582 matches
-
de piață, capitaliste. Atât pentru investitorii străini, cât și pentru puținii autohtoni, important rămâne idealul profitului mai mult din speculații decât din utilizarea vechiului capital industrial și funciar. Mirajul puterilor străinilor, în numele unei concurențe loiale, pălește în fața milioanelor de hectare nelucrate de peste două decenii și a zecilor de mii de unități de producție. Managementul reconstrucției vizibile încă nu s-a elaborat. Peste toate acestea se așteaptă "buna guvernare", care să închidă robinetele de golire a sacului bugetar micșorat în doar câteva
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
depuneri de sume pe liste neautorizate. Dar nici autoritățile nu au intervenit să limiteze astfel de înșelătorii grosolane. Era invocat mereu "vidul de putere". Destul de repede, România a devenit o țară cu o economie ruinată. Agricultura de subzistență, mult teren nelucrat, un slab comerț autohton completat de uriașele magazine ale unor multinaționale și milioane de emigranți în căutare de lucru în alte țări. Avem elementele "subdezvoltării" indiferente la creații. Pe lângă cele aproape zece milioane de oameni activi au apărut câteva mii
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
apăsătoare lipsa unor instituții juridice deservite de un personal format profesional, moral, cetățenesc și patriotic. Prevenirea și judecarea corupților au o importanță egală cu trecerea la activități economice eficiente: repunerea în circuitele agricole a milioanelor de hectare de teren arabil nelucrat, măsuri concrete pentru reducerea șomajului și scăderea inflației prin crearea de locuri de muncă în țară. Doar așa am putea spera ca peste 15-20 de ani România să nu cadă în afara clasamentelor în care se situează sistematic pe ultimele locuri
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
s-au prea găsit. Erau prea multe decalaje. Și atunci s-a decis: muncă și capitaluri nu numai străine, dar și indigene. Inversând prioritățile, adică așteptându-i mereu pe investitorii străini să vină să gospodărească milioanele de hectare de terenuri nelucrate ori exportând și înstrăinând prea multă vreme forța de muncă, am pierdut tot mai mult din ceea ce s-a agonisit în secolul al XX-lea: întregire teritorială și morală, creștere demografică, urbanizare, locuințe, infrastructuri, firme, familii, echilibrul sufletesc tradițional bazat
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
cu monoculturi de cereale tot mai des modificate genetic și cu spații mai restrânse de livezi și vii ori cu legumicultură și piscicultură mult reduse și ele, există și unele deschideri pentru reintegrarea în circuitul agricol a unor mari suprafețe nelucrate. Limitele principale provin din încetineala adoptării formelor de organizare care să permită apariția "marii agriculturi moderne". Se adaugă încetineala derulării proceselor prin divergențele dintre legislativ și executiv, dintre "putere" și "opoziție" în problemele politicii curente. Se speră ca ritmul scăzut
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
vârsta Însurătorii, care nu puteau trece de douăzeci și cinci de ani. Celor care treceau de această vârstă și nu se Însurau li se spunea berbeci. Pământul, după ce se Împuțina, era lucrat mai cu multă grijă. Nici o palmă nu trebuia să rămână nelucrat. Un greș dacă se făcea din cauza bolovanilor, se săpa pe urmă cu hârlețul și cu târnăcopul. Tot ce putea fi arat se Însămânța, iar răzoarele erau cosite cu mare grijă. O furcă de fân dacă rezulta de la cosit și acela
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
mărturisește că „orice timp al vieții este potrivit pentru mântuirea prin botez”<footnote Ibidem, p. 488-489. footnote> și consideră că este de neapărată trebuință ca cel născut să fie imediat Și „îmbrăcat”: „E la fel ca Și cu o scândură nelucrată - din orice lemn ar fi ea - care nu se potrivește să fie așezată ca ramă, până nu i se taie prisosul Și asprimile, Și numai așa se îmbracă chipul zugrăvit al unui rege. Și atunci, oricine admiră frumusețea chipului sau
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
acestea s-au denumit apoi Cooperative Agricole de Producție care aveau președinți, șefi de echipe, contabil, socotitor, magazioner ș.a. și care sau menținut până la Revoluție. Calitatea unei astfel de organizări era că, până la urmă nu rămânea nici un petec de pământ nelucrat datorită mecanizării (apoi chimizării și irigării) agriculturii. Dintre șefii de la Gospodăriile Agricole Colective: Costică Diaconu, Ioniță Marin, Liță Marin, dintre contabili: Titi Tătărăscu, Vasile Buhnilă, Nica Oțel ș.a. MOMENTUL 1981, 2-3 OCT. MAREA SĂRBĂTOARE A SATULUI. Adunarea fiilor satului s-
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
voce de tenor liric, destul de lucrată. Tu, Gică, nu ai avut nevoie de așa ceva, pentru că erai un om practic: “la ce-mi ajută asta, doar n-am să mă fac cântăreț!”, spuneai. Totuși, aveai un glas de bariton superb, chiar nelucrat cum era, noi moștenisem urechea muzicală și timbrul vocii de la părinții noștri, mari amatori în ale cântatului și ale petrecerilor cu muzică și dans. Ne împărțeam melodiile, fiecare era tare pe terenul lui. La melodiile tale, Gică, muzică ușoară veche
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
tăcând ca peștele. Guvernanții ar putea vorbi într-o ședință din parlament despre problema pământurilor lăsate în paragină. Pentru că și acestea vorbesc și așteaptă să fie luate în calcul. Puneți cifrele unele sub altele și adunați. Toate aceste pământuri lăsate nelucrate ani de zile, cele din Bărăgan și din alte locuri, ale bătrânilor neputiincioși, ale celor plecați la muncă în străinătate etc.; adăugați acestora altceva: dealungul șinelor de cale ferată din România, de o parte și de alta, există o fâșie
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
a râs tot satul când a auzit ce îi cântă Mariana. La vecina mea săraca De trei zile rage vaca Nimulsă și nemâncată Da’ vecina mea-i rujată. Stau găinile în poiată Iar ea pe pat cocoțată și-i grădina nelucrată Da’ cucoana soț își cată. A plecat în miez de noapte, ca o hoață. Di n-ar mai rămâne numele ei în sat. - Ce zici acolo, Areto? Se auzi glasul Ilenii lu’ Toma care, cum necum, își găsise de lucru
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
implicați în acest fel de istorie: proprietari de vii, vânzători (sau donatori) de vii, cumpărători (sau primitori de danii) ș.a. El, Vasile Ilucă, nu a scăpat din vedere nici interesul autorităților timpului (Evul Mediu îndeosebi) față de această avere, viile. Suprafețele nelucrate, lăsate în paragină, de exemplu, erau fără mare vorbă confiscate și oferite, celor ce voiau să le lucreze. Iar autorul nu consemnează pur și simplu, ca pe un fapt divers, o asemenea realitate. El o face cu un anume scop
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
din izvor. Trebuie multă muncă înainte și făcută la vreme. Altfel înțarcă bălaia, vere. Cu vii lăsate în paragină de proprietarii lor s-au luptat toate mănăstirile. Ca urmare, sunt multe porunci domnești care dau dezlegare mănăstirilor să ia viile nelucrate timp de trei ani și să le dea celor ce vor să le lucreze. O asemenea poruncă vine la 22 iunie 1772 „De la boierii Divanului a Cnejiei Moldovei către dumnealui Bogdan banu. Poroncă: La Divan au dat jalobă starița de
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
când a pomenit de moștenirea ce a lăsat Chelsiia fiicei sale Maria: “Casăli ei, cu pivniți de piatră și cu cinci dughene, ce-s pe Podul Vechiu, unde ședu arcarii”. Cred că îți mai amintești de poruncile domnești privind viile nelucrate. Uite că la 28 octombrie 1698 (7207) Antioh Cantemir poruncește: “Dat-am cartea domniei mele rugătoriului nostru egumănul... de la Cetățuie, să hie volnic cu cartea domniei mele” ca să ia viile nelucrate din Valea Cozmoaiei fiindcă “acele vii păgubescu... căci stau
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
că îți mai amintești de poruncile domnești privind viile nelucrate. Uite că la 28 octombrie 1698 (7207) Antioh Cantemir poruncește: “Dat-am cartea domniei mele rugătoriului nostru egumănul... de la Cetățuie, să hie volnic cu cartea domniei mele” ca să ia viile nelucrate din Valea Cozmoaiei fiindcă “acele vii păgubescu... căci stau negrijite și fără garduri și a le da aceste vii altora, cu pomet cu tot. Cine s-ar afla să le lucredză să le facă zapis să le fie moșie în
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
în multe sate Drumurile-s desfundate, Dar primarul și-a durat Un adevărat palat. Fostul cămin cultural Devenit „Disco-central”, Dă o muzică nebună, Ca tot satul s-o audă. La programul prelungit, Tineretu-i nelipsit. Și nu este-ngrijorat Că pământu-i nelucrat. Doar persoane vârstnice, Cu puteri bicisnice Trudesc, fără prea mult spor, Pe un petic de ogor. Spre biserica din vale Coboară bătrâni, agale, Pregătind, prin rugăciune, Drumul către altă lume. Școala, care stă să cadă, A rămas fără ogradă, Iar
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
o cetate și un turn, și vârful lui să fie în cer, și să ne facem un nume ca nu cumva să fim împrăștiați pe toată fața pământului.“ (B.E./V.T., Geneză 11:1&4, BHS, tr. n.) „Prin lucrare, lemnul nelucrat devine unealtă iar înțeleptul, folosind-o, ajunge mai-marele dregătorilor: marele sculptor însă nu cioplește.“ (Lao zi, Cartea despre Dao și Putere, 28:19-22, trad. Dinu Luca) CUVÂNT îNAINTE Cartea aceasta s-a născut din convingerea că menirea aducerii pe lume
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
din punct de vedere semantic (avînd în vedere caracteristicile geografice ale zonei din bazinul inferior al Ialomiței). Mai mulți lingviști și istorici importanți preiau soluția lui Hasdeu, „traducînd“ în diferite nuanțe sensul sintagmei toponimizate de slavi ca reper hidronimic: „loc nelucrat“, „rîu care curge prin locuri pustii“, „rîul din pămînturi sterpe“, „pămînt sterp“, „stearpa“, „valea neroditoare“. Mai ales că în secolul al XVI-lea începe să apară în documente și forma intermediară fonetic Ialomnița, care se menține sporadic pînă la sfîrșitul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
vineri, spuse Joy, plictisită de discuția despre Clodagh. — Nu o să fiu acasă mâine seară. —Unde te duci? La lecția de salsa. —Poftim? Mi-a plăcut, spuse Ashling în apărarea sa. Nu sunt decât zece săptămâni. Iar eu sunt dezgustător de nelucrată. —O să slăbești în ultimul hal, strigă Joy. —Ba nu, roși Ashling. Sunt înscrisă la sală de ani de zile și nu am slăbit nici un centimetru. Poate ar fi o diferență dacă ai și merge din când în când, spuse Joy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
acolo, spuse el, foarte mândru de asta. —Și cât timp stai în Dublin? —Plec mâine. Unde stai? Aici, la Clarence. —Super. Lisa nu voia să îl ducă la cabana din lemn. Se temea că el va fi inhibat de pinul nelucrat, dar, mai mult decât atât, erau șanse mari ca Lisei să i se ia de el până la finalul călătoriei cu taxiul. De îndată ce chelnerul luă farfuriile cu mâncarea rearanjată, Lisa se hotărî că așteptase destul. —E ora de culcare, îi spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
reușise să plece spre lagăre. Camionul se izbi de o groapă adîncă din pavaj, alunecă pe șosea și se opri În malul cu iarbă. Părăsiseră marginea de nord a Shanghai-ului și intrau Într-o regiune de cîmpuri și orezării nelucrate. Dincolo de un șir de movile funerare, la vreo două sute de metri depărtare, un canal curgea spre un sat pustiu. Șoferul japonez sări din cabină și se aplecă peste roțile din față ale camionului. Începu să-i vorbească motorului care fierbea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
sau În Japonia. Jim așteptă ca șoferul să oprească lîngă avioane, dar acesta continuă să meargă spre perimetrul sudic al aeroportului. Suprafața acoperită cu iarbă moale se tremină și urmă un teren desfundat, cu trestie de zahăr sălbatică și pămînt nelucrat. Traversară albia secată a unui șanț de irigații și urmară camionul cu țiglă spre o vale Îngustă, ascunsă Între tufe uriașe de urzici. În aerul serii se ridicară nori de praf alb-cenușiu cînd camioanele militare din fața lor Își lăsară pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
exprimă în cadrul unui comentariu referitor la Arta poetica a lui Horațiu printr-o imagine cât se poate de ilustrativa: geniul, în sine, nu e decât o forță brută și nedisciplinata prin educație a naturii, comparabilă cu "o bucată de fier nelucrata de mână omenească"153. Medievalii, în general, nu-și puteau imagina un poet altfel decât că pe un înțelept trecut printr-un lung proces de acumulare de cunoștințe. La începutul veacului al XIII-lea, Gervais de Melkley distingea, în poetica
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
își permit vizite de agrement în cosmos, în timp ce alți membrii ai societății sunt analfabeți, fără ocupație. Să luăm exemplu de la unele țări nordice, care câștigă bani și se întrețin din cultivarea florilor și a legumelor. Unele terenuri din România, rămân nelucrate, în timp ce există șomeri, oameni săraci și importăm fructe și legume. Situația plantelor ar putea fi ameliorată în timp și adaptată noilor condiții de mediu, aflate în permanentă înrăutățire, ca urmare a acțiunii inconștiente și iresponsabile a unor oameni. 3.2
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
există egalitate între cantitatea de oxigen absorbită (extrasă) și consumată din aerul atmosferic și cantitatea de oxigen introdusă (emisă) în aerul atmosferic. Unii oameni au micșorat cantitatea de plante verzi: au defrișat păduri (au tăiat copaci), au lăsat terenuri agricole nelucrate, în paragină, au micșorat spațiile verzi și le-au înlocuit cu diverse construcții și pavaje. Alți oameni au implementat noi obiective consumatoare de oxigen, care emit în aer deșeuri toxice: oxid și bioxid de carbon și alți poluanți. Și unii
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]