730 matches
-
37.000 florini. Împăratul Friedrich comandase bijuteriile la aurarii Wilhelm și Reinbold Kessel, dar nu le-a putut plăti la data realizării lor și a murit în 1493. Pentru a-și dezvolta afacerile, Brauweiler a înțeles că trebuie să combine negustoria cu favorurile imperiale. El a achiziționat astfel obligațiuni emise de împăratul Friedrich, în schimbul cărora fiul său, Maximilian, l-a scutit de impozite considerabile pentru anumite afaceri și venituri. Brauweiler și-a dat seama că un angajament politic i-ar putea
Arnold von Brauweiler () [Corola-website/Science/324542_a_325871]
-
rugăciune și o baie rituală. În 1829, Divanul Moldovei a informat că evreii din Hârlău, născuți în țară, sunt scutiți de obligația de a furniza alimente armatei, dar trebuie să livreze alcool trupelor. Principala ocupație a evreilor din Hârlău era negustoria, dar existau și meseriași (croitori, cizmari sau potcovari). Ca urmare a dezvoltării comerțului, comunitatea evreiască din oraș a crescut numeric. Astfel, dacă în 1803 erau 784 locuitori evrei, în 1838 numărul lor crescuse la 1.008 (și pe fundalul sosirii
Sinagoga Mare din Hârlău () [Corola-website/Science/320791_a_322120]
-
Gama, a fost numit în fruntea unei expediții în 1500, în jurul Africii. Scopul acestei întreprinderi a fost revenirea cu mirodenii de valoare și stabilirea de relații comerciale în India—ocolind monopolul asupra comerțului de mirodenii deținut la acea vreme de negustorii arabi, turci și italieni. Flota lui de 13 vase a navigat, poate intenționat, departe înspre vestul Atlanticului, unde a debarcat pe ceea ce credea inițial că este o insulă mare. Întrucât noul pământ se afla în sfera de influență portugheză conform
Pedro Álvares Cabral () [Corola-website/Science/321401_a_322730]
-
Cîmpulung, adresată judelui Hanăș Bengner al Brașovului, în 1521. Scrisoarea a fost descoperită de către Friedrich Wilhelm Stenner în Arhivele Brașovului în anul 1894. Neacșu era cunoscut din timpul domniei lui Vlad cel Tînăr, pentru că avea un proces de datorii cu negustorii brașoveni. Împăratul despre care informează scrisoarea este Soliman al II-lea Magnificul. Valoarea stilistică à documentului este susținută de: • Precizia și laconismul expresiei (introducerea rapidă în subiect prin construcția cu dativul: „...dau știre domniei tale...”). • Caracterul oral al mesajului. • Limbă
Literatura română veche () [Corola-website/Science/309486_a_310815]
-
din anul 711, prin intermediul maurilor și a rămas sub dominație arabă până în 1492, anul Reconquistei. Apogeul literar (și nu numai) al acestui spațiu s-a înregistrat în perioada califatului ommeyad de la Cordoba. Primele poeme arabe au pătruns în al-Andalus odată cu negustorii de caravane. Promotorul a fost Ibn al-Șimma, care, la sosirea sa în peninsula Iberică, în secolul VIII, a introdus "qașīdele", implicit tematica beduină. Aceasta a fost îndrăgită de însuși ‘Abd al-Raḥmăn I, poetul imigrant întemeietor al califatului de la Cordoba, însă
Literatura hispano-arabă () [Corola-website/Science/335397_a_336726]
-
vreme, străinii nu aveau voie să locuiască decât în spații anume alocate. În interiorul curților erau spații de depozitare a mărfurilor sub cerul liber; alte spații de depozitare existau la parterul din zidurile de incintă. La etaj, erau camerele unde stăteau negustorii și o galerie cu arcade unde se puteau examina mărfurile și se efectuau tranzacțiile. La începutul secolului al XVIII-lea Arkanghelsk și-a pierdut poziția de unic port al Rusiei și negustorii străini au început să abandoneze orașul. Gostinîi dvor
Centru comercial () [Corola-website/Science/303178_a_304507]
-
de factură populară și icoane pe tâmplă din 1857. Are 15 metri lungime, 6 metri lățime și 14 metri înălțime. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Legenda spune că ar fi fost adusă de negustorii macedoneni, după ce aceștia au văzut că românii nu au unde să își țină Paștele. Alte surse arată că, de fapt, românii ar fi construit biserica, asistați de macedoneni. De altfel, biserica era diferită de oricare alta de la acea vreme, era
Biserica de lemn din Reghin () [Corola-website/Science/310135_a_311464]
-
garnizoanele romane din sud. Astfel, se poate afirma că localitatea este mai veche decât prima sa atestare documentară. Inițial, localitatea se numea Vama Moldoviței și apare într-un privilegiu comercial din 6 octombrie 1408 în care se stabilește ca toți negustorii care vor duce mărfuri din Țara Ungurească în Moldova să plătească taxe vamale de „câte un groș și jumătate din grivnă” de povară - la dus și „câte doi groși” de povară la întoarcerea din Ardeal. Domnitorul Alexandru cel Bun (1400-1432
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
pe atunci vreo legătură cu Suedia. În secolul al XIV-lea, Suedia a fost afectată de ciuma bubonică. Totuși, a fost o perioadă în care orașele suedeze au început să primească mai multe drepturi, și au fost profund influențate de negustorii germani din Liga Hanseatică, care era activă în special la Visby. În 1319, Suedia și Norvegia au fost unite de regele Magnus Eriksson, iar în 1397, regina Margareta I a Danemarcei a reușit uniunea personală a Suediei, Norvegiei și Danemarcei
Suedia () [Corola-website/Science/297388_a_298717]
-
În pădurile de la nordul localității Vicovu de Sus au fost descoperite unelte de piatră, arme din bronz și fragmente de zale din Evul Mediu. Pe teritoriul Vicovului de Sus se află Vama cea Mică a Sucevei, deoarece pe aici treceau negustorii care cumpărau vite din Siret pentru a le duce în Transilvania și Maramureș. Existența unei vămi pe teritoriul localității este confirmată de două documente domnești aparținând lui Ștefan cel Mare din 3 aprilie 1488 și din 2 februarie 1503. La
Vicovu de Sus () [Corola-website/Science/299258_a_300587]
-
din podgoriile ce o împrejmuiesc, cât și pentru numeroasele vestigii care fac obictul de studiu al arheologilor. Zona reprezintă un vechi teritoriu de întrepătrundere a drumurilor comercianților care veneu în special din Orient pentru a face schimb de marfuri cu negustorii nord-dunareni. Multiple descoperiri arheologice și-au găsit ecoul în literatura de specialitate. Ruinele unei fortificații în punctul “La cetățuie”, de unde provin materiale române, bizantine și slave, situat pe o înălțime care domină localitatea dinspre sud-vest, abundență monedelor române și bizantine
Comuna Niculițel, Tulcea () [Corola-website/Science/301853_a_303182]
-
plutelor cumpărate din Gheorgheni, de unde se obișnuiește să se pornească în țară, este Remetea.” Toamna, după terminarea lucrărilor agricole, începea exploatarea pădurilor. Iarna, lemnele tăiate erau transportate cu săniile pe malul Mureșului, unde se legau în plute. Aici se întâlneau negustorii armeni, sași și secui, angajau argații și pregăteau grupurile de plutași. Între aprilie și iunie, când apele Mureșul creșteau datorită ploilor de primăvară și topirii zăpezii, zilnic porneau câte 150-200 de plute spre Reghin, Târgu Mureș, Alba Iulia, sau chiar
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
se îndeletniceau cu negoțul de vite. Ei au oprit cireada de vite pe care o conduceau spre Budapesta, hotărând să înnopteze lângă bisericuța de pe culme. Ei au urcat la paraclis și s-au rugat mult pentru a avea noroc în negustorie. În aceeași noapte, au auzit în vis îngerii cântând și le-a apărut Maica Domnului, care le-a spus: "“Vă binecuvântez să vă izbutească negoțul și familiile voastre să trăiască în bunăstare. Dar dacă va fi așa, vă cer ca
Mănăstirea Hagigadar () [Corola-website/Science/308403_a_309732]
-
le-a spus: "“Vă binecuvântez să vă izbutească negoțul și familiile voastre să trăiască în bunăstare. Dar dacă va fi așa, vă cer ca atunci când vă veți întoarce pe locul acesta să ridicați o mănăstire cu hramul Adormirea Maicii Domnului”". Negustoria le-a mers foarte bine fraților Donavachian și, întorcându-se de la Budapesta, ei au îngenuncheat pe colina unde se afla paraclisul și au mulțumit Maicii Domnului. O versiune asemănătoare a legendei este relatată și de alți autori. Mănăstirea construită pe
Mănăstirea Hagigadar () [Corola-website/Science/308403_a_309732]
-
1771. La acel moment, regatul său era al doilea ca întindere pe continent, după Rusia - nu vorbim doar de teritoriul Suediei de azi, ci și de Finlanda și un teritoriu în Germania (nordul Pomeraniei). În Finlanda, proprietarii de pământuri și negustorii erau de origine suedeză, iar în Pomerania populația era vorbitoare de germană și tindea să se identifice cu germanii din sud. În plus, populația regatului lui Gustav era dispersată pe un teritoriu foarte vast, ocupând de fapt mai mult părțile
Casa Holstein-Gottorp () [Corola-website/Science/331304_a_332633]
-
să plece. 1825 - Bakufu emite ordine către toate autoritățile să alunge toate navele. 1830-1844 - Era Tempo. Recolta este slabă în toată țara între anii 1824 si 1832. 1833 - Foametea cuprinde părțile nordice ale Japoniei. 1836 - Foamete națională. 1840 - Datoriile către negustorii din Osaka totalizează mai mult de 60 milioane ryo (1 ryo de aur = 1 koku de orez). 1832 - Întregul pământ este acum evaluat la 30,4 milioane koku. 1837 - Oshio Heihachiro (până recent un judecător din orașul Osaka) conduce un
Cronologia Erei Edo () [Corola-website/Science/303067_a_304396]
-
garnizoanele romane din sud. Astfel, se poate afirma că localitatea este mai veche decât prima sa atestare documentară. Inițial, localitatea se numea Vama Moldoviței și apare într-un privilegiu comercial din 6 octombrie 1408 în care se stabilește ca toți negustorii care vor duce mărfuri din Țara Ungurească în Moldova să plătească taxe vamale de „câte un groș și jumătate din grivnă” de povară - la dus și „câte doi groși” de povară la întoarcerea din Ardeal. Domnitorul Alexandru cel Bun (1400-1432
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
Urlați (același de mai sus), Șoplea și Miclea din Șoplești, Dragomir din Cozleci, Craina din Stăncești, Grozea din Pădure (lângă Plopu) . Registrele vamale din [[1545]], ale [[Brașov]]ului, care țineau evidența târgoveților din [[Țara Românească]], veniți pentru tranzacții comerciale cu negustorii brașoveni, menționează pe un anume Stan din Urlați, printre comercianții din alte localități prahovene: [[Gherghița]], [[Târgșor]], [[Breaza]], [[Slănic]], [[Comarnic]], [[Filipeștii de Pădure, Prahova|Filipești]], [[Văleni]] . În Urlați a început să se învețe carte abia din [[1860]], se știe din nizamul
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
spunând că „bisericile și casele sunt foarte frumoase” și că acolo se găsea în 1331 un palat (care aparținea probabil împăratului bizantin). Particularitățile sale economice au fost acelea ale unei emporii, procentual negustorii reprezentând majoritatea absolută a populației. În 1281 negustorii genovezi erau masiv prezenți la Vicina. Administrația - exercitată de un consul, după modelul celei din orașele italiene, era genoveză. Un mare număr de corăbii venețiene ancorau însă aici anual alături de cele genoveze, astfel că dimensiunea tranzacțiilor portuare ajunsese egală cu
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
procesul de urbanogeneză, ea nu a avut un rol determinant, însă dispariția acestei funcții a fost - într-un final, unul dintre factorii importanți pentru dispariția orașului (relația a fost însă biunivocă). În Vicina au activat și reprezentanții altor confesiuni. Alături de negustorii și corăbierii italieni, la sfârșitul secolului al XIII-a și la începutul celui următor au sosit aici clerici și călugări catolici, care și-au disputat cu cei ortodocși activitatea de prozelitism și cea misionară. S-a consemnat astfel prezența misionarilor
Vicina (oraș) () [Corola-website/Science/335371_a_336700]
-
se țină un sinod, în urma căruia s-a ales noul episcop catolic al Cartaginei, Eugenius (postul rămăsese vacant 24 de ani). În urma vizitei unei misiuni diplomatice din Imperiul Roman de Răsărit condusă de Alexandru, proprietățile confiscate de tatăl său de la negustorii din Cartagina au fost restituite. La scurt timp după alegerea lui Eugenius, Huneric s-a schimbat și-a început persecuția catolicilor. În plus, el a încercat să naționalizeze proprietatea catolică, dar această acțiune a provocat protestul împăratului roman de răsărit
Huneric () [Corola-website/Science/329013_a_330342]
-
parte dintre ei, statorniciți în București pe Calea Lipscani se specializaseră în comerțul cu orașul Lipsca (=Leipzig). O vreme îndelungată slujbele necesare românilor din Lipsca au fost efectuate în capela greacă din acest oraș, capelă la întreținerea căreia au contribuit negustorii români după cum ne indică documentele vremii. După 40 de ani de slujire comună, românii sunt nevoiți în anul 1858 să pubă bazele unei capele proprii:„Noi, neguțătorii români din Principatele Dunărene, cari venim în orașul Lipsca, pentru negoț, văzându-ne
Mitropolia Ortodoxă Română a Germaniei, Europei Centrale și de Nord () [Corola-website/Science/311506_a_312835]
-
sau afaceriștii. Aceste evenimente nu doar că au întrerupt contactele arabo-evreiești, dar i-au forțat pe evrei să preia sarcinile și muncile pe care nu le-au mai făcut arabii, precum munca în agricultură, munca pe docurile din Haifa sau negustoria.
Colaboraționism () [Corola-website/Science/320699_a_322028]
-
conflictului au fost similare celor care au declanșat Primul Război al Opiului. Denumirea de „al Doilea Război al Opiului” se referă la unul dintre obiectivele strategice britanice: legalizarea comerțului cu opiu, al recrutării de muncitori coolie, deschiderea întregii Chine pentru negustorii britanici, și exceptarea mărfurilor importate de la plata taxelor interne de tranzit. Denumirea de „Războiul lui Arrow” se referă la vasul care a declanșat conflictul. O parte din scopurile comune ale puterilor occidentale o reprezenta extinderea piețelor străine și înființarea de
Al Doilea Război al Opiului () [Corola-website/Science/323765_a_325094]
-
tentativă de a-și extinde privilegiile în China, Regatul Unit a cerut autorităților Qing să renegocieze tratatul de la Nanking (semnat în 1842), pe baza statutului lor de „națiunea cea mai favorizată”. Printre cererile britanice se numărau deschiderea întregii Chine pentru negustorii britanici, legalizarea comerțului cu opiu, scutirea importurilor de la taxele interne de tranzit, suprimarea pirateriei, reglementarea recrutării de muncitori coolie, permisiunea ca un ambasador britanic să fie prezent permanent la Beijing și ca versiunile în limba engleză ale tratatelor să aibă
Al Doilea Război al Opiului () [Corola-website/Science/323765_a_325094]