364 matches
-
diferit, în funcție de rata de sondaj:<footnote Ibidem, p. 161. footnote> N - mărimea colectivității studiate; n - mărimea eșantionului. Pentru determinarea mărimii unui eșantion nonexhaustiv, se poate folosi relația.<footnote I. Cătoiu (coordonator) ș.a., op. cit. pp. 494-495. footnote>,<footnote C. Dobre, C. Negruț, M. Venczel, op. cit., p. 161. footnote> în care: n - dimensiunea minimă a eșantionului; t - coeficient asociat probabilității de garantare a rezultatelor cercetării (nivelului de încredere sau pragului de încredere) prestabilite de cercetător (valoarea sa este preluată din tabele statistice) - Anexa
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
ajustări necesare atingerii obiectivelor Agendei Lisabona, Institutul European din România, București Croitoru, L., 1993, Macrostabilizare și tranziție, Editura Expert, București Cojanu, V. (coordonator), 2007, Integrare și competitivitate, Editura ASE, București Demetrescu, M.C., 1991, Marketing, Editura Europa Nova, Lugoj Dobre, C., Negruț, C., Venczel, M., 1995, Marketing, Editura Amphora, Timișoara Dobrotă, N., 1996, Dicționar de economie, Editura Economică, București Dobrotă, N., 1997, Economie politică, Editura Economică, București Drucker, P., 1993, Inovația și sistemul antreprenorial, Editura Enciclopedică, București Drucker, P., 1967, The practice
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
În procesul de formare a atitudinilor unui consumator, un loc important îl au influențele de natură culturală și socială (grupul de apartenență, grupul de referință, cultura etc.), precum și persona litatea, sau stilul de viață al individului. <footnote Costinel Dobre, Constantin Negruț, Mirela Venczel, Marketing, Editura Amphora, Reșița, 1995, pp. 92-93 footnote> Atitudinile formează o punte de legătură între percepții și comportamentul manifest al consumatorului. Ele sunt rezultatul unor procese psihologice și, aidoma altor variabile endogene, nu pot fi direct observabile, trebuind
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
Automation: Focus on Sustainability, University of Zadar, Croatia, 24‐ 27rd October, pp. 1047-1050 Dîmbean-Creța, O., 1991, „Structura, distribuția și dinamica veniturilor populației”, Calitatea vieții, nr. 3-4, București, Academia Română, ICCV Dobre, C., 2000, Comportamentul consumatorului, Timișoara, Editura Orizonturi Universitare Dobre, C., Negruț, C., Venczel, M., 1995, Marketing, Reșița, Editura Amphora Dobrotă, N., 1997, Economie politică, București, Editura Economică Dobrotă, N. (coordonator) ș.a., 1995, Economia politică, București, Editura Economică Dubois, P.-L., Jolibert, A., 1994, Marketing - teorie și practică, Vol. II, Cluj-Napoca, Imprimeria
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
În procesul de formare a atitudinilor unui consumator, un loc important îl au influențele de natură culturală și socială (grupul de apartenență, grupul de referință, cultura etc.), precum și persona litatea, sau stilul de viață al individului. <footnote Costinel Dobre, Constantin Negruț, Mirela Venczel, Marketing, Editura Amphora, Reșița, 1995, pp. 92-93 footnote> Atitudinile formează o punte de legătură între percepții și comportamentul manifest al consumatorului. Ele sunt rezultatul unor procese psihologice și, aidoma altor variabile endogene, nu pot fi direct observabile, trebuind
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
Automation: Focus on Sustainability, University of Zadar, Croatia, 24‐ 27rd October, pp. 1047-1050 Dîmbean-Creța, O., 1991, „Structura, distribuția și dinamica veniturilor populației”, Calitatea vieții, nr. 3-4, București, Academia Română, ICCV Dobre, C., 2000, Comportamentul consumatorului, Timișoara, Editura Orizonturi Universitare Dobre, C., Negruț, C., Venczel, M., 1995, Marketing, Reșița, Editura Amphora Dobrotă, N., 1997, Economie politică, București, Editura Economică Dobrotă, N. (coordonator) ș.a., 1995, Economia politică, București, Editura Economică Dubois, P.-L., Jolibert, A., 1994, Marketing - teorie și practică, Vol. II, Cluj-Napoca, Imprimeria
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
colaboratori: Sim. Basilescu, G. Bergariu (Huși și Bârlad), C. Gr.Borgovanu, Elena Ciucă, G. Grăniceanu, Din Bella (în Macedonia), Aug. Frățilă, Gericon (pseudonim), C. Hamangiu, Spiru C. Haret, At. Iliescu, G.I.Ionescu, I. Mateescu, Maxim, Șim. Mironescu (institutor Bârlad), Ghiril Negruț, M.Pop, G.Popescu, I.P(op) Reteganul, Sângeorgeanu, V.Simionov, Lazăr Teodor, Valmag. Din cei enumerați profesorul precizează că Hamangiu, Negru I , Sângeorgean și Valmag publicau literatură populară „de dincoace și de dincolo de munți", Haret „o serie de articole
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ma i vechiul Stroe Belloescu. Închei prin a crede că viitoarea ediție a Dicționarului Literar - Ioan Baban, Vaslui îmi va adăuga adevărate s atis facții intelectuale. Doi tutoveni Lumânărică și Titinaș Născut la Trifeștii Vechi, Costache Negruzzi, fiul paharnicului Dinu Negruț și al Sofiei Hermeziu, cunoscător al limbilor greacă și franceză, dar când povestește „Cum am învățat românește” cu un dascăl de la Seminarul de la Socola, orizonturile ne devin și mai largi... Născut deci la anul 1808, Costache Negruzzi ca scriitor român
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
intențiile sale Epitropia depășea deseori limitele. În special cu Comisia interimară a orașului Iași, Epitropia a avut neînțelegeri prelungite. Există nenumărate dovezi ale acestui diferend. Alegem, spre exemplu, una singură: Epitropia ceruse plata unei sume de bani pentru un oarecare Negruți, bolnav din Iași, întreținut la Golia. Președintele Comisiei interimare, cu adresa nr. 4959 din 6 mai 1872, se adresează Epitropiei, cu referire la pretenția de mai sus, în felul următor: "Pentru ultimul rezultatu la adresa Dv. 1318 am onoare a vă
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
se adresează Epitropiei, cu referire la pretenția de mai sus, în felul următor: "Pentru ultimul rezultatu la adresa Dv. 1318 am onoare a vă răspunde, domnilor membri, că primăria, ca și mai înainte, vă arată și acum că întrucât individul Teodoru Negruți nu vi s-a trimesu de autoritatea comunală spre a se interna pe contul ei întrucât nici un articol din legea comunală nu o obligă pentru întreținerea lui, nu se poate satisface cererea ce faceți fără a vă plăti bolnavii aflați
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
România comunistă, la o asemenea amploare)”16. În condițiile În care clasa muncitoare era cea privilegiată În comunism și considerată implicit aliată a Partidului, spre deosebire de intelectuali, lovitura era cât se poate de grea pentru putere. Într-un amplu interviu, Clement Negruț, secretar cu propaganda În august 1977 În Petroșani, povestește un detaliu ce confirmă surprinderea pe care evenimentele au produs-o: se pare că Nicolae Ceaușescu, din momentul când a ajuns În zona minieră, repeta mașinal Întrebarea, mai mult pentru sine
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
de substrat, fără trimiteri obositoare la o filosofie de "mare anvergură". Cu alte cuvinte, "Mașina de vînt" e o piesă pentru actori, care-și așteaptă spectatorii în SALA STUDIO a Naționalului, în acest iunie incendiar la "rivalitate" cu fotbalul. Anca Negruți Din cronici Spectacolul "readuce în atenție problematica regimului comunist și a puteri politice devoratoare, care se infiltrează, lent sau cu brutalitate, în intimitatea indivizilor, distrugîndu-le căsniciile, sufletele, viața. Scrisă înainte de '90, piesa " Mașina de vînt" de Constantin Popa surprinde o
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
stilistica operei literare, Timișoara, Editura de Vest, 1995. Munteanu, Ștefan, Studii de lingvistică și stilistică, Pitești, Editura Pygmalion, 1997. Munteanu, Ștefan, Lingvistică și stilistică, Timișoara, Editura Universității de Vest, 2005. Nedelcu, Carmen, Dicționar de termeni literari, București, Editura All, 2007. Negruț, Dan, Deconstrucția personajului Don Juan, de la Romantism până la Postmodernism, Teză de Doctorat, Oradea, 2011. Micu, Dumitru, Limbaje moderne în poezia românească de azi, București, Editura Minerva, 1986. Mihăieș, Mircea, Cronică literară, în "Orizont", 22 (1988). Mihăilă, Ecaterina, Semiotica poeziei românești
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
și abrevieri 325 Bibliografie și abrevieri bibliografice 326 În colecția Efigii au apărut: 1 Regăsindu-și rădăcinile în neomodernism, în raport cu care manifestă primele similitudini, deconstructivismul se manifestă, cu precădere, în prima perioadă a postmodernismului, asimilată tot neomodernismului. 2 Vezi, Dan Negruț, Deconstrucția personajului Don Juan, de la Romantism până la Postmodernism, Teză de Doctorat, Oradea, 2011, p. 6. Preluând, parțial, ideea lui Dan Negruț, utilizăm deconstrucția, în analiza textelor Anei Blandiana, dintr-o triplă perspectivă: "ca procedeu artistic, literar, anterior teoriei, conceptului formulat
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
manifestă primele similitudini, deconstructivismul se manifestă, cu precădere, în prima perioadă a postmodernismului, asimilată tot neomodernismului. 2 Vezi, Dan Negruț, Deconstrucția personajului Don Juan, de la Romantism până la Postmodernism, Teză de Doctorat, Oradea, 2011, p. 6. Preluând, parțial, ideea lui Dan Negruț, utilizăm deconstrucția, în analiza textelor Anei Blandiana, dintr-o triplă perspectivă: "ca procedeu artistic, literar, anterior teoriei, conceptului formulat de Derrida, ca mod de lectură și ca mod de interpretare". 3 ***, The Cambridge History of Literary Criticism, vol. 8, From
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Press, 1995, p. 10. 4 "deconstrucția a fost folosită ca inițiativă teoretică radicală în diverse arii ale științelor umane și sociale, pe lângă filozofie și literatură, cum ar fi psihanaliză, arhitectură, antropologie, teologie, feminism, teorie politică, istoriografie și teoria filmului". Dan Negruț, op. cit., p. 6. 5 Florin Marcu, MDN Marele dicționar de neologisme, București, Editura Saeculum, 2009. 6 Vezi Alexandru Săndulescu, Dicționar de termeni literari, București, Editura Academiei RSR, 1976, p. 31; Silvian Floarea, Dicționar de termeni literari, București, Editura Semne, 2008
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
p. 232. 61 Ibidem, p. 10. 62 Cf. J. Hillis Miller, Etica lecturii, București, Editura Art, 2007, în Prefață, p. 7: Nu întâmplător, deconstructiviștii duri resping orice aserțiune concluzivă, orice referință la adevăr și orice judecată asupra erorii". 63 Dan Negruț, op. cit., p. 7, " Fiind o formă de analiză relativ recentă, volumul Despre Gramatologie al lui Derrida fiind tradus și lansat în România abia în iunie 2009, deconstrucția a fost folosită ca inițiativă teoretică radicală, în diverse arii ale științelor umane
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Iași; tot așa: "Am scris ca să să știi din vremu[rile] holerii, că mult nărod au murit, și eu, din mila lui Dumnezeu, am scăpat. Radu Nechifor. 1848 iunie 13" (st. v.). În sfârșit, în manuscrisul alcătuit pentru vornicul Toader Negruți se notase: "1848, iar au fost holeră mare, cât la orașu Eșii au murit daozeci și trii de mii de suflete. Și au vinit moscalii, di au trecut în Țara Muntenească. Și boer[ii] urgisiți s-au bătut cu turcii
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
erau situate principalele edificii politico-administrative, culturale, unități comerciale, de credit ș.a. Cele 45 de imobile, care dispuneau de unul sau două nivele, erau amplasate, în majoritate, pe Strada Mare, devenită Regală. La începutul secolului al XX-lea inginerul Gheorghe T. Negruți a conceput primul plan topografic al Bârladului, apreciat deosebit de favorabil de specialiști. Pe acest plan se indicau limitele orașului, rețeaua de străzi și clădiri existente, constituind un element important de orientare tehnică. Se presupune că a existat și un plan
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
romanice: dacă un derivat există în mai multe limbi romanice, este mai probabil ca el să fie în toate aceste limbi moștenit din latină, decât format pe terenul respectivelor limbi romanice. Sunt sigur formate pe teren românesc derivate ca negrișor, negruț, negriu, negricios, care circulă astăzi. Altele, ca negrime (care există și în dialectul meglenoromân: nigrimi „negreață“), au circulat în trecut (apare în Istoria ieroglifică a lui D. Cantemir). verde și varză Cuvântul care exprimă culoarea verdeții este moștenit din latină
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
sînt mult mai limpezi atunci cînd numele persoanei are corespondent un nume comun, cum ar fi Bujor, Crenguța, Crin(a), Floarea, Lăcrămioara, Narcis(a), Viorica; Iepure, Lupu, Vulpe; Luminița, Soare, Steluța; Argint, Mărgări(n)t, Smaranda, Zamfira; Albu, Drăguța, Negru, Negruța etc. În fiecare dintre aceste nume se identifică dorința, speranța donatorilor numelui ca În fața colectivității căreia Îi aparține purtătorul să se bucure de Însușirile florii, ale soarelui, ale vietăților, ale pietrelor scumpe etc. și să fie apreciat ca atare. Numele
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
pot avea decât un caracter orientativ în descifrarea evoluției factorului demografic în epocă. În realitate, numărul locuitorilor din Principatul Moldovei era cu mult mai mare. Într-un studiu privitor la situația demografică a Moldovei în secolul al XIX-lea, Ecaterina Negruți ajunge la concluzia că în numai ani, între 1803 și 1859, populația Moldovei a crescut cu circa 150,1%38. Pentru a estima numărul de lăcuitori din Principatul Moldovei, cercetătoarea menționată a înmulțit cu 5 numărul capilor de familie cuprinși
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
la Mânerău, lângă Arad. A fost un mare animator al vieții muzicale din Banat și un compozitor de seamă în domeniul muzicii corale. Multe din corurile sale au devenit vestite, ca:”Ana Lugojana”, “Răsunetul Ardealului”, “Răsunet din Crișana”, “Peste deal”, “Negruța”. A mai compus piese vocale cu acompaniament de pian. A fost multă vreme conducătorul corului din Lugoj. În 1922 a înființat “Asociația corurilor și fanfarelor române din Banat”, al cărei președinte a fost până la moarte. Dumitru Georgescu-Kiriac S-a născut
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
sînt mult mai limpezi atunci cînd numele persoanei are corespondent un nume comun, cum ar fi Bujor, Crenguța, Crin(a), Floarea, Lăcrămioara, Narcis(a), Viorica; Iepure, Lupu, Vulpe; Luminița, Soare, Steluța; Argint, Mărgări(n)t, Smaranda, Zamfira; Albu, Drăguța, Negru, Negruța etc. În fiecare dintre aceste nume se identifică dorința, speranța donatorilor numelui ca în fața colectivității căreia îi aparține purtătorul să se bucure de însușirile florii, ale soarelui, ale vietăților, ale pietrelor scumpe etc. și să fie apreciat ca atare. Numele
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Articolul UNIC Se acordă gradul de general de brigadă în retragere următorilor colonei în retragere: - Badelita Titus Traian - Ciocan Simion Costachi - Dumitrescu Dumitru Gheorghe - Grigorescu Aurel Traian-Vicentiu - Luchian Gheorghe Toader - Marcusan Gheorghe Mihail - Meculescu Teodor Grigore - Muresanu Iacob Ioan-Mihai - Negruți Victor Costache - Niculescu Savu Toma. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI EMIL CONSTANTINESCU În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnam acest decret. PRIM-MINISTRU RADU VASILE -----------
DECRET nr. 150 din 8 mai 1998 privind acordarea gradului de general de brigada în retragere unor colonei, veterani de război, din Ministerul de Interne. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120721_a_122050]