999 matches
-
De parcă cineva Îi arsese corzile vocale cu alcool curat. Din punct de vedere strict formal, tonul individului aceluia era respectuos; dar se ghicea o notă falsă În el. Un soi de insolență, bine disimulată, dar prin aceasta nu mai puțin neliniștitoare. Se uita la mascați cu un zâmbet care era În același timp prietenos și sinistru, mijindu-i de sub mustața tușinată. Nu era greu să ți-l imaginezi schițând același gest, pe când măgăoaia aia a lui de spadă reteza, hârști-hârști, veșmântul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
Se mai gândea Încă la asta, când omul cu capul rotund se sprijini cu o mână de masă și Îi privi pe cei doi spadasini prin găurile măștii sale, cu o extremă atenție. În căutătura lui era ceva nou și neliniștitor, de parcă mai rămăsese ceva de spus. Se lăsă atunci o tăcere stigheritoare În Încăperea plină de umbre, iar Alatriste și italianul se observară o clipă cu coada ochiului, Întrebându-se fără cuvinte ce aveau să mai afle. În fața lor, nemișcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
mai reflectă puțin, apoi clătină din cap. Erau prea mulți dubloni În joc, numai pentru a găuri pielea unor tipi oareșicare. Or, tocmai aici era buba acestei afaceri atât de neobișnuite: era prea bine plătită pentru a nu fi și neliniștitoare. Instinctul lui de vechi soldat mirosea primejdia. Nu-i vorba de bani. — Prisosesc spadele În Madrid, insinuă mascatul, iritat. Căpitanul nu Înțelese bine dacă se referea la căutarea unui Înlocuitor, sau la cineva care să-i facă lui felul dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
arogantă și vicleană de meseriaș Îmbogățit, cu influență și putere, Îmi produseră un sentiment neplăcut la gândul că omul acela Împărțea careta și poate avea În comun legături familiale cu bălaia tinerică de care eram Îndrăgostit. Dar lucrul cel mai neliniștitor a fost ciudata scăpărare din ochii lui; expresia de ură și de mânie pe care am văzut-o apărând În ei când fata a pronunțat numele căpitanului Alatriste. Promenada de la Prado A doua zi era duminică. Începu cu o mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
rar, era acolo, cu aceeași mască pe figură, așezat În spatele unei mese lungi pe care se aflau un candelabru aprins și ustensile de scris: pene, hârtie și călimară. Aspectul lui neplăcut și atitudinea-i ostilă ar fi părut cele mai neliniștitoare din lume, dacă altcineva, mult mai Îngrijorător, n-ar fi stat lângă el la masă, fără mască și cu mâinile ieșindu-i ca niște șerpi osoși din mânecile largi ale sutanei: fray Emilio Bocanegra. Alte scaune nu erau, așa că Alatriste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
va ști unde să te găsească. — Mânia Domnului nu mă preocupă În noaptea asta. Pe când domniile voastre... Mascatul și dominicanul se ridicaseră În picioare. Noi am terminat, zise primul. Alatriste scrută fețele interlocutorilor lui. Candelabrul așternea peste ele, de dedesubt, umbre neliniștitoare. — Nu-mi vine a crede, spuse În sfârșit. După ce m-ați adus aici. — Asta, Încheie mascatul, nu mai e treaba noastră. Ieșiră luând cu ei candelabrul, iar Diego Alatriste avu timp să vadă privirea teribilă pe care i-o aruncă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
ceea ce n-ar fi fost nicidecum un spectacol plăcut. Plus că mai era o problemă: dacă totuși e Cineva acolo sus, atunci chestia cu fereastra avea să i se impute preț de-o veșnicie pe cât de nesigură, pe atât de neliniștitoare. Așa că, dacă tot trebuia să iasă cu picioarele Înainte, atunci măcar altul să-i administreze cuminecătura și să-l expedieze Într-o lume mai bună. La urma urmei, se consolă singur, chiar dacă suferi al naibii până să crapi, de moarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
prinzi cu ace de păr. Pieptenele de plastic era doar de ornament. Mai târziu aveam să fac asta de multe, foarte multe ori. Mai apoi, când ea a rezumat pe un ton întrebător ceea ce tocmai auzise din gura mea - cântatul neliniștitor la pian al mamei, copleșitoarele imagini ale lui Doré despre viața umană, reproducerea marilor opere scrise făcută de bunicul, Casa, memoria mea, din care nimic nu putea să dispară, scrisoarea nedeschisă de la tata, furtuna, averea moștenită, atacul brutal și monstruos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
nu. Ca să nu mai vorbim despre redacția centrală propriu-zisă, a mai zis Manfred. Toți acei oameni care nu fac nimic altceva decât să scrie! în gândurile sale putea să vadă deja redacția centrală în fața lui. Ea semăna într-un mod neliniștitor cu sanatoriul din Hällnäs, unde acumulase ea cea mai mare parte din pregătirea lui de-acum, unde viața și moartea fuseseră unite până la identificare și unde Manfred își pierduse un număr neștiut din cei mai buni ani ai săi. Privirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
pentru noi: Un exemplar extrem de deosebit, în marochin cu aur. Se află aici pentru scurt timp un vizitator important, care a căutat întreaga lui viață această carte anume, spunea ea. El este dependent de cartea respectivă într-un fel profund neliniștitor. Căutarea ediției originale este de fapt scopul vieții lui. Dar nu a folosit la nimic. Nimeni dintre noi nu știa atunci că îndurarea și nimeni altcineva avea să mi-o dea înapoi pe cea adevărată. VIGNETA Acum, de curând, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
coordonată de Mungiu a încercat să redea un astfel de comic. Din păcate, în Amintiri... rămânem la suprafața realității, rămânem la situația amuzantă ca în filmele cu Stan și Bran spre deosebire de cele ale lui Charlie Chaplin a căror veselie este neliniștitoare, are ceva trist și tandru în același timp. Mi-aș fi dorit din partea lui Mungiu aceeași inteligență care face din 4,3,2 o capodoperă, indiferent de Palme d’Or-ul primit, acel aliaj prezent în filmele lui Corneliu Porumboiu
Trăind decenii de împliniri mărețe by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6850_a_8175]
-
îl dublează pe cel legat de recalcitrantul Souleyman, exmatriculat și silit probabil să se întoarcă în Mali, fosta colonie, în sărăcie și cu sentimentul ireparabil al eșecului. Trebuie spus că tonul acestor replici nu este unul acuzator, ci doar unul neliniștitor. Apreciez la Laurent Cantet faptul că include aceste eșecuri în realitate nu ca pe produse ale sistemului pe care-l disecă fără parti pris-uri politice, ci ca posibilități. Regizorul nuanțează relația profesor-elev, prin a o extrage acelei idealități pedagogice, privind
Dincoace și dincolo de ziduri by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7814_a_9139]
-
Rodica Zafiu Fumul, ceața, aburul sunt metafore cognitive ale vagului: estomparea contururilor poate fi poetică - dar, în perspectiva vieții practice și a relațiilor interumane, e mai ales neliniștitoare. Ce nu e clar și direct este înșelător; mai mult, e produs dintr-o voință de înșelare. Verbul a aburi, cu sensul "a convinge fără argumente solide, prin vorbărie (adesea mincinoasă); a păcăli, a înșela" nu aparține nucleului dur al
Abureală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7598_a_8923]
-
natura moartă, muzica lui Mozart și ariile lui Purcell. Paloma învață japoneză, s-a familiarizat cu poezia în forme fixe, citează din Basho. Dar cea mai tainică dintre asemănări este relația cu sora mai mare, ea tulbură într-un mod neliniștitor existența fiecăreia. Refugiile pe care le caută și nevoia ambelor de a ascunde sunt reacții de apărare față de evoluția surorii: Renée alege disimularea ca efect al dramei trăite de sora ei, Lucienne cea frumoasă și strălucitoare, iar Paloma ca să scape
Ariciul și camelia by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7305_a_8630]
-
în România a încetat să mai fie plictisitoare - inclusiv pentru poeți. Cenușiul s-a spulberat în curente și drumuri noi, s-au mărit distanțele față de ideologie și utopie, deziluziile n-au mai fost singurul humus, întrebările despre viitorul incert și neliniștitorul trecut s-au amestecat cu altele despre identitate. Nu toți poeții și-au pus întrebarea dacă își pot construi un loc în lumea atât de brusc deschisă. Romulus Bucur a reușit. Nu s-a risipit în vorbărie și texte aluvionare
Secvențe pentru violon d’encre by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7335_a_8660]
-
toate, ci doar câteva dintre ele. Îmi place cea dintâi lumină a Parisului, așa cum o înfățișează Cortázar: de culoarea scrumului și a măslinei; ea se zărește astfel doar peste fluviul Sena și dintr-odată cartea aceasta primește un sens crepuscular, neliniștitor. E limpede că o dragoste nefericită se va potrivi cu aceste culori ale timpului de după ardere și de după coacere. În opoziție cu ele, chipul femeii Maga este transparent și delicat. Și, pornind de la acest chip, Horacio Oliveira caută o femeie
Julio Cortázar, scrisori de dragoste by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/7484_a_8809]
-
o floare galbenă în mână, și tu ținând două lumânări verzi, iar timpul ne sufla pe chip o ploaie molcomă de renunțări și despărțiri și bilete de metrou. N-a fost poate nimic altceva decât atât. Cuvântul atât este cel neliniștitor aici. Decât atât. Ce fel de atât, cât de atât? Atât. Oliveira introduce de la început o hartă personală a Parisului prin care rătăcește și ne rătăcește (acesta-i jocul lui principal cu cititorul, să-l încâlcească pe străzi): străzile sunt
Julio Cortázar, scrisori de dragoste by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/7484_a_8809]
-
și suferă pe undeva. Întotdeauna a suferit. E foarte veselă, adoră galbenul, pasărea ei e mierla, ceasul ei noaptea, podul ei Pont des Arts. Ce este de căutat aici? Felul în care Maga este dintru început o făptură neliniștită și neliniștitoare, creatoare a unor stări de așteptare a ceva neclar, neștiut. Nocturnă și boemă. Numai că povestea aceasta de dragoste este din start imposibilă sau măcar întretăiată de obstacole: Și iată că abia ne cunoșteam și viața și începuse să urzească
Julio Cortázar, scrisori de dragoste by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/7484_a_8809]
-
din cel care crezuse că denunță toate monedele calpe. Sună fals cînd afirmă că "prin fire și temperament, nu șesteț nimic altceva decît un revoluționar", pentru că altă dată să constate că Franța este "țara aceasta din fericire temperata". Frecvent, marele neliniștitor plictisește, fie că este vorba de întîlniri cu persoane mărunte, înșiruiri de pictori, apariția unei mătuși sau unele descrieri ale naturii și orașelor vizitate. Pagini memorabile șunt urmate de altele teribil de datate; cîteva stîrnesc o nedumerire amuzata sau pur
Cui i-e frică de un autor datat? by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/7509_a_8834]
-
retorica, cel care îl respinge vehement pe Wagner, ca pe un fel de inamic personal, incarnare a germanității greoaie, pentru a-l ridică în slavi pe Chopin, unul dintre artiștii preferați, referință constantă de-a lungul anilor. Importanță istorică a neliniștitorului de profesie este indiscutabila, dar acum, cînd bătăliile în care a luptat șunt de mult încheiate, se pune întrebarea cine mai este cu adevarat tulburat, îmbogățit și transformat de acest jurnal. Sau, măi brutal: cîți dintre francezii de secol XX
Cui i-e frică de un autor datat? by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/7509_a_8834]
-
o oră în Bundesrat /reprezentând landurile/, ministrul de finanțe Wolfgang Schauble a subliniat încă o dată urgența protejării zonei euro, iar legea a fost validată de adunarea reunită în ședință excepțională. "Îngrijorarea noastră este că situația pe piețele financiare, care rămâne neliniștitoare, ar putea antrena o criză a sectorului financiar și bancar, cu un mare risc de contagiune", a declarat ministrul german. Votul Germaniei, cel mai mare contributor la FESF, cu garanții de peste 200 miliarde de euro, a fost salutat de partenerii
Bundesratul validează acordul Germaniei pentru extinderea fondului de salvare al Zonei euro () [Corola-journal/Journalistic/59539_a_60864]
-
în cea mai deplină tăcere. O matroană în mare doliu, parcă hipnotizată, este înconjurată de doi adolescenți în mod evident gemeni, de două fetițe mai mici plus o tânără uluitor de frumoasă, precum și de o liotă de indivizi cu figuri neliniștitoare. Prima treime a cărții, în care este descifrat treptat misterul acestor suporteri, al legăturilor lor de familie și de afaceri dubioase, se citește pe nerăsuflate. La un moment dat, Dima îi va strecura lui Perry o carte de vizită pe
Țara Le Carré by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5896_a_7221]
-
în 2012 înseamnă 12,5% din totalul deceselor din toată lumea, adică o persoană din opt au murit din cauza poluării. În 2008, cifra era considerabil mai mică: 3,2 milioane de oameni au murit din cauza poluării. Cifrele din 2012 "sunt extrem de neliniștitoare", a spus Maria Neira. A precizat că "milioane de vieți ar putea fi salvate prin măsuri luate împotriva poluării aerului". Îm 2012, 3,7 milioane de oameni au murit din cauza efectelor poluării exterioare și 4,3 milioane din cauza poluării aerului
Avertizarea OMS: 7 milioane de morți. Cifrele cresc alarmant by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/62401_a_63726]
-
în conștiința alienată a eului liric: „Bacovia construiește înfricoșătoarele spații indeterminate din grija prea mare de a evita închiderea. Un exces generează altul, contrar. Instinctiv, Bacovia sparge limitele, estompează contururile existente, până când ele se volatilizează; dar absența se dovedește la fel de neliniștitoare ca prezența lor! Extrapolarea marginilor, deschiderea spațiilor poate avea efect de bumerang". Definiția bacovianismului, pe care ne-o oferă Mircea Scarlat este deplin creditabilă: „Bacovianismul este una din expresiile individualizate ale neoromantismului din prima jumătate a secolului nostru, apărându-ne
„Uitatul“ Mircea Scarlat by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/6167_a_7492]
-
raportul acesta, căutarea asta fundamentală face parte din filosofia și scriitura lui Samuel Beckett. Fiecare dintre piesele lui poartă amprenta acestui filon filosofic. Dincolo de relațiile pe orizontală, între personaje, există dimensiunea verticală, nobilă a scrisului. Există tonul confesiunii, tonul interogativ, neliniștitor. Există axa pe care gîndul și reflecția merg spre interiorul ființei, spre exterior și spre divinitate. Fără o pedalare excesivă pe asta. Poate și din pricina aceasta, textele lui Beckett mă emoționează într-un mod cu totul particular. Analiza fiecăruia mă
Iluzia sfârșitului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6156_a_7481]