5,394 matches
-
contractantă nu a evaluat propunerile tehnice depuse în cadrul ofertelor declarate câștigătoare în conformitate cu propria documentație de atribuire, cu referire expresă și limitată la cerința din caietul de sarcini referitoare la rapoartele de testare a produselor biocide; (ii) sunt nelegale actele autorității contractante prin care au fost considerate conforme ofertele declarate câștigătoare, întrucât rapoartele de testare prezentate nu au fost întocmite cu respectarea prevederilor art. 7^1 din Ordinul comun nr. 10/368/11/2010; (iii) soluția CNSC este contrară atât cerinței din caietul
DECIZIA nr. 18 din 4 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255759]
-
observațiile depuse în fața instanței. De altfel, faptul că judecătorul de cameră preliminară are posibilitatea de a verifica, în cauzele în care a fost pusă în mișcare acțiunea penală, legalitatea administrării probelor și a efectuării urmăririi penale, putând exclude probele nelegal administrate ori, după caz, să sancționeze, potrivit art. 280-282 din Codul de procedură penală, actele de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii, în așa fel încât, în situația dispunerii începerii judecății, probele astfel excluse nu mai pot fi avute în
DECIZIA nr. 211 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258626]
-
regimului juridic al actelor administrative, având consacrare constituțională implicită; în acest sens se face trimitere la Decizia Curții Constituționale nr. 624 din 26 octombrie 2016. Revocarea este justificată de un interes public și este aplicabilă atât timp cât actele unilaterale nelegale nu au intrat în circuitul civil și nu au produs niciun fel de efecte juridice, iar pentru dispunerea ei autoritatea emitentă trebuie să țină seama de așteptările și speranțele legitime ale beneficiarilor actelor. ... 6. Se arată că titlul științific de
DECIZIA nr. 364 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258604]
-
nr. 636 din 11 mai 2010 și nr. 1.087 din 18 decembrie 2012), cenzurarea unei eventuale interpretări a dispozițiilor ce reglementează activitatea și competența Direcției Naționale Anticorupție, interpretare ce ar determina deturnarea scopului înființării și atribuțiilor specifice acestei direcții, extinderea nelegală a obiectului de activitate și a atribuțiilor sale, substituiri nelegale între organele judiciare, discriminarea cetățenilor chemați în justiție, excedează competenței sale. Sub acest aspect, Curtea Constituțională a statuat că nu intră în competența sa să interpreteze legea, iar, potrivit dispozițiilor
DECIZIA nr. 264 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259468]
-
18 decembrie 2012), cenzurarea unei eventuale interpretări a dispozițiilor ce reglementează activitatea și competența Direcției Naționale Anticorupție, interpretare ce ar determina deturnarea scopului înființării și atribuțiilor specifice acestei direcții, extinderea nelegală a obiectului de activitate și a atribuțiilor sale, substituiri nelegale între organele judiciare, discriminarea cetățenilor chemați în justiție, excedează competenței sale. Sub acest aspect, Curtea Constituțională a statuat că nu intră în competența sa să interpreteze legea, iar, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunță
DECIZIA nr. 264 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259468]
-
reclamanta A.B., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiției. ... 3. Calea de atac exercitată în cauză Împotriva Sentinței nr. 142/F-CONT din data de 18 decembrie 2020, pronunțată de către Curtea de Apel P. în Dosarul nr. 772/46/2020, ca fiind netemeinică și nelegală, solicitând admiterea recursului, casarea în tot a Hotărârii nr. 142/F-CONT/2020 date de Curtea de Apel P. Se arată că hotărârea recurată este netemeinică și nelegală pentru următoarele considerente: – hotărârea criticată cuprinde motive contradictorii și străine de natura cauzei, art. 488
DECIZIA nr. 3.583 din 16 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259793]
-
pronunțată de către Curtea de Apel P. în Dosarul nr. 772/46/2020, ca fiind netemeinică și nelegală, solicitând admiterea recursului, casarea în tot a Hotărârii nr. 142/F-CONT/2020 date de Curtea de Apel P. Se arată că hotărârea recurată este netemeinică și nelegală pentru următoarele considerente: – hotărârea criticată cuprinde motive contradictorii și străine de natura cauzei, art. 488 pct. 6 din Codul de procedură civilă; ... – hotărârea recurată a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept, art. 488 pct. 8
DECIZIA nr. 3.583 din 16 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259793]
-
cu obiectul dedus judecății, motivând despre procedura de executare a unei sentințe sau hotărâri, atribuțiile executorului judecătoresc, un număr de posturi limitat etc. Apreciază că dispozițiile art. 46 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești sunt nelegale întrucât, așa cum inclusiv instanța de fond recunoaște, Ministerul Justiției a reglementat anumite criterii prin adăugarea la lege. Respectivele criterii, printre care se regăsește și domiciliul persoanei, sunt contrare normelor constituționale și europene privind dreptul la muncă, la exercitarea unei
DECIZIA nr. 3.583 din 16 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259793]
-
de aplicare a Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, referitoare la domiciliu, este total abuzivă în sensul că încalcă drepturile și libertățile cetățenești din Constituția României, adică această prevedere este total neconstituțională. Apreciază că acest criteriu privind domiciliul este discriminatoriu, nelegal și neconstituțional, aspect care conduce la încălcarea dreptului la liberă circulație și la exercitarea unei profesii, care nu are legătură cu pregătirea, reputația, probitatea morală și profesională a persoanei, care pot fi esențiale pentru exercitarea profesiei de executor judecătoresc. Practic
DECIZIA nr. 3.583 din 16 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259793]
-
de admitere în profesia de executor judecătoresc cu scutire de examen. Se arată că dispozițiile art. 46^3 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, prin care se instituie mai multe criterii de departajare între candidați, sunt nelegale. Consideră că dispozițiile art. 46^3 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești sunt nelegale pentru următoarele considerente: a) Instituirea de criterii de departajare între candidații pentru profesia de executor prin dispoziția legală criticată s-a realizat
DECIZIA nr. 3.583 din 16 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259793]
-
Regulamentul de aplicare a Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, prin care se instituie mai multe criterii de departajare între candidați, sunt nelegale. Consideră că dispozițiile art. 46^3 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești sunt nelegale pentru următoarele considerente: a) Instituirea de criterii de departajare între candidații pentru profesia de executor prin dispoziția legală criticată s-a realizat cu exces de putere de către pârât ca urmare a depășirii competenței stabilite prin art. 21 alin. (2
DECIZIA nr. 3.583 din 16 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259793]
-
departajare între persoanele scutite de examen s-a ajuns la ipoteza în care o autoritate care nu are calitatea de legiuitor, nici măcar legiuitor delegat (întrucât acesta este Guvernul României, și nu o parte a acestuia), să restrângă în mod nelegal și nepermis drepturi prevăzute prin acte normative cu o forță superioară. Prin urmare, art. 46^3 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, prin care se instituie mai multe criterii de departajare între solicitanți, este nelegal întrucât
DECIZIA nr. 3.583 din 16 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259793]
-
mod nelegal și nepermis drepturi prevăzute prin acte normative cu o forță superioară. Prin urmare, art. 46^3 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești, prin care se instituie mai multe criterii de departajare între solicitanți, este nelegal întrucât este emis cu nerespectarea art. 4 alin. (3) și art. 78 din Legea nr. 24/2000 și, respectiv, art. 1 alin. (4) din Constituția României, în condițiile în care prin art. 21 alin. (2) din Legea nr. 188/2000 Ministerul Justiției
DECIZIA nr. 3.583 din 16 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259793]
-
a instanței de judecată în atribuțiile autorității publice pârâte, în condițiile în care recurenta-reclamantă nu a înțeles să formuleze cerere de chemare în judecată și în contradictoriu cu ceilalți candidați admiși în procedura contestată în baza prevederilor regulamentare constatate ca nelegale. Așadar, fără a aprecia ca și judecătorul fondului asupra caracterului accesoriu al acestor capete de cerere, având în vedere cadrul procesual stabilit de către recurenta-reclamantă, Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge capetele de cerere vizând: constatarea refuzului nejustificat
DECIZIA nr. 3.583 din 16 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259793]
-
Ministerul Sănătății a solicitat în principal, pe cale de excepție, admiterea excepției inadmisibilității acțiunii pentru lipsa plângerii prealabile, iar pe fondul cauzei, respingerea cererii de suspendare și, respectiv, de anulare în parte a prevederilor H.G. nr. 1.065/2020 ca netemeinică și nelegală. Referitor la excepția inadmisibilității acțiunii pentru lipsa plângerii prealabile, pârâtul a precizat că, potrivit prevederilor art. 2 alin. (5)-(7), art. 10 alin. (3) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Ministerul
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
967/2020 și H.G. nr. 1.065/2020 - act normativ care formează obiectul dosarului. Analizând cererea de chemare în judecată, pârâtul a concluzionat că reclamantul este nemulțumit de faptul că starea de alertă a fost prelungită de mai multe ori, fiindu-i restrâns nelegal, în opinia sa, exercițiul unor drepturi fundamentale. În ceea ce privește Hotărârea Guvernului nr. 1.065/2020 pârâtul a precizat că actul a fost adoptat ținând seama de propunerile din Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 58 din 10.12.2020. Propunerile
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
din Legea nr. 554/2004, reclamantul a menționat că în acțiunile îndreptate împotriva actelor administrative care nu mai pot fi revocate întrucât au intrat în circuitul civil și au produs efecte juridice nu este obligatorie plângerea prealabilă, astfel încât excepția este nelegală. Referitor la excepția lipsei de interes, reclamantul a solicitat respingerea acesteia atât pentru motivele invocate prin cererea de chemare în judecată, cât și pentru considerentele expuse referitoare la paguba iminentă. Cu privire la fondul cererii de suspendare, reclamantul a apreciat
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
Ordinul nr. 87A/81/2020 privind purtarea măștii în spații publice închise, prin adoptarea Ordinului nr. 23/15/2021 care instituie obligativitatea măștii și în spațiile publice deschise, în condițiile în care prin întâmpinările formulate de pârâți, aceștia nu au recunoscut că măsura este nelegală și deci Guvernul nu îi poate substitui în ceea ce privește adoptarea măsurii și nici nu poate adăuga la ordin; mai exact, MAI a precizat că măsurile din H.G. nr. 1.065/2020 se află în legalitate și se circumscriu limitelor legale
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
acces la o instanță, drept garantat de art. 21 din Constituția României și de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, raportat la art. 20 din Constituția României, ca urmare a faptului că nu i se permite, în mod nelegal, ca fondul plângerii care vizează încălcarea unor drepturi fundamentale prin actul administrativ atacat să fie analizat de către o instanță. A concluzionat că nu există niciun temei de drept pentru admiterea excepției lipsei de interes actual invocată de instanță din
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
invocată de instanță din oficiu, iar admiterea acestei excepții echivalează cu încălcarea dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6 CEDO, respectiv a dreptului de acces la o instanță, motiv pentru care a solicitat respingerea excepției ca netemeinică și nelegală. ... I. Soluția primei instanțe Prin Sentința civilă nr. 44 din 7.05.2021 Curtea de Apel Brașov, Secția contencios administrativ și fiscal a admis excepția lipsei de interes; a respins ca lipsită de interes acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul Secu
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
sau limitări, fiecare persoană fiind liberă să muncească în măsura posibilităților sale fizice și intelectuale pe care doar singură le poate aprecia. Îngrădirea care a intervenit prin dispoziția șefului Inspectoratului de Poliție Județean Iași privind retragerea atestatului de pază este nelegală și netemeinică și este de natură să conducă la o discriminare între salariați, pentru care dreptul la muncă nu este limitat prin lege, nesocotindu-se în felul acesta și prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție. Mai mult, prezumția de
DECIZIA nr. 287 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258447]
-
pofida prevederilor clare ale Constituției, Guvernul s-a substituit Parlamentului, emițând fără nicio reținere ordonanțe de urgență. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 se află încă în dezbateri nefiind aprobată de Parlament, însă prevederile sale sunt aplicate în mod nelegal. În anul 2018, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 dispune această limitare pe o perioadă de 3 ani, respectiv 2019-2021. Cu toate că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 nu a fost aprobată de Parlament, prevederile acestei ordonanțe
DECIZIA nr. 281 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258418]
-
să se conformeze dispozițiilor date de personalul cu funcții de conducere căruia îi este subordonat ierarhic. (3) Fac excepție de la prevederile stabilite la alin. (2) situațiile în care salariatul este obligat de conducătorul ierarhic să dea curs unor dispoziții nelegale. În asemenea cazuri, salariatul are obligația să motiveze în scris refuzul îndeplinirii dispoziției primite și să prezinte temeiul legal al susținerilor sale. Articolul 45 Personalul Autorității răspunde disciplinar, civil sau penal, conform normelor legale aplicabile fiecărui tip de răspundere și
REGULAMENT din 7 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257525]
-
creditoarei referitoare la săvârșirea unui abuz de drept câtă vreme pretinsa inadmisibilitate vădită invocată de aceasta nu a fost, eventual, constatată încă de instanța învestită cu soluționarea contestației. ... 25. Față de probele administrate în cauză nu se poate reține caracterul nelegal al încheierii de suspendare a executării silite pentru că aceasta ar fi fost dispusă în temeiul unor dispoziții legale de care intimații s-ar fi prevalat prin fraudă la lege ori abuz de drept. ... 26. Împotriva acestei hotărâri a declarat
DECIZIA nr. 42 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259387]
-
fost atacată de moștenitoarea proprietarului deposedat abuziv și nici invalidată în controlul de legalitate efectuat de prefect, anterior trimiterii dosarului la Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor. Simpla stare de fapt că nu au fost încă achitate despăgubirile cuvenite pentru terenul nelegal preluat de statul român nu înseamnă că problema restituirii în natură a terenului nu a fost rezolvată definitiv. ... 9. Se apreciază că simpla existență a unei cereri de reconstituire nu trebuie să împiedice admiterea unei cereri formulate pe baza Legii
DECIZIA nr. 875 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252371]