pe entropie, adică gunoi. Căci ce e căldura decât cea mai degradată formă de energie? Dar place, ca orice viciu, virtutea fiind chiar o tortură... Nu e cazul meu, al pisicii, care nici nu beau, nici nu fumez
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
că pisica care vă toarce În poale ori, ca mine, la urechea lui Cristi nu vede decât roșul, portocaliul... și, treacă-meargă, verdele. Păi entropia Își spune și aici cuvântul: În spectrul solar, albastrul și violetul, ba mai dihai ultravioletul reprezintă negentropia, chiar poartă cea mai multă energie. Culorile din celălalt capăt al spectrului sunt sărace În energie, sunt deci entropice. Pot fi compatibil, un negentropic ce sunt, adică să văd, scăldat În lumină negentropică? Nicidecum. Și prefer, de fapt sunt programat
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]