2,318 matches
-
critica de neconstituționalitate conform căreia legiuitorul a suprimat calea de atac a recursului, Curtea a reținut că, în noul Cod de procedură civilă, recursul constituie o cale extraordinară de atac ce poate fi exercitată de partea nemulțumită pentru motive de nelegalitate și numai în condițiile prevăzute de lege. Apelul reprezintă calea ordinară de atac ce are un caracter devolutiv, instanța de apel statuând atât în fapt, cât și în drept (art. 476 din Codul de procedură civilă). ... 41. În ceea ce
DECIZIA nr. 753 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255917]
-
că o eventuală admitere a excepției de neconstituționalitate ar transforma calea extraordinară de atac a contestației în anulare speciale într-o cale de atac ordinară, întrucât contestația în anulare reprezintă o garanție că părții i se răspunde la motivele de nelegalitate invocate, că primește un răspuns complet la apărările formulate și că procesul său a primit o soluționare completă. Învederează faptul că în situațiile când partea are la dispoziție calea de atac a recursului, în urma soluționării acestuia și în cazul
DECIZIA nr. 173 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256013]
-
său a primit o soluționare completă. Învederează faptul că în situațiile când partea are la dispoziție calea de atac a recursului, în urma soluționării acestuia și în cazul în care recurentului nu i s-a răspuns la toate motivele de nelegalitate invocate prin intermediul recursului, recurentului i se dă posibilitatea exercitării căii de atac a contestației în anulare, tocmai pentru a primi un răspuns complet la toate motivele de nelegalitate invocate. Eficacitatea căii de atac a recursului este asigurată nu doar
DECIZIA nr. 173 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256013]
-
care recurentului nu i s-a răspuns la toate motivele de nelegalitate invocate prin intermediul recursului, recurentului i se dă posibilitatea exercitării căii de atac a contestației în anulare, tocmai pentru a primi un răspuns complet la toate motivele de nelegalitate invocate. Eficacitatea căii de atac a recursului este asigurată nu doar de acest mijloc procesual, ci, totodată, de calea de atac a contestației în anulare prin care recurentul este asigurat că va primi un răspuns complet la toate apărările sale
DECIZIA nr. 173 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256013]
-
fi formulat pentru orice motiv de fapt și de drept. Fiind o cale de atac ordinară, legea nu stabilește în mod expres motivele pentru exercitarea apelului și, prin urmare, acesta poate fi formulat pentru orice motiv de netemeinicie sau de nelegalitate a hotărârii atacate, precum și pentru oricare dintre motivele pe care legea le prevede pentru exercitarea căilor extraordinare de atac. Ca atare, lipsa posibilității de a exercita contestația în anulare pentru omisiunea instanței de apel de a cerceta „un motiv
DECIZIA nr. 173 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256013]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 4 noiembrie 2010). ... 25. Curtea a reținut că în noul Cod de procedură civilă recursul constituie o cale extraordinară de atac ce poate fi exercitată de partea nemulțumită pentru motive de nelegalitate și numai în condițiile prevăzute de lege. Apelul reprezintă calea ordinară de atac ce are un caracter devolutiv, instanța de apel statuând atât în fapt, cât și în drept (art. 476 din Codul de procedură civilă). ... 26. În ceea ce
DECIZIA nr. 834 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255981]
-
din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, totul cu aplicarea art. 38 alin. (1) din Codul penal] și s-a dispus începerea judecății. În considerentele acestei încheieri s-a reținut că inculpatul S.A. a invocat nelegalitatea folosirii de către colaborator a dispozitivelor tehnice, în lipsa sesizării judecătorului de drepturi și libertăți și a emiterii unui mandat. Judecătorul de cameră preliminară a motivat că utilizarea colaboratorului este prevăzută de art. 148 din Codul de procedură penală, în
DECIZIA nr. 20 din 13 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255762]
-
se poate ajunge la concluzia că ar fi afectate de nulitate. Împotriva Încheierii penale nr. 138/P/17.06.2021 pronunțate de judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Bacău a formulat contestație inculpatul S.A. Prin motivele scrise de contestație, inculpatul S.A. a reiterat nelegalitatea folosirii de către colaborator a dispozitivelor tehnice, în lipsa sesizării judecătorului de drepturi și libertăți și a emiterii unui mandat, conform art. 148 alin. (3) din Codul de procedură penală. La termenul din data de 30 septembrie 2021, inculpatul S.A.
DECIZIA nr. 20 din 13 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255762]
-
nu se solicită interpretarea unor dispoziții legale in abstracto, ci pronunțarea asupra unei chestiuni concrete, ce ține de fondul contestației cu care a fost învestită. Astfel, prin contestația cu care a fost învestită instanța de trimitere, contestatarul a invocat tocmai nelegalitatea folosirii de către colaborator a dispozitivelor tehnice, în lipsa „sesizării judecătorului de drepturi și libertăți și a emiterii unui mandat“, conform art. 148 alin. (3) din Codul de procedură penală, deși exista un mandat de supraveghere emis anterior autorizării folosirii
DECIZIA nr. 20 din 13 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255762]
-
că textul de lege criticat nu aduce atingere dreptului la un proces echitabil, așa cum este acesta consfințit de prevederile constituționale și de reglementările internaționale invocate, câtă vreme petentul are deplina libertate de a demonstra în fața instanței de judecată nelegalitatea actului atacat, în raport cu lucrările și materialul din dosarul cauzei, cu notele scrise depuse, precum și cu posibilitatea formulării de către inculpat a unor cereri sau excepții cu privire la legalitatea administrării probelor ori a efectuării urmăririi penale. Faptul
DECIZIA nr. 99 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256068]
-
de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță, iar în fața acestuia persoana care a făcut sesizarea, părțile, suspectul, persoana vătămată ori altă persoană interesată pot invoca aspecte de nelegalitate și/sau netemeinicie a soluției pronunțate, în condițiile art. 318 alin. (12), (14) și (15) din Codul de procedură penală. ... 16. Prin Decizia nr. 617 din 22 septembrie 2020, mai sus citată, Curtea a constatat că prevederile constituționale ale art. 21
DECIZIA nr. 24 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256914]
-
având ca obiect soluționarea apelului formulat împotriva unei sentințe penale. Prin motivele de apel, autorul excepției a criticat modul de soluționare a cererii de recuzare a judecătorului de la instanța de fond, prin prisma repartizării aleatorii a acesteia, invocând, totodată, nelegalitatea constituirii completului de judecată din calea de atac, întrucât acesta nu a fost stabilit prin tragerea la sorți a membrilor săi. ... 8. Prin Încheierea din 21 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 4.416/110/2016, Curtea de Apel Bacău - Secția penală și
DECIZIA nr. 106 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257538]
-
alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Excepția a fost ridicată de Ovidiu Mazilu într-o cauză penală având ca obiect soluționarea apelului formulat împotriva unei sentințe penale, prin care inculpații, între care și autorul excepției, au invocat nelegalitatea constituirii completului de judecată din cadrul Tribunalului Bacău, care a soluționat fondul cauzei, întrucât acesta nu a fost constituit în mod aleatoriu și nu era specializat pentru a judeca fapte de corupție. ... 9. Prin Încheierea din 27 iunie 2019, pronunțată
DECIZIA nr. 106 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257538]
-
atunci când sancțiunea contestată este avertismentul sau amenda ce nu depășește suma de 3.000 de lei“, se observă că, utilizând un limbaj imperativ, textul stabilește în sarcina petentului obligativitatea completării formularului de plângere contravențională, pornind de la o prezumție de nelegalitate a procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției. Prin urmare, ca efect al adoptării actului normativ criticat, toate procesele-verbale care stabilesc sancțiunea avertismentului sau amenda contravențională sub 3.000 de lei sunt prezumate ope legis ca fiind nelegale, petenții fiind obligați
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
că aceasta este neîntemeiată, deoarece textul criticat nu instituie obligația de a ataca toate procesele-verbale de constatare și sancționare a contravenției care stabilesc sancțiunea avertismentului sau amenda contravențională sub 3.000 de lei, ceea ce ar echivala cu o prezumție a nelegalității tuturor proceselor-verbale de constatare și sancționare a contravenției care stabilesc sancțiunea avertismentului sau amenda contravențională sub 3.000 de lei. Astfel, chiar dacă art. I din legea supusă controlului de constituționalitate, cu referire la introducerea art. 36^1 alin. (1) în Ordonanța
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
cu nerespectarea termenului imperativ de 15 zile prevăzut de lege. ... 15. Împotriva sentinței menționate la paragrafele 13 și 14, petenta a formulat apel, înregistrat pe rolul Tribunalului Cluj, formulând următoarele critici: (i) soluția dată cu privire la tardivitatea motivelor de nelegalitate invocate prin răspunsul la întâmpinare este greșită, întrucât, potrivit art. 47 din Ordonanța Guvernului 2/2001, dispozițiile ordonanței se completează cu dispozițiile Codului de procedură civilă, care, la art. 204 alin. (1), stabilește că reclamantul poate să își modifice cererea și
DECIZIA nr. 49 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261311]
-
de la prevederile art. 204 din Codul de procedură civilă, și anume că, în ipoteza formulării unor plângeri contravenționale, petentul nu ar avea posibilitatea de a-și modifica cererea de chemare în judecată, inclusiv prin formularea unor motive noi, de nelegalitate și/sau netemeinicie a procesului-verbal, ulterior expirării termenului de 15 zile de la comunicarea procesului-verbal de contravenție. ... 21. Intimații au apreciat că prevederile art. 31 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 se interpretează în sensul că, în ipoteza formulării unei
DECIZIA nr. 49 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261311]
-
art. 31 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 se interpretează în sensul că, în ipoteza formulării unei plângeri contravenționale, petentul nu are posibilitatea de a-și modifica cererea de chemare în judecată, inclusiv prin formularea unor motive noi, de nelegalitate și/sau netemeinicie, ulterior expirării termenului de 15 zile de la comunicarea procesului-verbal de contravenție, conform celor statuate prin Decizia nr. 44 din 21 noiembrie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept
DECIZIA nr. 49 din 19 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261311]
-
normativ principal, Legea nr. 677/2001“. Instanța de control judiciar reține că nu există niciun fel de contradicție între susținerile instanței, aceasta evidențiind de ce sancțiunea nulității se impune doar pentru art. 12 al Deciziei nr. 105/2007, a cărui critică de nelegalitate este una particulară față de restul actului. Învestirea instanței de contencios administrativ din prezenta speță a privit investigarea caracterului legal/nelegal al unui act administrativ normativ emis de ANSPDCP, care prevede că este apt de a prescrie conduite-tip ce atrag răspunderea
DECIZIA nr. 3.899 din 14 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/261253]
-
Guvern poate atrage răspunderea contravențională. Sentința recurată a detaliat pe larg această concluzie. Recurenta reiterează susținerea conform căreia „Decizia nr. 105/2007 în mod corect detaliază soluțiile de bază din actul normativ principal, respectiv Legea nr. 677/2001“. Susținerea este sugestivă pentru nelegalitatea actului administrativ contestat - o autoritate publică nu poate nici amenda, nici adăuga la conținutul unei norme contravenționale printr-un act care nu este menționat de art. 2 al O.G. nr. 2/2001 („Prin legi, ordonanțe sau hotărâri ale Guvernului se pot
DECIZIA nr. 3.899 din 14 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/261253]
-
11) din Legea nr. 36/1995 le sunt aplicabile normele de drept comun cuprinse în art. 483-502 din Codul de procedură civilă, care conturează calea de atac a recursului ca fiind una extraordinară și care nu poate viza decât motive de nelegalitate, nu și de netemeinicie, iar stabilirea stării de fapt este atributul exclusiv al judecății de fond și de apel. Prin urmare, instanța de recurs poate să analizeze cauza numai prin prisma motivelor de recurs și nu poate analiza modul de
DECIZIA nr. 291 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260677]
-
cu regulile de drept aplicabile. De asemenea, potrivit art. 483 alin. (1) din Codul de procedură civilă, pot forma obiect al recursului și alte hotărâri, în cazurile expres prevăzute de lege. Recursul nu poate fi exercitat decât pentru motive de nelegalitate, deoarece părțile au avut la dispoziție o judecată în fond, în fața primei instanțe. Așadar, instanța de recurs nu judecă pricina, ci controlează legalitatea hotărârii instanței de fond. De asemenea, potrivit art. 7 alin. (2) din Legea nr. 76/2012 pentru
DECIZIA nr. 291 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260677]
-
încălcarea dreptului fundamental la un proces echitabil, sub aspectul dreptului de acces la o instanță. Aceasta întrucât, pe calea recursului reglementat de Codul de procedură civilă, nu se pot invoca motive de netemeinicie a hotărârii atacate, ci numai motive de nelegalitate, iar în recurs nu se pot administra probe, cu excepția înscrisurilor noi. ... 27. Așadar, în măsura în care dispozițiile art. 75 alin. (11) teza a treia din Legea nr. 36/1995 se interpretează în sensul că recursul prevăzut de acestea este
DECIZIA nr. 291 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260677]
-
488 alin. (1) pct. 4, 6 și 8 din Codul de procedură civilă, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și, în rejudecare, admiterea cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată. Arată că a invocat următoarele motive de nelegalitate ale actului contestat: • H.G. nr. 1.041/2003 încalcă principiul ierarhiei actelor juridice prevăzut de art. 4 alin. 3 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative; • H.G. nr. 1.041/2003 este nelegală întrucât a fost adoptată în
DECIZIA nr. 3.807 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260354]
-
profitului; ... – acordarea facilității este „o măsură de tradiție în sistemul nostru de drept“. ... ... ... I. „Instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești“ - motiv de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă. Astfel, primul motiv de nelegalitate invocat, respectiv încălcarea principiului ierarhiei actelor juridice consacrat de prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative și reluat în art. 108 (fost 107) din Constituție, a fost soluționat în mod eronat de către instanța
DECIZIA nr. 3.807 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260354]