607 matches
-
liber! Măcar atâta mulțumire să aibă. Inexplicabil, starea de excitație dispare. Privește agasat în jur și ia din nou contact cu realitatea. Îl vede pe Toranius spio nându-i mișcările și mimica. — Cât ceri pe ei? întreabă cu jumătate de gură. Neguțătorul se plesnește zgomotos cu palmele peste coapse. — O nimica toată, stăpâne! Două sute de sesterți. — Două sute!? izbucnește Gallus. Își controlează tonul. Trebuie să se stăpânească. Nemernicul s-ar putea să-i fi dibuit intenția. Șuieră cu greutate printre dinții încleștați: — Ai
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Toranius îl liniștește: — Fii fără grijă, ne strecurăm prin spate. Stăpânul casei este în continuare agitat și neliniștit. Dacă se întâlnesc cu Vipsania și toanta se apucă să țipe ca din gaură de șarpe de față cu invitații? Revine spre neguțătorul de sclavi și-l prinde de manta. Urcați mai întâi la etajul al doilea și coborâți pe cealaltă scară, cea de lângă apartamentele liberților. Vânzătorul se îndepărtează. Asinius Gallus îl aude murmurând către băieți: — Vedeți și voi ce bine o duc
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
piept: — L-a ținut ascuns nenorocitul. Dacă știam, îl lăsam să crape în starea lui josnică. Mai suspină o dată. — Nici n o ducea atât de rău. A fost o vreme oaspetele lui Malichus, regele nabateenilor. Asinius Gallus încuviințează în tăcere. Neguțător deci. Și, ca marea masă a negustorilor, aparținea acelei pături a populației care nu este de origine romană. Cei mai mulți sunt greci italieni care au primit în cele din urmă cetățenia, dar și străini veniți din Orient ori sclavi eliberați sau
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Îi rămase în minte doar faptul că la bordul acelei corăbii se vor urca, în afară de cei mai bine de treizeci de marinari străini, patru trimiși japonezi și însoțitorii lor, vreo zece nostromi japonezi și mai bine de o sută de neguțători. Cu acest vas mare, mai mare și decât joncă de o mie de koku, urmau să călătorească până în Nueva España două luni de zile. Mai trebuia pus la socoteală și acel padre străin care venea ca să tălmăcească și ca să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
cuvenit. Însă guvernatorul mai șovăia încă în privința unei întâlniri oficiale cu solii japonezi. — Asta se întâmplă... oftă adânc starețul, din pricină că unii se împotrivesc planului tău. Știu. Mi-era limpede cine se împotrivea chiar și fără să întreb. Era vorba de neguțătorii și nobilii care făceau negoț cu negustorii spanioli din Manila. Se temeau că propriile lor câștiguri aveau să se împuțineze dacă Japonia urma să facă negoț cu Nueva España direct, fără a mai trece prin Manila. Dar în spatele lor se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
negustorii japonezi proaspăt botezați. Fără îndoială că s-au făcut creștini de dragul câștigului. Însă, oricare le-a fost țelul, au intrat în legătură cu Dumnezeu. Iar cel care l-a întâlnit pe Dumnezeu nu mai poate fugi de la fața Lui. Grație botezului, neguțătorii japonezi și-au putut vinde marfa negustorilor de aici, cumpărând, pe de altă parte, lână și țesături din belșug. Peste patru luni își vor încărca mărfurile pe corabie și se vor întoarce în Japonia unde vor dobândi câștiguri mari pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
din harapnice, mânau trăsuri pline cu negustori de vite și grâu. Caii sprinteni, bine hrăniți și țesălați, cu picioare lungi și subțiri, aveau cozile înnodate în scurt și, petrecută pe sub crupe, câte o pânză țeapănă în care se strângea bălegarul. Neguțătorii își goleau prăvăliile în căruțe, trăgând cu zgomot obloanele. Ornate cu gablonțuri ieftine, târfe cu pielea lividă și priviri obosite se mișcau alene, precum salamandrele pe pavajul încins. Dar nimeni nu avea acum timp de ele. Doi pehlivani pe catalige
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
din harapnice, mânau trăsuri pline cu negustori de vite și grâu. Caii sprinteni, bine hrăniți și țesălați, cu picioare lungi și subțiri, aveau cozile înnodate în scurt și, petrecută pe sub crupe, câte o pânză țeapănă în care se strângea bălegarul. Neguțătorii își goleau prăvăliile în căruțe, trăgând cu zgomot obloanele. Ornate cu gablonțuri ieftine, târfe cu pielea lividă și priviri obosite se mișcau alene, precum salamandrele pe pavajul încins. Dar nimeni nu avea acum timp de ele. Doi pehlivani pe catalige
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
mai rizibil din toate - este acela că artistul niciodată, nici chiar în sumbrul ev pre-psihanalist, nu și-a venerat criticii profesioniști, ba chiar, de regulă, i-a detestat, în bolnăvicioasa lui concepție asupra societății, laolaltă cu editorii ei echt, cu neguțătorii de artă și cu toți ceilalți, un clan de prosperi manevranți ai artelor, poate demni de invidiat, despre care se spune însă că ar prefera, pare-se, să obțină de la el ceva diferit și mult mai curat. Dar, cel puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
cu mult mai tinere decât păreau. — Aveți și n-aveți dreptate, domnule, mi-a vorbit orientalul. Avem și imitații care ne vin din Germania. Le ținem la dispoziția amatorilor americani. Însă avem și destule lucruri veritabile. Poftim. Cu multe vorbe, neguțătorul mi-a trecut un clit de rondele de fildeș. Diametrul lor nu era mai mare de zece centimetri. Erau subțiri, sunau discret. Un artist persan zugrăvise pe ele miniaturi - scene vioaie în colori stânse. Erau o capcană pentru un mușteriu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
care cetitorii europeni nu le găsesc în edițiile traducerilor curente. Pozițiile și pozele cele mai licențioase cu putință erau alese ca să amuze sau barbari tineri, sau civilizați obosiți. Eram barbar, fără să fiu tânăr. Eram european, fără să fiu obosit. Neguțătorul meu a înțeles că nu-i pot fi mușteriu pentru acea marfă și m-a privit cu oarecare respect. S-a interesat de unde sunt și cu ce mă îndeletnicesc. L-am făcut să înțeleagă că bunurile mele - dacă pot fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
să fie sub masă douăzeci de picioare. Lipsește un picior. Cum se face asta? Își găsește inelul, se ridică, numără. Zece, afară de el. Toți șed cuviincios la locurile lor; nimănuia nu-i lipsește un picior. Atunci de ce a numărat nouăsprezece? Neguțătorul meu armean m-a privit zâmbind și mi-a turnat al doilea păhărel de vin dulce. Ascultă și un sfat de la noi, a urmat el. Când pleci la drum într-o călătorie lungă, dacă e în vremea blândă, între Sfântul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Seraiul au fost clădite din lespezi de marmoră cu inscripții; mâni barbare le-au smuls din locuri sacre, aducându-le aici, ca să adăpostească tirani, haremuri de roabe trimese de pretutindeni și oștime încruntată al cărei vis era prada și măcelul. Neguțătorul meu se opri o clipă bucurându-se de uimirea mea. —Prea stimate domnule, a urmat el, cu vocea puțintel schimbată; te vei mira mai puțin aflând că ți-am recitat stihuri dintr-un poem propriu, pe care, subt înrâurirea zilei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
mai mult decât a vinului, îl tălmăcesc în onoarea domniei tale. Omul râdea; ochii lui mari și negri sub sprâncene puternice și subt o chică zbârlită și căruntă, mă priveau cu tristeță. — Am să mai adaog, urmă el, că acest neguțător armean, care-și caută loc de tihnă sub soare, s-a pregătit să fie profesor de arheologie. Și pe arheolog îl ajută tot negoțul de antichități îndoielnice și rondele de fildeș cu desene obscene. M-am înclinat strângându-i mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
spre ceva mai bun. Pe morminte cresc florile vieții. —Ești poet, am murmurat eu cu o strângere de inimă. —Sunt urmaș al asirienilor și egiptenilor, a suspinat el, cu un accent pe care nu-l voi uita niciodată. Pe acest neguțător de antichități nu l-am mai văzut de atunci și nu-l voi mai vedea. Îi rămân totuși prietin întru veșnicie. IIItc "III" Aici, la „poartă împărătească“, îmi spunea el, la „poarta ortalelor“ și la „poarta fericirii“, în întreite țarcuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
și stăpânul nostru, a zis ea, socotește că nu e destul de înțelept să te ținem departe de noi. Deci îți poruncește să te întorci un timp în serai, la dascălii tăi elini. Xtc "X" Aceasta a fost istorisirea prietinului meu, neguțătorul armean. Amurgul umbrea grădinile Istambulului. Priveam mișcat ostrovul de arbori și clădiri al Seraiul Vechi. Domnul Ghirgor Misir mă îndeamnă cu oarecare maliție să observ că expunerea sa, deși mi-a fost servită în stil înflorit, după moda răsăritenilor, totuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
rămâne după mine, fiule. Și îmi vei duce amintirea mai departe. Și îmi vei citi cărțile. Și vei revedea atunci scena asta: părintele tău, în veșmânt napolitan pe galionul care-l aduce spre coasta Africii, tot mâzgălind hârtia, ca un neguțător care-și face socotelile la capătul unei lungi călătorii. Dar oare nu asta fac: ce am câștigat, ce am pierdut, ce Îi voi spune Creditorului suprem? Mi-a dat cu împrumut patruzeci de ani, pe care i-am risipit după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
cu vreo câțiva dintre oamenii de vază din familie, urările pentru Râs-es-Sana. Curtea sultanului, majlis, care se întrunea cu acel prilej în sala Ambasadorilor, mișuna de cadii purtând turbane, de demnitari cu tichii înalte din pâslă, verzi sau roșii, de neguțători bogați cu părul vopsit cu hena și despărțit în două, la fel ca și al meu, de o cărare cu grijă desenată. După ce se înclinaseră în fața lui Boabdil, majoritatea vizitatorilor se retrăgeau spre curtea Mirților, unde dădeau câtăva vreme târcoale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
un soldat, ofițer, comandant peste zece oameni, o sută sau o mie, și încă și mai puțin un om al religiei, cadiu, notar, ulema 1 sau predicator la moschee, care să nu împărtășească acest din urmă punct de vedere, în vreme ce neguțătorii și țăranii se declarau mai curând pentru pace. Însăși curtea lui Boabdil era divizată. Lăsat în voia înclinațiilor lui, sultanul ar fi încheiat orice fel de pace, cu orice preț, căci se născuse vasal și nu dorea să moară altfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
fost și cea din urmă. În calitate de măsurător, tata ar fi putut prelua din mărfurile ce-i erau aduse cantitățile pe care și le dorea, în limite rezonabile, sau putea chiar încasa în dinari de aur prețul tăcerii sale în privința fraudelor neguțătorilor; nu cred că încercase să se îmbogățească, însă poziția pe care o deținea îndepărta cu totul de el și de rudele lui spectrul foametei. — Erai pe atunci un băiețel atât de dolofan, îmi spunea mama, că nu îndrăzneam să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Castiliei și Aragonului. Tot stăruind, vizită după vizită, obținuse din partea lui Hamed dezrobitorul făgăduiala de a face să ajungă un mesaj la concubina sa. Mai izbutise de asemenea, cu ajutorul unei mari sume de bani, să dea o însărcinare asemănătoare unui neguțător genovez pe nume Bartolomeo, care se instalase de multă vreme la Granada și adunase avere din răscumpărarea captivilor. De aceea nu voia să plece mai înainte de a fi cules roadele costisitoarelor lui demersuri. Trista-i pățanie făcuse din el un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
astfel de pățanii. În schimb, pribegii care aleseseră să meargă la Tunis, la Tetuan, Salé sau Mitidja din Alger nu fuseseră supărați cu nimic. — Întoarceți-vă în port, ne sfătui el, și așteptați. De îndată ce se va forma o caravană de neguțători, plecați alături de ei. Caravana va fi în mod obligatoriu însoțită de paznici și veți fi în siguranță. Cum mama îl întreba dacă mai avea vreo șansă să dea de urmele prețioasei ei casete, el răspunse, ca un om înțelept, printr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
să facă ce voiau. E adevărat că, în orice război, ordinea și dezordinea sunt complice. Ca să fim siguri că nu ne vom pomeni într-unul dintre acele locuri rău famate, trebuia să căutăm un han în preajma moscheii Karauiyinilor. Acolo poposesc neguțătorii bogați aflați în trecere. Deși prețul camerelor este mai ridicat decât în alte părți, aceste locuri nu sunt niciodată goale; clienții le năpădesc cu caravane întregi. În seara sosirii noastre, am avut parte de mult noroc din moment ce am reușit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
desface mărfurile. Astfel, negustorii de ulei care vin de la țară la suk cu oale de toate mărimile, recurg la hamali specializați care verifică ei înșiși capacitatea vaselor și calitatea produselor și se pun chezași pe lângă cumpărători. Tot astfel, când un neguțător pune la bătaie un nou fel de țesătură, face apel la hamali care fac pe vestitorii lăudând utilitatea mărfii sale. Pentru fiecare activitate, hamalul percepe o sumă precisă, potrivit unui tarif stabilit de staroste. Nici un om, fie el și prinț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
albi, să mai planteze și alții, să umble după lucrători pricepuți la treaba asta și să construiască primele crescătorii de viermi de mătase. Regele însuși era entuziasmat. Voia să inunde Europa și țările musulmane cu mătăsuri, descurajându-i astfel pe neguțători să mai meargă până în China spre a importa această prețioasă marfă. Tata tropăia de nerăbdare. Așadar, visul lui avea să se împlinească, și încă la o scară ce-i depășea cu mult așteptările. Se vedea deja bogat, lungit pe imense
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]