720 matches
-
de velnițe este valabilă mai ales pentru nordul Moldovei, o regiune izolată de marile căi de comunicație. La jumătatea secolului al XIX-lea, construiau velnițe nu numai marii proprietari funciari, ci, într-o măsură mai mare decât în perioada anterioară, negustorii, oameni cu oarecari cunoștințe tehnice etc. Este vremea când se alcătuiesc „tovărășii”, mici asociații, în vederea construirii și exploatării velnițelor, care de fapt sunt, multe dintre ele, mici făbricuțe de spirt și rachiu puse în funcțiune prin mașini importate din Austria
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
29 de familii de negustori indigeni de starea întâia, 129 de starea a doua, 1.207 de starea a treia și 1.431 de calfe (vezi tabelul I). Așadar, o situație asemănătoare cu cea în care se aflau meșteșugarii. Înșiși negustorii făceau deosebire între „clasul cel mai di sus neguțitoresc” și cel mai de jos. La negustori, ca și la meșteșugari de altfel, procesul diferențierii și stratificării merge către descreșterea numărului celor aflați în starea întâia și a doua și către
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mai vrea, cine mai cumpără? Femeia: Auzi, dragu' mamei, aș vrea să te întreb ceva... Octav: Da, doamnă, vă servim cu orice răspuns... Cu ce vă mai servim, altul la rînd! Femeia: Auzi, mamă, de ce ți-ai ales loc pentru negustorie tocmai într-un cavou, în cimitir?! Octav: Criză de spațiu, doamnă, criză! Femeia: E, criză...! O fi criză, nu zic, dar să crăcănezi blugi de-ăștia pe fața unui mormînt...! Octav: Cu ce vă mai servim...? Avem... Altul la rînd
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
buna-credință. După nesfârșite eforturi, după dezbaterea savantă a nenumăratelor observații care s-au ridicat, până la urmă am redactat axiomele următoare: XIII Trebuie să fi cunoscut cel puțin retorica pentru a putea duce o viață elegantă. XIV Rămân În afara vieții elegante negustorii mărunți, oamenii de afaceri și profesorii de umanioare. XV Avarul este o negație. XVI Bancherul ajuns la patruzeci de ani fără să Își fi depus bilanțul sau cel care are mai mult de o sută de centimetri În jurul taliei este
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
La fel stau lucrurile și în relațiile cu zeii sau demonii"586. Ovidiu Drâmba situează folosința monedei de hârtie de către chinezi în jurul secolului V î.Hr. și chiar începând cu secolul al IX-lea î.Hr. "Dar chiar din secolul IX î.Hr. negustorii se serveau de un fel de bilete de bancă, bancnote de hârtie care însă aveau un curs limitat la anumite regiuni și un anumit număr de ani"587. Dincolo de caracterul profund religios al folosinței primelor însemne monetare tipărite, vom sublinia
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
al termenului, deoarece Banca Suediei nu era o bancă națională, iar operațiunea desfășurată de el nu avea girul unei autorități. Totuși, el inventează o formă nouă de circulație, prin emiterea de bilete de bancă. În epocă scontul era des uzitat, negustorii venind la bănci cu efecte de comerț pentru a obține credite. Originalitatea sa a constat în a nu mai oferi monedă metalică drept împrumuturi, ci bilete de bancă, înscrisuri care înlocuiau moneda metalică în circulație, dar care, așa cum vom mai
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
au întors în Boston prost dispuși, mormăind după plata cuvenită. Soldații nemulțumiți sunt predispuși la revoltă, așa că guvernul din Massachusetts a început să caute, îngrijorat, o modalitate prin care să plătească soldații. A încercat să împrumute 30004000 de dolari de la negustorii din Boston, dar evident că bonitatea guvernului nu era printre cele mai ridicate. Într-un final, statul Massachusetts a decis, în decembrie 1690, să tipărească 7000 de lire în bancnote pe care să le folosească pentru plata soldaților. Bănuind că
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
entități monetar-financiare (aurarii și argintarii), băncile, În schimbul banilor din aur și argint depuși la bancă, eliberau bilete de bancă. Acestea conțineau suma depusă, banca devenind astfel depozitarul banilor din aur și argint. Biletele de bancă pe care le primeau deponenții (negustorii, industriașii etc.) confirmau depozitul și angajamentul băncii de a restitui, la cerere, cantitatea de monedă sau bijuterii din metale prețioase depuse la bancă. În timp, biletele de bancă, devenite bani de hârtie, au Înlocuit monedele din aur și argint aflate
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
referitoare la părăsirea Daciei și semnificația ei, istoricii au încercat să le interpreteze în mai multe feluri. Gh. Brătianu, în lucrarea sa, citează pe L. Homo: Întreaga populație care trăia în apropierea taberelor militare, familiile soldaților, veteranii trimiși la vatră, negustorii ș.a., a urmat armata pe malul drept al Dunării. Însă trebuie să mai fi rămas pe pământurile cultivate un mare număr de vechi locuitori, care trăiau în bună înțelegere cu goții și n-aveau nici un motiv să părăsească provincia. O
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
fondarea de așezări comerciale, în schimbul unui tribut. Se repetă, astfel, istoria fondării coloniilor grecești în Pont, în antichitate. Spre apus, la gurile Dunării și Nistrului, genovezii își fac apariția mai târziu decât în Crimeea, astfel, la 1281, avem știri că negustorii din corăbiile genoveze opreau în portul Vicina, pe malul Dunării. Fostă reședință voievodală a lui Sestlav, Vicina a fost luată în stăpânire de mongoli, dar, în 1260-1261, după reluarea Constantinopolului, el intră sub controlul bizantinilor, în timp ce Dobrogea rămânea în componența
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
țara lor stofele. În concluzie, se pune o întrebare însemnată: comerțul genovez (italian) din secolele XIII-XIV, de la gurile Dunării și Marea Neagră, a influențat istoria țărilor române ? Numai o parte a comerțului italian atingea statele românești. În secolul al XIV-lea, negustorii care întrețineau acest comerț erau stabiliți la marginea lumii românești și aveau legături economice cu aceasta prin produsele vehiculate de ei. O înrâurire a comerțului practicat de negustorii italieni nu poate fi subestimată și se dovedește prin mai multe fapte
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
să întemeieze un zăgaz militar împotriva lor, el a unit, sub un conte, Andrei, fiul lui Lațco, Maramureșul, Sătmarul, comitatul Bistriței și cea de șpan al secuilor. Concret, în 1345, în momentul în care tătarii se aflau în conflict cu negustorii italieni de la Marea Neagră și erau angajați în război cu Polonia, regele ungur a organizat o mare expediție împotriva lor. Operațiile militare propriu-zise au fost încredințate lui Andrei, fiul lui Lack (Lackfi), o familie nobiliară transilvană, comite al secuilor, ajutat de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ocupare din domeniul hotelier a scăzut de la aproximativ 75% până la sub 10% (Baker, Coulter, 2007: 254). Toate celelalte domenii (alimentație publică de tip comercial, atracții turistice, comerț) care depindeau de turism au avut de suferit. În aceeași situație se găseau negustorii ambulanți, ghizii turistici amatori, producătorii Și vânzătorii de suveniruri, care formau o economie subterană substanțială (Henderson, 2007: 65-66). Există două opinii diferite cu privire la redresarea ulterioară în urma unei catastrofe. În cazul dezastrului din 11 septembrie 2001 de exemplu, oficialii din domeniul
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
pentru negoț și mei pentru hrana lor - străvechea mămăligă. În poienile pădurii creșteau albinele pentru miere, iar cei din munți scoteau aur. Toamna plecau În cărăușie: scoborau la Mare belșugul holdelor, aurul munților, cai, lână, miere, ceară și aduceau de la negustorii greci: arme, stofe alese, vase de bronz, scule și podoabe de care nu aveau ei. Iarna, În căsuțele lor de bârne sau de pământ, adunați pe lângă vatră, Își povesteau isprăvile, luptele și primejdiile prin care au trecut și toate câte
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
ceea ce se dete pe față nu atât în privire politică, dar cu atât mai mult în cea economică. Una din gelozie contra Valachiei, apoi din îngrijire pentru interesele negoțului ardelenesc, regele Ludovic I se văzu hotărât a dispune ca toți negustorii străini care ar veni în Ardeal și în Brașov cu mărfuri de băcănie nici să aibă voie a neguța cu mărunțișul în acest oraș, nici să esporteze cumva mărfurile lor în Valachia ci, mai cu samă în cazul unei contravențiuni
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
rațiune directă cu organizațiunea. Comerțul are de obiect transportul și distribuțiunea productelor. Comerțul nu e în realitate decât transportul mărfurilor de la un loc la altul, zice contele Verri (Meditazioni sulla economia politica). El operează împărțeala sau distribuțiunea acestor mărfuri la negustorii de detaliu cari se aprovizionează la el. Industria care pune un product la îndemîna celui ce are a-l consuma. Funcțiunea comerțului, chipul său de-a concurge la producțiune este a deplasa, a transporta lucrurile, a le pune la-ndemîna oricui
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de-a căror soluțiune atârnă soarta și existența țării. Avem cuvinte de-a pune [la]- 'ndoială acel patriotism steril care, în loc de-a fi un sentiment adânc ce fiece cetățean e dator să-l aibă, degenerează într-un fel de negustorie politică, în goană după popularitate, într-un titlu de-a pune mâna pe destinele, dar mai cu seamă pe resursele țării, fără a compensa aceste foloase prin lucrare intelectuală, prin înțelegerea marilor interese cari atârnă de organizarea muncii. Proiectul de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nici cuiul lui Pepelea din poveste, neavând un petic pe toată fața pământului țării, străin prin origine, dar și mai străin prin apucături și prin idei, pentru d-sa politica este o pură afacere de invenție și de combinație, de negustorie de idei și de principii. Din citire de cărți franțuzești și a priori și-a croit în minte o serie de principii demagogice, o idee de stat cosmopolită, neistorică și neromânească, un fel de Americă cel puțin, daca nu de-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
portul Constanța, ceea ce asemenea valorează 2000000. În fine mai cumpărăm dreptul companiei de-a lua lemne de construcție din pădurile statului. Oare acest drept nu face parale? Dar bine, onorabililor, oare asta nu-i socoteala lui Nastratin? Ce fel de negustorie e asta? Apoi dreptul companiei de-a exploata linia 90 de ani și de-a se folosi de portul Chiustenge nu constituie tocmai plata actuală a costului construcțiunii? Costul construcției pe de-o parte, dreptul de esploatare și de port
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
avea să lovesc în instinctele bastarde ale acelor străini, romanizați de ieri de alaltăieri, cari privesc toate în țara aceasta "de sus în jos". Unul abia sfârșește liceul, vine să vânză mărunțișuri și suliman la București, îi merge rău o negustorie și s-apucă de alta: de negustoria literară. Și acea fizionomie de frizor nu s-apucă doar să critice ceva de-o seamă cu el; nu, de Alecsandri se leagă. D. N. Xenopulos învață doppia scrittura și alte lucruri atingătoare
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
acelor străini, romanizați de ieri de alaltăieri, cari privesc toate în țara aceasta "de sus în jos". Unul abia sfârșește liceul, vine să vânză mărunțișuri și suliman la București, îi merge rău o negustorie și s-apucă de alta: de negustoria literară. Și acea fizionomie de frizor nu s-apucă doar să critice ceva de-o seamă cu el; nu, de Alecsandri se leagă. D. N. Xenopulos învață doppia scrittura și alte lucruri atingătoare de negoț în străinătate, dar, întors aci
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în bine, a nu mai aștepta nimic de la muncă, totul de la tertip și de la apucături. Ce să muncești când e destul să aperi afacerea Cernavoda chiustenge ca să faci parale? Ce să-ți pui osul ori creierul la jug când cu negustorie de vorbe capeți pensie reversibilă? Ce să te ocupi de meserii când poți, actor caraghioz, scuipând pe un senator în față, să aibi mii de franci pe an din Casa Pensiilor? Când dar toate acestea se 'ntîmplă, când un popor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Ele nu se pot efectua cu personalul ce-l avem. El s-a obicinuit a se ocupa mai mult de discuțiuni politice decât de sarcina ce e chemat a îndeplini. Dar oare de ce se ocupă cu discuțiuni politice, adecă cu negustorie de vorbe, decât cu îndeplinirea serviciului pentru care e plătit și pe care-l datorește? Cauza care a produs aceste triste rezultate este, după opiniunea generală, că oamenii cari conduc partidul s-au depărtat de principiile adevărat liberale. Cum? Asta
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
dar un popor fizic degenerat, un popor compus din stârpituri, e condamnat a pieri pentru totdeuna. Medicul recrutor ce constată degenerarea fizică a rasei, cel igienist care constată morbiditatea și mortalitatea ei, iată cei ce ne arată în adevăr rezultatele negustoriei de vorbe cu care ne 'ndeletnicim toți, din nenorocire, de la 1848 până astăzi. Aciia însă cari față cu faptul decăderii fizice sunt în stare să admită un progres real în țară sunt sau amăgiți sau amăgitori. ["CORESPONDENTUL DIN BUCUREȘTI... Corespondentul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
câștigă mai mult înțeles decât are, adecă nici unul. Asta se numește o frază goală. Altfel, acesta este semnul caracteristic al unei totale lipse de cultură, precum și a lipsei de gândire proprie. Tot secretul intelectual al demagogiei consistă însă tocmai în negustoria cu asemenea fraze de-o goală și tristă universalitate, fraze cari n-au conținut, nu spun nimic aievea și cari, se 'nțelege, amețesc capul bietului om din popor, care, știind ca pește, pîne, carne sunt vorbe ce însemnează ceva, crede
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]