457 matches
-
În cele ce urmează vom încerca să medităm la „Dumnezeirea cea de necuprins în scris” și „Înțelepciunea cea mai presus de cuget”1, făcând referire la coborârea lui Hristos cea negrăită pentru noi, spre a ne face părtași dumnezeirii Sale, luând ca punct de plecare scrierile Părinților răsăriteni cuprinse în cele douăsprezece volume de Filocalie românească, traduse de Părintele Profesor Dumitru Stăniloae. Dintru început trebuie precizat că Părinții filocalici nu-și
Învăţătura filocalică despre Întruparea Domnului Hristos by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/146_a_135]
-
prin fire fără de început și mai presus de rațiune. Căci Duhul Sfânt, precum este prin fire al lui Dumnezeu și Tatăl, după ființă, la fel este prin fire și al Fiului după ființă, ca cel ce purcede ființial în chip negrăit din Tatăl prin Fiul cel născut din Tatăl; și dăruiește candelabrului, adică Bisericii, ca niște candele, lucrările proprii. Și precum candela împrăștie întunericul, tot așa lucrările Duhului scot și alungă din Biserică păcatul cel de multe feluri. Astfel înțelepciunea desființează
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
Dumnezeu nu mai este nume, se vor bucura de neschimbabilitatea neclintită, ca unii ce au depășit toate cele de la mijloc (18), în care se ascundea odinioară primejdia de a greși în privința cunoașterii.556 Căci ei au fost ridicați în chip negrăit și neînțeles, după har, pe culmea cea mai înaltă, infinită și de infinite ori infinit dincolo de toate după fire, printr-o neștiință și o tăcere negrăită. "Și șapte pâlnii la cele șapte candele de pe sfeșnic. Cuvântul nostru despre candele a
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
primejdia de a greși în privința cunoașterii.556 Căci ei au fost ridicați în chip negrăit și neînțeles, după har, pe culmea cea mai înaltă, infinită și de infinite ori infinit dincolo de toate după fire, printr-o neștiință și o tăcere negrăită. "Și șapte pâlnii la cele șapte candele de pe sfeșnic. Cuvântul nostru despre candele a indicat două înțelesuri ale lor. Cel despre pâlnii va începe de aci. Spun unii că pâlnia e un vas în formă de cupă, în care oamenii
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
conservă lucrurile și în care constă taina mântuirii noastre, hotărâtă mai înainte de toate veacurile și înfăptuită în cele din urmă dintre timpuri. Dintre acestea, Providența, care stă ca un măslin la dreapta lămpii, o percepem numai prin credință în modul negrăit al unirii ipostatice a Cuvântului cu trupul însuflețit în chip rațional; iar Judecata, care stă la stânga, o înțelegem în chip negrăit din taina patimilor de viață făcătoare suportate de Dumnezeu cel întrupat pentru noi(35).560 Căci întâi El a
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
timpuri. Dintre acestea, Providența, care stă ca un măslin la dreapta lămpii, o percepem numai prin credință în modul negrăit al unirii ipostatice a Cuvântului cu trupul însuflețit în chip rațional; iar Judecata, care stă la stânga, o înțelegem în chip negrăit din taina patimilor de viață făcătoare suportate de Dumnezeu cel întrupat pentru noi(35).560 Căci întâi El a primit întruparea cu voia pentru bunătatea Sa, ca Cel ce este prin fire Mântuitorul tuturor; iar pe urmă a răbdat patimile
Menorah () [Corola-website/Science/306891_a_308220]
-
câteva ori la Balcic, odată cu Cezar Petrescu. Apoi n-am mai fost câțiva ani. Ultima oară am fost în 1937. M-am dus la cafeneaua bătrânului turc. Murise, arborele cu ramuri ocrotitoare de arșița soarelui fusese tăiat. Am încercat o negrăită melancolie. Mă consolează tabloul lui Theodorescu-Sion. Adesea mă gândesc la întoarcere cu o oarecare temere: transformările ce s-au făcut nu vor fi lăsat oare foarte puțin din ce făcea farmecul orașelor noastre printr-o modernizare rapidă? Am văzut în
Noi contribuții despre epistolograful Pamfil Șeicaru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6340_a_7665]
-
îndreaptă cuvintele spre cel ce e încă prunc”, este pentru a deștepta dorința, prin descoperirea bunurilor spirituale pe care le poate dobândi credinciosul: „(Învățătura Proverbelor) începe prin a descrie înțelepciunea, tâlcuind în chip felurit Și în multe feluri strălucirea frumuseții negrăite, pentru ca nu de frică Și de nevoie, ci din poftă (πότω) Și din dorință (ἐπιθυμία) să urce spre împărtășirea (μετουσία) de bunuri. Căci descrierea frumuseții atrage oarecum pofta tinerilor spre ceea ce se arată, mișcând pornirea spre împărtășirea de strălucirea ei
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
prin acest nou urcuș dorința lui după Dumnezeu a fost împlinită. Dar nici aceasta nu-l satisface deplin, întrucât sufletul, „după ce le-a obținut acestea, spune Sfântul Grigorie, Și a pătruns cu gândul Și mai înăuntru (ἐπί τό ἐνδότερον) celor negrăite (τῶν ἀπορρήτων), cere să-i fie drumul nu numai în pridvoarele bunătăților (ἐν προϑύροις τῶν ἀγαϑῶν), ci prin pârga Duhului, prin al cărui har, ca printr-o sărutare, s-a învrednicit să cerceteze adâncurile lui Dumnezeu (τοῦ Θεοῦ τά βάϑη
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
lui Dumnezeu nu se dăruiește fără aportul omului, fără nevoințele acestuia: „Pentru aceea ne cere să alergăm și să stăruim cu tărie în nevoințe pentru că darul harului se măsoară cu ostenelile celui ce-l primește. Căci viața veșnică și veselia negrăită din ceruri o dăruiește harul Duhului, dar vrednicia de a primi darurile și de a se bucura de har o dă dragostea de osteneli a credinței. Unindu-se într-una fapta dreptății și harul Duhului, în sufletul în care se
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
așa cum îl numea ea atât de des: „băiatul ăsta”. Din interiorul unei glugi mari de mătase albă, fața mamei sale radia cu o bucurie mai presus de orice cuvinte. — Drumul pe care l-ai ales a fost plin cu greutăți negrăite, spuse ea. Iar anul trecut, îndeosebi, n-a fost deloc ușor. Tu, însă, ai îndurat totul. — În iarna asta e mai frig decât în orice an din câți îmi amintesc, răspunse Hideyoshi, dar dumneata arăți foarte bine, Mamă. — Se spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
cadă. Țineți-l sus, unul după altul! Astfel pregătiți să moară, războinicii aceia mânjiți de sânge înălțar drapelul spre inamicul care se apropia prin iarba de bambus. Luptătorii care veneau în direcția lor pesemne că erau oameni de o ferocitate negrăită. Înaintau neabătuți, demonstrând jurămintele pe care le depuseseră cu lăncile. Shosuke stătea cu fața spre ei, strigând pentru a le clătina curajul: — Ce nerușinare din partea voastră! Nulități de ultima speță! V-a trecut prin minte să vă înfigeți lăncile în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
Tale celei atotputernice ca într-o clipeală să {EminescuOpX 78} ne piarză pe noi și, cât este despre gândul și viața noastră, cu direptul este nouă să ne dăm pierzării, prea direpte judecătoriule! Dar... îndurării cei nebiruite și bunătății cei negrăite nu este acest lucru cu totul vrednic, prea iubitorule de oameni stăpîne! Rar ni s-a întîmplat să vedem șiruri scrise cu atâta cunoștință de caracterul omenesc: Tu ești bun, recunoaștem că noi sîntem răii-răilor, dar bagă de seamă că
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
vă va învăța pe voi tot adevărul ș.a. (In. 14, 17; 16, 13); și iarăși: Până ce va veni Acela, care este desăvârșirea tainelor, și ne vom învrednici în chip arătat de descoperirea lor, credința liturghisește între Dumnezeu și sfinți taine negrăite. Fie ca și noi să ne învrednicim de ele prin harul lui Hristos însuși, acum ca de o arvună, iar acolo în ipostasul (temelia) adevărului, în Împărăția cerurilor, cu cei ce-L iubesc pe El<footnote Tâlcuirea Pr. D. Stăniloae
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
acest Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan de prin anul când a început să se răspândească erezia lui Nestorie. (n.s. 2218, p. 1173) footnote>? Căci aceștia Îl despart pe Hristos într-un om deosebit și în Dumnezeu, aparte, chiar și după negrăita și cu totul neînțeleasa unire a Cuvântului cu omul prin Întrupare. Dar ei sunt rătăciți și s-au depărtat de adevăr, tăgăduind pe Stăpânul Care i-a răscumpărat (II Pt. 2, 1)”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
păcatele Sale, pentru a face din dreptatea Sa dreptatea noastră<footnote Fer. Augustin, Ennarrationes in Psalmos. Ennarratio II in Psalmum XXI, P.L., XXXVI, col. 171. footnote>. În operele lor, Părinții Bisericii au făcut dese referiri la coborârea lui Hristos cea negrăită pentru noi, spre a ne face părtași dumnezeirii Sale. În literatura patristică s-a pus un deosebit accent pe întruparea Fiului lui Dumnezeu, văzându-se în aceasta modalitatea prin care natura omenească poate să participe la slava dumnezeiască. Dintru început
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
mântuirii noastre prin Întrupare se afla întreg Tatăl după ființă, nu întrupându-Se, ci binevoind să se întrupeze Fiul; și în întreg Fiul, se afla întreg Duhul Sfânt după ființă, nu întrupându-Se, ci conlucrând cu Fiul la întruparea cea negrăită pentru noi<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, răsp. 60, în Filocalia..., vol. III, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 307. footnote>, Sfântul Maxim confirmând și întărind astfel cuvântul Sfântului Pavel, care spune că Dumnezeu era în Hristos, împăcând lumea
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
omului. Crucea este cheia tainei iubirii lui Hristos. Fără Cruce am fi știut ceva despre iubire în general dar n-am fi știut nimic despre iubirea lui Dumnezeu față de noi. Abia prin moartea lui Hristos pe cruce, Dumnezeu își învederează negrăita Lui bunătate (dragoste) față de lume (Rom., 5, 8)<footnote Dumitru Belu, Despre iubire, Editura Omniscop, Craiova, 1997, p. 86. footnote>. În al doilea rând, crucea ne arată că agape este o iubire care, pentru salvarea celuilalt, nu se dă în
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
Împărat, pentru că Îl văd răstignit. A se jertfi pentru cei conduși este fapta unui împărat<footnote Idem, Cuvântări la Praznice Împărătești, col. Izvoarele ortodoxiei, nr. 5, trad. de Pr. D. Fecioru, București, 1942, p. 187. footnote>. Atunci când face referire la negrăita dragoste a lui Dumnezeu pentru oameni, autorul patristic menționat precizează: Cum? Nu numai că a dat pe Fiul Său Cel iubit, ci în așa fel, încât să fie crucificat. Admiră bogăția iubirii sale față de om; pe Fiul Său iubit l-
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
omul este și veriga de legătură dintre lume și Dumnezeu, căci în firea omenească s-a amestecat o anumită înrudire cu Divinitatea<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Marele Cuvânt Catehetic, VI, P.G., XLV, col. 25D. footnote>. Referindu-se la valoarea negrăită cu care Dumnezeu ne-a investit pe noi, Părintele Stăniloae remarcă: Jertfa lui Hristos nar fi fost desăvârșită dacă ar fi iubit numai El, dacă n-ar fi arătat nevoia de iubirea noastră. Tocmai în aceasta stă lepădarea de Sine
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
ar fi iubit numai El, dacă n-ar fi arătat nevoia de iubirea noastră. Tocmai în aceasta stă lepădarea de Sine a lui Dumnezeu, în faptul de a fi acceptat să aibă nevoie de noi. În aceasta se manifestă valoarea negrăită și veșnică pe care a pus-o în noi<footnote Părintele Stăniloae la Marc Antoine Costa de Beaurgard, Mica dogmatică vorbită dialoguri la Cernica, traducere de Maria Cornelia Ică Jr., Ediția a II-a, Sibiu, 2000, p. 95. footnote>. Așadar
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
împreună cu tine și a răbdat cu tărie covârșitoare toate învățându-te și deprinzându-te ca nimic din unele ca acestea să nu te sperie. Dar nu S-a mulțumit numai cu acestea, ci înălțându-Se la ceruri a dăruit harul negrăit al Duhului Sfânt, și pe cei ce aveau să slujească pentru aceasta i-a trimis apostoli. Și văzându-i pe acești vestitori ai vieții pătimind mii de rele, biciuiți, ocărâți, aruncați în mare, chinuiți de foame și de sete, cuprinși
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
chinuiți de foame și de sete, cuprinși în fiecare zi de spaimă, trăind zilnic în primejdii de moarte, a suferit acest lucru pentru tine și de grija ta. Pentru tine, omule, a pregătit și Împărăția, pentru tine a pregătit bunătățile negrăite, acel sfârșit în ceruri, sălașurile cele diferite și felurite, fericirea pe care nici un cuvânt n-o poate tâlcui<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Scrisori din exil, Către cei ce se scandalizează de fărădelegile și n I Ică jr., Edit
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
cum am arătat punând în mișcare cuvântul despre acestea și îndemnându-te să nu te oprești la imagini, ci să le depășești prin raționamente. Căci pronia lui Dumnezeu e de netâlcuit, purtarea Lui de grijă e necuprinsă, bunătatea Lui e negrăită, iar iubirea Lui de oameni cu neputință de adulmecat<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, op. cit., pp. 288-289. footnote>. Hristos, prietenul păcătoșilor (Mt., 11, 19) iubește, iartă pe acel pe care l-a ales și l-a rânduit coroană a
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
viața este insipidă, iar viul<footnote Viul vieții era una din expresiile folosite de mult îndrăgitul, neuitatul și vrednicul de pomenire - Părintele Profesor Constantin Galeriu - n.n. footnote> și bucuria ei rămân inexistente, căci numai iubirea jertfelnică și smerită aduce bucurie negrăită și-l împlinește pe om, lipsa iubirii din viață fiind la fel de păgubitoare ca și lipsa luminii pentru ochi<footnote Sf. Vasile cel Mare, Omilie la Psalmul 44, 2, P.G., XXIX, col. 392 B. footnote>. Pentru ca noi să trăim în iubire
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]