736 matches
-
echivalentă, amorsarea la gol a GA Schema electrică echivalentă pe o fază este reprezentată în fig.5.69 b), unde s-a utilizat fig.5.9 a), cu precizarea că inductanța de pe ramura din mijloc de magnetizare Xm este presupusă neliniară datorită intervenției saturației. Practic această mărime se poate determina printr-o încercare de mers în gol la tensiune variabilă sau din curba de magnetizare a mașinii dedusă din calcule, în etapa de proiectare. Pentru a fixa anumite idei se vor
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
realizate cu componente electronice de putere. Dependența f2=f(n) și implicit U2=f(n) nu trece prin origine, aspect care în aplicații ale sistemelor automate este defavorabil, tratarea problemei făcându-se în conformitate cu metodele de lucru și regulile specifice teoriilor neliniare. 5.8.1.2 Convertorul asincron de frecvență generalizat În cele ce urmează se fac referiri la un sistem propus [63], denumit convertor asincron de frecvență generalizat CAFG a cărui schemă este prezentată în fig.5.79 a). Față de CAF
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
prin: (5.349) RI simplu se poate utiliza ca sursă de tensiune trifazată reglabilă la care modulul și argumentul se exprimă, în funcție de unghiul de rotire din exterior a rotorului, prin: (5.350) Din relațiile (5.350) se constată o dependență neliniară a lui U2 = f () atât în ceea ce privește modulul cât și defazajul. La funcționarea în sarcină a RI simplu pe o sarcină activă, în condițiile neglijării curentului de mers în gol I0 (de magnetizare rotoric) și a considerării numerelor de spire, astfel încât
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
și ecuațiile în coordonatele fazelor. Cea de-a doua categorie se referă la ecuațiile mașinii reale în care intervin, printre altele, și inductanțele mutuale dintre înfășurările rotorice și statorice, în general-variabile în funcție de poziția rotorului față de stator. În consecință modelul devine neliniar complicând studiul proceselor dinamice. Modelele adoptate în teoria celor două axe au fost aprofundate începând cu teoria lui Park, elaborată în urmă cu peste 8 decenii. În aceste modele parametrii care intervin sunt de cele mai multe ori independenți de poziția rotorului
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
și spirituale. Cu ajutorul ei se poate distinge un sistem de celelalte sisteme. Se poate studia ordinea, organizarea și complexitatea lui. Se poate clasifica Într-una din clasele cunoscute, se poate recunoaște ca simplu sau complex, determinist sau probabilist, liniar sau neliniar etc. Însă, va rămâne mereu ceva care scapă teoriei generale a sistemelor, care nu poate fi formalizat și care reprezintă tocmai particularitatea și individualitatea sistemului respectiv. Acest fapt devine cu atât mai evident, cu cât sistemul este mai complex de unde
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
se divid În două: procese aproape-de-echilibru, unde forțele termodinamice sunt slabe, iar vitezele de producere a entropiei sunt funcții liniare de forțe și procese departe-de-echilibru, caracterizate de forțe termodinamice mari și cu vitezele de producere a entropiei ca fiind funcții neliniare de forțe. Ca urmare celor de mai sus, se poate spune că termodinamica clasică, creată În secolul al XIX lea, considerată și termodinamica de echilibru, stabilește starea de echilibru prin entropia S pentru sistemele izolate și energia liberă F = U
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
fi o evoluție către o stare care se poate deduce În Întregime din legile generale. S-a căutat să se stabilească o lege asemănătoare și pentru procesele termodinamice În care fluxurile nu sunt funcții liniare de forțe, adică pentru termodinamica neliniară sau fenomene departe-de-echilibru. Sa constatat că la departe de-echilibru, sistemul poate Încă evolua către o stare staționară, dar această stare nu mai poate fi caracterizată În funcție de un potențial potrivit ales (cum ar fi producerea entropiei pentru stările aproape-de-echilibru). S-
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
sta la Însăși baza definiției unui sistem biologic” (Ilya Prigogine). Putem face acum următoarele precizări: Ce sunt structurile disipative ? Sunt structurile formate la departe-de-echilibru. Dar ce Înseamnă departe-de echilibru ? Înseamnă fenomene termodinamice analizate nu prin termodinamica liniară, ci prin termodinamica neliniară, la trecerea la o autoorganizare și deci trecerea ca inoperantă a relației lui Boltzmann. “Al doilea principiu al termodinamicii, care constituie punctul nodal al acestei noi teorii, se află la intersecția unei Întregi serii de conotații. El trimite, bineînȚeles, la
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
dat și de gradul de structurare al acesteia. Gradul de structurare reflectă proprietățile de certitudine sau, dimpotrivă, calitățile de nedeterminare ale răspunsului. Compararea structurilor, a formelor și a pozițiilor formelor permite observarea unor linii de evoluție, cu proprietăți liniare sau neliniare, cu puncte catastrofice ori fractale etc. La acestea vom adăuga metoda rețelelor, fără scalare, o metodă care Își revendică originea din sistemul conceptual al psihologiei cibernetice. Nu celulele Îmbătrânesc, ci relațiile dintre ele. Nu oamenii se schimba, ci relațiile dintre
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
de învățare coerent în care așteptările elevilor devin clare pe termen mediu și lung; * implică profesorul într-un proiect didactic pe termen mediu și lung , cu răgaz pe ritmurile de învățare proprii ale elevilor; * dă perspectivă lecțiilor , printr-o relație neliniară între ele, situându-le în secvențe diferite ale unității de învățare; * determină formarea la elevi a unui comportament specific, generat prin integrarea unor obiective/competențe; * este unitară din punct de vedere tematic; * se desfășoară în mod sistematic și continuu pe
FENOMENE FIZICE tranziții de fază și corelații interdisciplinare by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/1164_a_2233]
-
Pierderile organizației sunt proporționale cu pătratul deviației caracteristicii de performanță față de valoarea sa nominală. 5. Proiectul produsului și al procesului au un impact determinant asupra calității produsului și al costului acestuia. 6. Variația performanței poate fi redusă prin exploatarea efectelor neliniare dintre parametrii produsului sau procesului și caracteristica dorită a produsului. 7. Parametrii produsului sau procesului care reduc variația performanței se pot identifica prin experimente proiectate statistic. Luând În vedere poziția firmei pe piață, contextul ecomonic, social, tehnic, Întreprinderile performante se
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
ș.a.m.d.; toate acestea fiind, la rândul lor, CAS între care există interacțiuni. Un sistem adaptiv complex poate dobândi și, de regulă, dobândește comportamente noi, care decurg din aceste interacțiuni. Deoarece interacțiunile determină apariția unor rețele, comportamentul sistemului este neliniar, ceea ce înseamnă, în esență, că modificări mici în anumite puncte ale rețelei pot determina schimbări majore în comportamentul sistemului, dar și că schimbări mari pot să nu aibă niciun efect. Ca urmare, atunci când într-un sistem adaptiv complex se întâmplă
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
sisteme; e) interacțiunile dintre agenți și dintre sisteme sunt încorporate altor sisteme; f) comportamentul sistemului în ansamblul său emerge din interacțiunile dintre agenți; g) acțiunile unui agent schimbă contextul altor agenți; h) sistemul poate învăța noi comportamente; i) sistemul este neliniar, adică mici modificări pot conduce la schimbări majore în sistem; j) comportamentul sistemului este, în general, impredictibil la nivel de detaliu; k) predicțiile pe termen scurt asupra comportamentului sistemului sunt, uneori, posibile; l) ordinea este o proprietate inerentă sistemului și
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
feedback către înlocuirea termenului de ,,mecanism” prin cel de „proces”, considerat mai apropiat de realitate în cazul CAS. În condițiile în care sistemele adaptive complexe funcționează departe-deechilibru, iar componentele acestor sisteme sunt interconectate printr-o rețea de legături și conexiuni neliniare, un sistem devine „extrem de senzitiv la influențele externe. Mici intrări determină efecte mari, uneori destructive.” (Prigogine, Stengers, 1985), ceea ce poate duce la reorganizarea întregului sistem. Acest proces se datorează și feedbackului pozitiv. „În aceste condiții departe-deechilibru vedem că fluctuații sau
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
concepte esențiale de feedback pozitiv și negativ trebuie să fie utilizate pentru a descrie procesele feedback integrate multiple din sistemele adaptive complexe și trebuie regândită însăși natura feedbackului în acest context, pentru a putea include ulterior influențele multinivel, multiproces și neliniare. 2.6. Dependența de traiectorie, istoricitate și legea profitului crescător B.W. Arthur observă că teoria economică clasică este bazată pe ipoteza implicită conform căreia economia este dominată de bucle feedback negative, ceea ce conduce la dominanța unei concepții a legii
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
mai sus. Partea I Sisteme cibernetice din economie Capitolul 1 Întreprinderea ca sistem adaptiv complex Termenul de Sistem Adaptiv Complex se referă, după cum am văzut, la un sistem interdependent compus din subsisteme cuplate între ele care coevoluează într-un mod neliniar, uneori haotic în vederea adaptării și autoorganizării în concordanță cu condițiile impuse de mediul înconjurător. Întreprinderea este unul dintre cele mai bune exemple de CAS. Studiile și aplicațiile legate de complexitatea întreprinderii sunt la început, dar ele oferă o mare varietate
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
specializate, dar care formează între ele procese și mecanisme feedback cu ajutorul cărora întreprinderile se pot regla și autoregla în funcție de evoluția complexă a altor sisteme economice și sociale din mediul lor înconjurător. Aceste bucle feedback conferă întreprinderii un caracter de sistem neliniar, deci și posibilitatea de a funcționa la limita haosului sau chiar în regim de haos atunci când sunt necesare anumite procese autoorganizatoare prin care ea să devină mai bine adaptată mediului extern. În continuare, vom trece în revistă câteva dintre cele
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
și numai cele mai eficiente strategii de decizie vor supraviețui. Aceasta face ca, în timp, sistemul să se adapteze la schimbările din mediu și să răspundă în mod adecvat apariției unor ,,anomalii”. Interacțiunile dintre agenți în sistemele adaptive complexe sunt neliniare. În cazul piețelor de capital acest lucru este demonstrat de faptul că, în cazul interacțiunilor cauză-efect, anumite modificări mici produc rezultate exagerat de mari. Apariția crizelor și crahurilor bursiere este o dovadă a acestui lucru. În sfârșit, mecanismele feedback, care
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
erau ordonate devin dezordonate și însăși traiectoria de evoluție a sistemului începe să se modifice. Această zonă de „prehaos” se numește turbulență. Turbulența poate sau nu să se transforme în haos, condițiile de trecere între cele două stări ale sistemelor neliniare complexe fiind încă incomplet cunoscute. De regulă, turbulențele sunt însoțite și uneori prevestite de fenomenul de volatilitate, adică o variație mare în sus și în jos a prețurilor de pe piețele financiare sau a indicatorilor care caracterizează aceste piețe. 2.4
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
crize financiare și chiar a unor catastrofe care apar neregulat, pe neașteptate și cam la fiecare generație. Mulți au pus apariția acestor turbulențe pe seama lăcomiei, turpitudinii, dorinței de îmbogățire rapidă, speculanților, încrederii naive a oamenilor în semenii lor etc. Dinamica neliniară încearcă să demonstreze că aceste manifestări ale piețelor financiare sunt tot atât de naturale ca și uraganele, cutremurele, inundațiile, revoluțiile și alte turbulențe din natură și societate. Nu există alți factori subiectivi care să influențeze apariția turbulențelor economico-financiare decât proprietățile cu totul
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
sunt persistente în diferite Țări, printre care și România (vezi capitolul 3, paragraful 3.5). 2.4.3. De ce nu este posibilă predicția turbulențelor? Piețele financiare, la fel ca orice sistem adaptiv complex, au o organizare complexă și o dinamică neliniară generatoare de instabilitate și chiar de haos. Aceste sisteme, care au în plus și un număr mare de componente interdependente și care sunt deschise către mediul extern, au tendința naturală către schimbare și reorganizare, adaptându-și permanent structura și dinamica
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
ale sistemelor nu ar fi fost posibile, ceea ce ar fi putut duce la situația ca sistemele să ajungă în conflict cu mediul lor înconjurător, conflict de care ar putea depinde chiar și supraviețuirea în viitor a acestora. Un sistem dinamic neliniar niciodată nu se supune „de bună voie” unor schimbări de natura celor pe care turbulențele le declanșează în structura lui internă. Din această perspectivă, turbulențele sunt necesare, deoarece declanșează schimbări care produc „rupturi” între interacțiunile și conexiunile care există între
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
sugerează faptul că putem utiliza modele multivariabile pentru modelarea corelațiilor încrucișate dintre volatilitățile veniturilor obținute pe diferite piețe. 2.5. Modelarea volatilității pe piețele financiare emergente Piețele financiare emergente reprezintă, din perspectiva sistemelor adaptive complexe, o clasă de sisteme dinamice neliniare extrem de interesantă datorită caracteristicilor lor, care sunt puse în evidență în mai mare măsură decât în cazul piețelor financiare mature. Totuși, studiul acestei categorii de piețe nu este lipsit de riscuri, ca de fapt și investițiile făcute pe piețe emergente
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
că această categorie de modele oferă o bună descriere a volatilității piețelor financiare pe piețe emergente. În continuare, vom prezenta câteva dintre cele mai utilizate modele de acest tip. Ele se împart în două mari clase: modele liniare și modele neliniare. În cadrul fiecărei clase există, de asemenea, o mare varietate de modele clasificate în funcție de distribuția de probabilitate avută în vedere, variația în timp, clusterizarea sau nu a volatilității, efectele asimetrice sau forma de dependență de volatilitate a modelului. 1) Modele ARCH
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
pentru care a primit Premiul Nobel pentru economie în 1981, a introdus pentru prima oară, pentru volatilitate relația. Restricțiile introduse asupra coeficienților asigură pozitivitatea varianței condiționate. În plus, dacă , atunci se poate arăta că varianța condiționată este finită. O generalizare neliniară prin transformarea modelului ARMA într-un model AR a dus la un model GARCH (p,q) de forma. Pe lângă restricțiile de mai sus, în modelele GARCH se introduce și o condiție de staționaritate pentru evitarea varianței infinite, de forma. Această
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]