3,017 matches
-
aici pe pământ doar voința noastră contează! Fără aur suntem neputincioși în fața vrăjmașului de la hotare! Niciodată aurul nu trebuie sacrificat, chiar dacă te abați de la calea cea dreaptă. În acel moment de refuz total din partea principelui, raza de lumină dispare, iar negura învăluie din nou împrejurimile cu aripile sale îndoliate. Doar în zona grotei jocul diabolic al limbilor de foc se ridică deasupra stâncilor împletindu-se cu țipetele disperate ale vrăjitoarei și dansul balaurilor ce o scoseseră afară din grotă, pârjolind-o
SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Sub_semnul_blestemului_ion_nalbitoru_1366552764.html [Corola-blog/BlogPost/345942_a_347271]
-
sălbatice ale focului. În disperarea lor, cei rămași în viață, încălecară armăsarii speriați pe care abia îi mai struneau și o luară la vale orbecăind prin întuneric pe drumul de întoarcere. Coborâră din munți pe drumeagul ce duce spre codru. Negura nopții și urletele sinistre ale duhurilor rele îi înspăimântară, iar îngerii păzitori, îngroziți de hazardul îndrăcit al principelui, părăsiră sufletele din trupurile oștenilor, ridicându-se disperate la cer, implorând îndurare puterii Divine să-i salveze pe tinerii nevinovați. Alergau nebunește
SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Sub_semnul_blestemului_ion_nalbitoru_1366552764.html [Corola-blog/BlogPost/345942_a_347271]
-
când lumea-i în sat, La ceasul când plugu-i oprit din arat. Cad picurii parcă grăbiți să pătrunză Pământu-nverzit de potopul de frunză. În bălți se așează aproape cu frică, Tot colbul ce vântul în aer ridică. Par uliți sub neguri aproape strivite Când fulgere cerul spre ele trimite. Cu ochii-n icoane, genunchii-n podele, Creștinii se roagă să scape de ele. Săgeata din ceruri mai rea-i decât boala, Că-n locul lovit, toată agoniseala Devine averii în grabă
DIN NORII CEI MARI ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1429335241.html [Corola-blog/BlogPost/353903_a_355232]
-
tace, iar stelele-s stinse, Răspunsul ce-aștept nu mai vine. În duh simt vibrații, e glasu-Ți ce cheamă, Sunt vorbe primite-n tăcere, Le-adun în mănunchiuri, le pun într-o ramă, Să-mi fie la greu mângâiere. În negura nopții pătrund gânduri sute, Căutând un locaș printre nouri, Dar ziduri se-nalță și-n note acute, Speranța se sparge-n ecouri. În temnița vremii mă lupt cu furtuna, În valuri mă zbat cu durere, Te chem cu ardoare, Te
CEAS DE SEARĂ de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1443385021.html [Corola-blog/BlogPost/377533_a_378862]
-
de bisericuța veche restaurată cu multă pricepere și talent ... pe care am reprodus-o cu modestele mele mijloace în acest micuț tablou de 30/40 cm. Am schițat această lucrare pe o vreme la fel cu cea descrisa în povestire. Neguri groase și reci învăluiau minunatul lăcaș monahal, în acel timp de toamnă târzie. Anevoios, răzbăteau din pâcla deasă, luminițele lumânărilor ce se zăreau prin ușa veche și scundă de la intrare ca o speranță spre vremuri mai bune. Și de ce să
O povestire adevărată și un…tablou! by http://balabanesti.net/2015/12/03/o-povestire-adevarata-si-untablou/ [Corola-blog/BlogPost/340047_a_341376]
-
ÎN ARENELE EPIGRAMEI EUGEN ALBU, GHEORGHE BÂLICI, DAN CĂPRUCIU, ION DIVIZA, Cvadriga cu pegAși, Editura PAX AUDA MUNDI, Galați, 2013 Se știe că epigrama, nu e doar specia literară menită să-ți aducă un zâmbet pe chip și să înlăture negurile sufletești. Ea este, deopotrivă, o armă eficace împotriva defectelor, conștiente sau nu, ale unora, dar și o vitamină efervescentă, în paharul cu apa vieții, pentru sănătatea neamului omenesc. Cine gustă, măcar o dată umorul, satira, vor purta pe limbă toate aromele
UMOR LA PUTEREA A PATRA. PATRU REDUTABILI SPADASINI ÎN ARENELE EPIGRAMEI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1013 din 09 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Umor_la_puterea_a_patra_patru_cezarina_adamescu_1381324806.html [Corola-blog/BlogPost/352391_a_353720]
-
prăpăd! LICINIUS Chiar el. Amicul Romei... și al copilului tată, Plămădit cu a regelui fată. Dar unde este copilul? Unde? 41 E mort!? E viu? Se ascunde? DECEBAL Ooo ... tu ești acela ce ai adus Daciei tot răul? Te așteaptă negura! Te-așteaptă hăul! Se aud zgomote și bubuituri de luptă.). Copilul e aici de față, A crescut și e în viață. LICINIUS ( Îndreptându-se spre copil care este alături de Olac și îl ia în brațe.). O, copilul meu ce te
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_actul_3_.html [Corola-blog/BlogPost/358961_a_360290]
-
acorda expresiei era de fapt “în fiecare provincie, Spania e altfel”. Și pe tot parcursul excursiei, mi-a devenit clar că, mai ales din cauza diversității, Spania e într-adevăr altfel decât celelalte țări. España es diferente... Motivele se pierd în negura istoriei. Spania a fost populată de o mulțime de nații - iberi, liguri, celți, fenicieni, cartaginezi, greci, romani, vizigoți, evrei, mauri... Diversele provincii au suferit influențe în mod diferit. Fenicienii, cartaginezii și grecii au întemeiat colonii mai mult pe coaste, precum
ESPAÑA ES DIFERENTE de DAN NOREA în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1401947855.html [Corola-blog/BlogPost/360982_a_362311]
-
Iar ploaia-și nalță pânzele ca flamuri Și plânge cu-ale sale ude neamuri, Eu, de durerea ei nu mă dezic. Când apele-și desface-n curcubeie Și în havuz țâșnind, arteziene, Găsim în ploaie suflet de femeie Și-n neguri unduioase sânziene, Care dansează-n vals de orhidee, Prin picăturile ce cad alene. ȘIPOT Sunt zile-ntregi de toamnă, nopți de-a rândul, Când glasul ploii nu mai contenește, Prin ceața grea, abia se mai ivește Un licăr stins al
SONETE DE TOAMNĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 by http://confluente.ro/leonte_petre_1443782234.html [Corola-blog/BlogPost/368130_a_369459]
-
atunci intervine întrebarea din titlu: are cineva vreo vină că o persoană este bolnavă de cancer? Sentimentul acela atât de înălțător de EMPATIE de care amintea celebrul savant român, domnul prof. dr. Dumitru Constantin Dulcan, pare că se pierde în negura timpului. Optimismul acestui MARE OM, convingerea sa că lumea se va schimba în bine, că vom avea cu toții, la un moment dat, CONȘTIINȚĂ, că ne vom iubi unul cu altul precum frații, să fie oare o utopie? Părerea mea este
VINA DE A FI BOLNAV de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristea_aurora_1428696439.html [Corola-blog/BlogPost/368118_a_369447]
-
Două luni pe sub aluni Trecea iute săptămâna Dacă luai cu anasâna Semnele de la nebuni Din pereți și din tavan Răsăriseră ierbare După vechile tipare Într-un singur paravan Luai carte după carte Căutându-te întruna Dar din toate, numai una Negurile le desparte Felinarul într-un colț Amintea făgăduinți Până când l-au scos din minți Trei hârciogi săpând sub bolți Timpul greu mustea precoce Fluturele fără vină Alerga înspre lumină Bâzâind în sotto voce Un patrat, dreptunghiul, sfera Iscodiseră cu toate
FLUTURELE FĂRĂ VINĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Fluturele_fara_vina.html [Corola-blog/BlogPost/356550_a_357879]
-
Impact > Relatare > CONTROLUL AVERILOR Autor: Mihai Batog Bujeniță Publicat în: Ediția nr. 1438 din 08 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului CONTROLUL AVERILOR De peste cincisprezece ani domnul profesor Mirel Co-jocaru nevoia într-o școală pierdută în praful verilor secetoase și în negurile anotimpurilor reci ale Bărăganului Getic încercând cu o oarecare disperare să învețe generații de elevi tainele fizicii. Era probabil printre ultimii idealiști ai acestei planete fiindcă, deși nu reușise niciodată să-i facă pe discipoli să înțeleagă legile curentului alternativ
CONTROLUL AVERILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418061711.html [Corola-blog/BlogPost/382014_a_383343]
-
priveam cu adâncă liniște măreția peisajului. Masivele cele falnice ale Munților Hymalaya rămăseseră cam într-o parte. Intrasem într-o altă zonă. Un ocean de nori cețoși și întunecați cuprinseseră totul. Întunericul ăsta a durat cam douăzeci de minute. Când negurile se dădură la o parte, ca în basme, o altă splendoare a lumii începu să defileze în fața noastră: era Tibetul. O întindere cât o țară mare, plină de pustiuri, păduri și pășuni nesfârșite. Întreg peisajul era plin de imagini cu
HYMALAYA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1419838255.html [Corola-blog/BlogPost/384579_a_385908]
-
din triunghi altissim scrutează timpii-n lung și-n lat Trecut viitor prin a prezentului gură-n rostirea clipei noastre Unul dintr-altul se nasc se-ncheagă posibilă minune-a uitării ... Pe-a timpului cărare hâite de scribi noian de neguri Sub Luceafăr se întrec în vorbe și în opuri vrac Rătăciri căutări pale mimări pastișe seci versuri trânde surde oarbe Critici emfatici poeți cu nemăsură găunoșenii aurite Otrăvitori bureți șerpești vâsc de fațadă Grămezi de lauri edilii-mpart burează. Unde
EMIURGUL de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1476 din 15 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/raul_constantinescu_1421356997.html [Corola-blog/BlogPost/376026_a_377355]
-
drept omul a fost și continuă să fie un animal carnivor, dar și dacă este vegetarian, sau ține „dietă”, nu înseamnă că instinctul de supraviețuire sau acela de a musca din pizma și gratuit din răutate s-au stins în negura istoriei, sau s-au îmblânzit prin cultură și civilizație. Și apoi nu a ajuns omul așa de inocent și fără de pofta de vărsare de sânge în vârful piramidei gastronomice. Postul de care vorbește sfanțul trebuie să fie înțeles deci în
TEOLOGUMENA – DESPRE POST de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1467038034.html [Corola-blog/BlogPost/377951_a_379280]
-
rup. Vioaie, către lume, zilnic, iese. Dezbracă de pe umeri nopțile uitate, Un vechi ecou - din ochii plini, cobor, O, ziua ei, închisă în cetate - Nesfârșită aripă-i, lăsată de cocor. Aromele pe gura-i aprinse zări adună Și zdruncină din neguri întinsuri sufletești - Încâlcit în vise, timpul mă sugrumă Lăsându-mă cărare dorinței omenești. Femeia ce nu încape în propriul său trup Și vorba-i strâmtorată între rude, Zadarnic anii din viața mea o rup - Voința ei mă află pe oriunde
RENATA VEREJANU by http://confluente.ro/articole/renata_verejanu/canal [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
o rup.Vioaie, către lume, zilnic, iese.Dezbracă de pe umeri nopțile uitate,Un vechi ecou - din ochii plini, cobor,O, ziua ei, închisă în cetate -Nesfârșită aripă-i, lăsată de cocor.Aromele pe gura-i aprinse zări adunăși zdruncină din neguri întinsuri sufletești -Încâlcit în vise, timpul mă sugrumăLăsându-mă cărare dorinței omenești.Femeia ce nu încape în propriul său trupși vorba-i strâmtorată între rude,Zadarnic anii din viața mea o rup -Voința ei mă află pe oriunde.NU FAC
RENATA VEREJANU by http://confluente.ro/articole/renata_verejanu/canal [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
rup? - Vioaie, către lume, zilnic, iese. Dezbracă de pe umeri nopțile uitate, Un vechi ecou - din ochii plini, cobor, O, ziua ei, închisă în cetate - Nesfârșită aripă-i, lăsată de cocor. Aromele pe gura-i aprinse zări adună Și zdruncină din neguri întinsuri sufletești - Încâlcit în vise, timpul mă sugrumă Lăsându-mă cărare dorinței omenești. Femeia ce nu-ncape în propriul său trup Și vorba-i strâmtorată între rude, Zadarnic anii din viața mea o rup - Voința ei mă află pe oriunde
RENATA VEREJANU by http://confluente.ro/articole/renata_verejanu/canal [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
o rup? -Vioaie, către lume, zilnic, iese.Dezbracă de pe umeri nopțile uitate,Un vechi ecou - din ochii plini, cobor,O, ziua ei, închisă în cetate -Nesfârșită aripă-i, lăsată de cocor.Aromele pe gura-i aprinse zări adunăși zdruncină din neguri întinsuri sufletești -Încâlcit în vise, timpul mă sugrumăLăsându-mă cărare dorinței omenești.Femeia ce nu-ncape în propriul său trupși vorba-i strâmtorată între rude,Zadarnic anii din viața mea o rup -Voința ei mă află pe oriunde.... XIX. TRĂIESC
RENATA VEREJANU by http://confluente.ro/articole/renata_verejanu/canal [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
plecare. Am înțeles de la vrâncean că se schimbase traseul iar o parte dintre vagoane au pornit spre altă destinație, spre Suceava. Pe la miezul nopții iar s-a schimbat locomotiva. În sfârșit, când zorile începeau să spargă întunericul, mușcând flămânde din negura întunericului, ne aflam în gara Vaslui. Eram, cred, în viața mea de călător cu trenul, pentru a treia oară în această gară. Am mai fost odată la Iași imediat după cutremurul din 1977 și acum vreo patru - cinci ani în
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471927209.html [Corola-blog/BlogPost/343108_a_344437]
-
Publicat în: Ediția nr. 850 din 29 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Fratelui meu, Silabisit în mii de minți, trăiești? Sau a lor minte trăiește doar prin tine? Te colorezi cu hașură de foc în gândurile lor sau, înmuiat în negură, te încleștezi și birui concepțiile, reformulându-le.Te diformi pentru fiecare în parte, deformându-i... Singur rămâi în mintea făpturii, închinându-te timpului petrecut acolo, cu mistuirea grijilor monotone, o jertfă a gândului. Îl preocupi, iar meditațiile lui, toate, trec
VERS CĂTRE VERS... de CĂLIN MARTON în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Vers_catre_vers_calin_marton_1367277325.html [Corola-blog/BlogPost/366477_a_367806]
-
tulburi și disensiunile sociale se vor liniști, mi-o va înapoia! Și într-adevăr Contele Dracula pătrunse în salon pentru câteva minute ca să-și vadă rudele, nepotul și nepoata, apoi luând caleașca de aur și caii năzdrăvani se pierdu în negura nopții în pădurea din apropiere. Părinții fetei rămaseră cam nedumeriți, nepricepând ce se întâmplă cu adevărat, de ce atâta grabă, sau „domnul” este urmărit de autorități și fuge în codru ca un haiduc de frica poterii? - Dar acest domn parcă are
XXIII. GEMENII DIN BUCUREŞTI (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1428302199.html [Corola-blog/BlogPost/348681_a_350010]
-
în sufletul tuturor. Fetele exclamă în cor. -A venit Dinu, a venit Dinu!... și sar în brațele mamei să-l să-l sărute pe frățiorul lor. -Ușor mămică că mă dărâmați, spuse Magdalena zâmbind și-și îmbrățișează cu drag fetele. Negura serii își așterne cortina peste sătucul de la marginea Bacăului, ca-ntr-un tablou bacovian nici o stea nu se zărește, oare unde s-au ascuns?... prevestesc o nouă etapă a vieții Magdalenei?... sau e doar o seară obișnuită de toamnă... și
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL I de ANA PODARU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1486165069.html [Corola-blog/BlogPost/382941_a_384270]
-
istoria lumii și a corespondențelor ce pot fi stabilite între acestea. Astfel, am explorat „tărâmul” conexiunilor dintre creștinism și alte curente majore în genul taoismului, budismului și islamului. Am în pregătire astfel de abordări și în raport cu alte curente dispărute în negura istoriei în genul maniheismului, zoroastrismului, mazdeismului etc. În final, de ce mă interesează toate aceste lucruri? De ce să investești timp și efort pentru ceva ce nu îți aduce nici un fel de remunerație materială? Răspunsul pe care pot să îl dau decurge
INTERVIU CU OCTAVIAN LUPU REDACTOR AL REVISTEI CONEXIUNI CONTEMPORANE (ÎN PREZENT CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI) de GEORGE ROCA în ediţia nr. 55 din 24 februarie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_octavian_lupu_redactor_al_revistei_conexiuni_contemporane.html [Corola-blog/BlogPost/349022_a_350351]
-
va mai fi în tradiționalul oraș de pe Dunăre, Budapesta, ci chiar aici la palat! Dorința Contelui se răspândi în întregul regat al neamurilor vampirice de pe pământ. În acel moment, păsările de noapte țipară sinistru și urletele înfricoșătoare ale lupilor spintecară negura rostogolindu-se spre adâncul văilor sau ridicându-se în ecouri până pe crestele cele mai înalte. Dar dacă pentru unii vestea însemna o bucurie fără margini, pentru jivinele pădurilor era durere și întristare. Părăsiră în grabă acea zonă peste râuri și
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1421825040.html [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]