6,985 matches
-
acea stradelă. Aprovizionarea curentă, pe atunci, ne reamintește dl prof. Dan Setlacec, se făcea nu mergînd la magazin, ci prin deplasarea "magazinului" în dreptul casei, unde ți se aducea de la pește și carne, la lapte, iaurt, zarzavat, pîine, fructe, toți acești negustori ambulanți anunțîndu-și prezența prin strigarea produselor pe care le vindeau. Și, tot așa, procedau cei ce tăiau lemne pentru iarnă, geamgiii și coșarii. Tot acest peisaj e evocat, nostalgic, cu culoare și căldură participativă. Liceul l-a urmat tot la
Viața unui chirurg by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17110_a_18435]
-
imagini impenetrabile și amintiri: pentru fiecare din purtătorii săi (și ei stăpîni ai unui univers, mici regi) Amun devine esența lumii în care ei se mișcă. Sticlă cu incredibile și pure irizări pentru meșterul sticlar, uriaș flacon cu parfum pentru negustorul de parfumuri, fagure imens pentru apicultor, vioară din care ies nepămîntene sunete, pentru lutier. Dar și în iluzie ei se mișcă în umbra Marelui Meșter-Negustor-Apicultor-Lutier, departe de Centrul spre care tind: "L. se sperie, închise ochii și își mirosi înăuntrul
Gustul dulce-amar al realității (și al iluziilor) by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15867_a_17192]
-
pentru apicultor, vioară din care ies nepămîntene sunete, pentru lutier. Dar și în iluzie ei se mișcă în umbra Marelui Meșter-Negustor-Apicultor-Lutier, departe de Centrul spre care tind: "L. se sperie, închise ochii și își mirosi înăuntrul lui groaza, oare Marele Negustor nu-l va vinde într-o zi și pe el ca pe acela, întemnițîndu-l în chinul unui astfel de drum, lipsit de cuvinte, de sunete, tăcut și pustiu, și mai ales cumplit de închis în sine și de tainic?" Amun
Gustul dulce-amar al realității (și al iluziilor) by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15867_a_17192]
-
teamă justificată. Le retrăiesc cu închipuirea, într-un florilegiu de extrase din jurnalul lui Victor Felea: " Destinul nostru e o jalnică mascaradă; e scuipatul dezgustat al lui Dumnezeu la o răscruce a tuturor mișeliilor, e iarmarocul obscen al unor mârșavi negustori de conștiință." (iunie, 1974, p. 336). "Prezentul nostru nu are un acum, ci doar un va fi care nu se mai arată." (mai 1976, p. 425); "Simt planând asupra mea aceeași presiune politică din anii '50, de astădată vizând transformarea
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
lui 1941. Dar aceste stigmate vestimentare erau frecvente în Evul Mediu, cînd era folosită și pălăria țuguiată galbenă (judenhut). Cînd se trece la analiza portretului profesional al evreului, așa cum îl fixează literatura populară și cultă, e pomenit clișeul despre evreul negustor, meseriaș, cămătar și cîrciumar. Aceste clișee mentale echivalate, adesea, de chipul evreului real au creat o întreagă colportare invectivantă. Firește că evreul negustor este și un înșelător prin profesiune, deși inteligent. Un astfel de stereotip simplist a fost preluat și
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
analiza portretului profesional al evreului, așa cum îl fixează literatura populară și cultă, e pomenit clișeul despre evreul negustor, meseriaș, cămătar și cîrciumar. Aceste clișee mentale echivalate, adesea, de chipul evreului real au creat o întreagă colportare invectivantă. Firește că evreul negustor este și un înșelător prin profesiune, deși inteligent. Un astfel de stereotip simplist a fost preluat și folosit pînă și de un cărturar de talia lui N. Iorga, mereu păcătuind printr-un antisemitism consecvent. Și clișeul fals e întîlnit și
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
prin comerț, evreii din România au contribuit enorm la integrarea țării în circuitul economic european. Iar meseriașul evreu a contribuit, de asemenea, la progresul țării în etapa sa preindustrială. Și, are dreptate autorul nostru, e un paradox oximoronic că imaginea negustorului evreu a devenit tipică pe cînd cea a evreului meseriaș atipică, cînd statisticile demonstrează că au fost mai mulți meșteșugari. Dar, în imaginarul antisemit, inversarea acestui raport contribuia bine la fixarea clișeului despre evreul parazit și speculant, prin comerțul său
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
aici s-a născut prejudecata despre cupiditatea evreului, pe care o găsim, larg ilustrată, în folclor și literatura cultă. În Europa sud-estică și centrală, știe autorul nostru, "rolul de stereotip profesional al evreului nu l-a jucat atît cămătarul, cît negustorul și, mai ales, cîrciumarul. Locul cămătarului în imaginarul colectiv l-a ocupat în bună măsură acesta din urmă". Crîșma, în credințele și legendele populare românești, devine un spațiu al păcatului, un templu demonic. Și, deși în 1903-1904, în Moldova numărul
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
-i aduceam mesajele de la Miți. Odată îi prinseseră părinții și-i separaseră și trebuia să-i ajute cineva. Cei din familia Elefterescu erau, și ei, cunoștințe de-ale familiei Tomescu? Da, familia Elefterescu era o familie de deputați, Tomescu era negustor. De ambele eram legat pentru probleme de sexualitate. Dumneata îi spui dragoste. Dar să vezi în ce s-a transformat dragostea mea pentru Anișoara. La început, n-aveam nici o legătură cu ea, dar mie mi se permitea să intru în
Gellu Naum - "Cred că poeții s-au născut pe lume așa cum specia își naște o a treia mînă" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15986_a_17311]
-
Cu tot antisemitismul său recunoscut, Nicolae Iorga însuși recunoștea că "multe femei frumoase" se află printre evreii din Bucovina. Una dintre cele mai rezistente prejudecăți cu privire la evreu trimite la abilitatea sa înnăscută și neîntrecută de a-i înșela pe ceilalți. Negustor, cîrciumar sau cămătar, evreul a fost întotdeauna afectat de "prejudețele românilor contra comerciului" (Moses Schwarzfeld, la sfîrșitul secolului XIX), de incompatibilitatea demonstrată dintre spiritul ortodoxiei și capitalism. Un sîmbure de adevăr probabil că există în asemenea clișee rezistente, dar ele
Evreul real și evreul imaginar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16030_a_17355]
-
probabil că există în asemenea clișee rezistente, dar ele capătă un cu totul alt înțeles dacă le raportăm la o realitate istorică dată. La sfîrșitul secolului XIX, o ordonanță emisă în Banatul habsburgic stabilea: "Deoarece evreii sînt, prin natura lor, negustori, li se interzice exercitarea tuturor celorlalte profesiuni." Și interzisă a rămas mai bine de un secol. în Moldova, comercianții de această etnie erau într-adevăr mulți, dar mulți mai ales în raport cu negustorii români, pentru că, altfel, numărul meseriașilor îl întrecea pe
Evreul real și evreul imaginar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16030_a_17355]
-
habsburgic stabilea: "Deoarece evreii sînt, prin natura lor, negustori, li se interzice exercitarea tuturor celorlalte profesiuni." Și interzisă a rămas mai bine de un secol. în Moldova, comercianții de această etnie erau într-adevăr mulți, dar mulți mai ales în raport cu negustorii români, pentru că, altfel, numărul meseriașilor îl întrecea pe cel al comercianților în interiorul etniei. Andrei Oișteanu face din descompunerea prejudecăților cu privire la evreu o adevărată muncă de migală. Explicațiile sînt întotdeauna atente, exemplele numeroase și adecvate, speculațiile lipsesc cu desăvîrșire. E aproape de
Evreul real și evreul imaginar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16030_a_17355]
-
cade asupra nașterii, urmașul fiind în lumea arabă cea mai de preț comoară). Ce-i drept, consecvent convingerilor sale, Carrière nu transcrie finalurile moralizatoare, lăsându-ne să tragem singuri învățămintele (altminteri, cum bine spune un înțelept sufi, "ar fi ca și cum negustorul de fructe și-ar mânca marfa sub ochii tăi și nu ți-ar pune în palmă decât coaja"). Nu pot decât să-i îndemn pe toți cei care, la vremea potrivită, s-au bucurat de isprăvile lui Nastratin, Guha, de
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
Înainte de toate, fiindcă e o investiție pe termen lung. Statele sau oamenii de afaceri le preferă pe acelea în care banii se recuperează repede. În al doilea rînd, fiindcă nici un marketing din lume nu dă suficiente indicații unui, să zicem, negustor de artă, în privința cutărui pictor obscur și care nu vinde toată viața nimic, în așa fel încît negustorul să fie sigur că va scoate sume enorme în postumitatea artistului. Mă gîndesc la Van Gogh. Cine să fi prevăzut milioanele de
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
în care banii se recuperează repede. În al doilea rînd, fiindcă nici un marketing din lume nu dă suficiente indicații unui, să zicem, negustor de artă, în privința cutărui pictor obscur și care nu vinde toată viața nimic, în așa fel încît negustorul să fie sigur că va scoate sume enorme în postumitatea artistului. Mă gîndesc la Van Gogh. Cine să fi prevăzut milioanele de dolari la care sînt apreciate astăzi operele lui? În al treilea rînd, fiindcă penuria nu e un mediu
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
Europa descoperă, chiar la granițele ei, un ținut prea puțin cunoscut, exotic. O mare de călători, la fel de pestriță ca amestecul de nații și religii din Balcani, începe să traverseze peninsula. Sînt trimiși oficiali ai Apusului către înalta Poartă, agenți secreți, negustori, colecționari fanatici de obiecte rare și exotice, aventurieri, susținători ai cauzei grecești - unii celebri, ca Byron... Mai sînt în Balcani și drumuri vechi, parcurse, potrivit tradiției, vara, de negustori și meșteșugari indigeni ce speră să-și vîndă marfa confecționată în timpul
Balcanii între real și imaginar by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15724_a_17049]
-
peninsula. Sînt trimiși oficiali ai Apusului către înalta Poartă, agenți secreți, negustori, colecționari fanatici de obiecte rare și exotice, aventurieri, susținători ai cauzei grecești - unii celebri, ca Byron... Mai sînt în Balcani și drumuri vechi, parcurse, potrivit tradiției, vara, de negustori și meșteșugari indigeni ce speră să-și vîndă marfa confecționată în timpul iernii. Așa sînt puse în circulație motive și structuri decorative pe care le întîlnești pe obiectele din întreaga regiune. Iar jurnalele de călătorie ale europenilor creează - mină de aur
Balcanii între real și imaginar by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15724_a_17049]
-
cred că din primul război mondial, moștenit de la austro-ungari, și mă gândesc la acel Îl est des marchands, în loc de Îl y a des marchands, spunându-mi că și bunul Homer ațipea totuși câteodată... E cum ai zice în românește e negustori care... Deși îl est are o formă neutră veche, expresie imposibilă în limba română. În fine. Mă uit pe geam și văd că ploaia s-a oprit și c-a ieșit un fel de soare de toamnă obosit. Un batran
În tren by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15770_a_17095]
-
carnet și traduc frază franțuzeasca a lui Balzac, fac acest lucru ezitând și cu toată aproximația: "Sunt negustori care îi plac pe cei ce vin în contact cu ei, pe unii clienți, dar care clienți îi plătesc prost, fiind cu negustorii în raporturi obișnuite, normale... În vreme ce, negustorii, pe clienții care plătesc foarte bine, îi urăsc, deoarece acei clienți se află pe o linie prea ridicată pentru ei ca să le permită să se bată pe burtă cu ei, cuvânt vulgar, insă expresiv
În tren by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15770_a_17095]
-
uneori, prea rar însă, unele din traseele noastre. E greu fără călăuză. Degradarea se accentuează, urmele existenței unui oraș cu rasă se șterg sub privirile noastre tîmpe, ignorante, delăsătoare. Poveștile dispar. Încet, încet. Înainte, acum cîțiva ani, mai existau micii negustori și casele care le adăposteau negoțul. Cizmari și cizmării, remaieuze și "Remaiem ciorapi", croitori și croitorii. Undeva pe stînga, în capul străzii Temișana care coboară spre Radio, pe Popa Tatu stă scris pe o firmă nemodernizată CROITORIE. Eu căutam țigări
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15786_a_17111]
-
crește. Nimeni nu se grăbește. Nici regizorul care n-a comprimat timpul și firescul zbaterii celor două cupluri. Dansul morții își precizează cadența. Ultima călătorie. Soarele, doar el, se grăbește să răsară, ca în fiecare zi, deasupra pădurii. Prostituate și negustori, bărbați și femei lasă în noaptea vieții de pînă atunci, condiția socială, intrigile, violențele, trădările, presiunile, împovărările. Cuplul se întregește în îmbrățișarea morții. M-am tot gîndit la actorii spectacolului. La cuplul extrem de emoționant al Taniei Popa și George Ivașcu
Răsărit de soare deasupra pădurii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15771_a_17096]
-
aceea că au fost siliți să adopte aceste îndeletniciri de care e legată apariția orașului și, potrivit lui Sombart, chiar nașterea capitalismului. Și, preluînd o apreciere a lui Kautsky, autorul nostru apreciază că "evreii, contopiți multă vreme cu viața cerebrală a negustorilor, au dus o viață mai cerebrală decît aceea a altor popoare, pentru simplul și importantul motiv că ei au fost, față de celelalte popoare - chiar comerciale - mai specializați în ocupațiile comerciale". Și mai departe: ""Specificul" acesta: prioritatea acordată activităților intelectuale față de
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
apoi să îl urmărească cu strășnicie, uneori toată viața, ca un câine de vânătoare ce adulmecă prada ce se găsește încă dincolo de muntele din zare? Ce l-a făcut pe Da Vinci să și-o aleagă pe Mona Lisa, nevasta negustorului, și apoi să se plimbe cu tabloul neterminat după el, vreme de vreo 15 ani, din țară în țară și din regat în ducat? Ce l-a făcut pe Van Gogh să își aleagă o anume catedrală din Arles ca
Spovedania Și cei 30 de arginți by Nicolae Oprițescu () [Corola-journal/Journalistic/16303_a_17628]
-
Gogh să își aleagă o anume catedrală din Arles ca s-o picteze, și încă noaptea? Răspunsurile ce pot fi date încep de la cele mai simple, după cum, de pildă, în cele 2 cazuri ale noastre: 1. La Da Vinci, banii negustorului. 2. La Van Gogh, faptul că pe vremea aceea locuia pur și simplu în orășelul Arles. Aceste răspunsuri nu sunt desigur nici pe departe mulțumitoare. Dacă ar fi fost așa, Da Vinci ar fi terminat repede și predat încă și
Spovedania Și cei 30 de arginți by Nicolae Oprițescu () [Corola-journal/Journalistic/16303_a_17628]
-
proprietarul particular al unei foste edituri de stat vrea să aibă profit. Aici însă lucrurile sînt ceva mai delicate în privința schimbării ofertei sau a faptului privatizării, pur și simplu. N-ajunge să ne mulțumim cu constatarea că statul e prost negustor. Și nici că privatizarea mai poate da greș și în cultură. O editură, în afară de activele ei, multe puține, are un nume în spatele căruia se află zeci de ani de construcție culturală: un edificiu alcătuit din cărți publicate, o anumită tradiție
Unde semnează scriitorul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16401_a_17726]