254 matches
-
Trase cât mai mult aer În piept, Își alese o poziție cât mai confortabilă În așa fel Încât dintr’o singură lovitură, să facă suficient de largă deschizătura, cât timp nu era prea târziu. Se năpusti cu iataganul În mațele nemernicului carnivor dar, constată cu surprindere de fapt, se află În stupidul pustiu al Saharei...!! Mergea de unul singur escaladând deșertul, fără o țintă anume, mai ales fără nici un fel de posibilitate de-a ameliora razele ucigătoare ale soarelui ce cădeau
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
adică...?” Laboranta cu un calm enervant preciză. „Dactilografa e plecată În concediu!” „O bat eu la mașina de scris...” - se oferi Atena. „Vă rog, aici nu-i talcioc? - se stropși laboranta trântindu-le ușa În nas. Atena izbugni În plâns. „Nemernica, ar trebui reclamată...!” „Cui...!?” - zâmbi amarnic Tony Pavone, luând-o de braț și Îndreptându-se către ieșire. În definitiv, ce mai conta trei zile? Chinuitoare aceste trei zile de speranță, timp În care se emiteau o sumedenie de ipoteze În legătură cu
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
având În vedere slujba bine plătită de rechinii din Înalta guvernare și, hotărând să dovedească devotamentul Încrederii acordate având dispoziții În acest sens urmau neapărat să aducă prisosul lor de recunoștiință jefuind apsolut tot ce putea fi jefuit...! Așa dar, nemernicii invadatori, Îngrămădi pe masa din sufragerie unele obiecte de fabricație occidentală. Două mici aparate radio, trei fenuri de uscat părul, câteva minicalculatoare electronice, unele sticluțe cu apă de colonie franțuzească, precum și ceva neânsemnate bijuterii ale Atenei. Șeful invadatorilor sub privirile
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
dintre noi nu-l Întrecea. Eram și eu continuă bădia din negura vremii de demult la Carmen Sylva, când Căpitanul a salvat pe un Ițic de la Înec. Câțiva camarazi l-au certat că și-a riscat viața pentru un iudeu nemernic. N am să uit nicicând riposta hotărâtă pe care ne-a dat-o Căpitanul: «Am salvat un om. Nu contează că i evreu. Și vă rog să rețineți pentru totdeauna că nu Împotriva evreilor, ca etnie, trebuie să se Îndrepte
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
denigratoare: „Publicist, autor de cărți «de atitudine» (...), cu mari lacune de ordin spiritual și doctrinar și călăuzite de un deșucheat spirit sectar; de aceea fără ecou Însemnat În opinia publică sănătoasă”. Astfel, Îi Întreceți, În rea-credință, și pe cei mai nemernici detractori. Cât despre cuvântul „deșucheat” iată ce se poate citi În Dicționarul explicativ al limbii române (ediția din 1984, pagina 256, coloana 2): „1. Nebun, smintit. 2. Dezmățat, destrăbălat, imoral.” Se vede limpede că acest termen este pe cât de jignitor
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
dintre noi nu-l Întrecea. Eram și eu continuă bădia din negura vremii de demult la Carmen Sylva, când Căpitanul a salvat pe un Ițic de la Înec. Câțiva camarazi l-au certat că și-a riscat viața pentru un iudeu nemernic. N am să uit nicicând riposta hotărâtă pe care ne-a dat-o Căpitanul: «Am salvat un om. Nu contează că i evreu. Și vă rog să rețineți pentru totdeauna că nu Împotriva evreilor, ca etnie, trebuie să se Îndrepte
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
în viață-ți, care-ai dăruit îmbrățișări pe nimic, care dintr-un caprițiu ai fericit desigur vun idiot... Ei bine... Să facem abstracție de cine sunt... Să zic că sunt cel mai mizerabil dintre oameni, cel mai urât, cel mai nemernic... și c-ai vedea această abjecțiune zbătîndu-se în durerile morții, precum mă zbat eu... ei bine, n-ai avea tu milă de el? Nu l-ai cruța un moment ca să-i îndulcești moartea? Nu știu daca mă-nțelegi, dar ai
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
ce nu au de mâncat/ Cum sunteți voi... eu cumpăr tot, și poeți de-mi place.../ Nu mă-njosesc la versuri, nici nu pot a le face - I 9). Ei îl socotesc Un egoist de frunte, interesat, venal,/ Un curtizan nemernic de tron imperial,/ Împărțitor de ode în veci lingușitoare,/ Nesațios de lauri, de bani și de onoare, ba chiar un simplu scamator capabil să-i înșele pe toți cu falsul lui talent. Zoil își propune să demaște așa-zisa impostură
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
tălmăcirea istoriei lui Titus Livius . Mai târziu, Brutus se leagă solemn să răzbune necinstirea Lucreției : Jur pe sângele cel mai nevinovat înainte de a fi fost pângărit de fiul regelui că voi urmări până la capătul lumii pe regele Tarquinius și pe nemernicele lui vlăstare și-i voi stârpi de pe fața pământului cu fierul, cu focul și cu orice voi avea la îndemână. Nu-i voi mai răbda la cârma țării ! Nu voi mai îngădui niciodată nici tirania regilor, nici pe a altora
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
cineva a ridicat receptorul de cealaltă parte și a ascultat În tăcere, fără să răspundă. Trecură cinci secunde eterne. — Bea? am murmurat eu. Tu ești? Glasul care a răspuns mi-a căzut ca o lovitură de ciocan În stomac. — Ticălos nemernic! Îți jur c-o să te stîlcesc În bătaie. Tonul era oțelit, de mînie reținută. Rece și senină. Asta m-a Înspăimîntat cel mai mult. Mi-l puteam imagina pe domnul Aguilar cu telefonul În mînă, În vestibulul casei sale, același
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
lume decît să aștepte Întoarcerea fiului și parcă trăia din speranța de a recupera timpul pierdut grație unui miracol al sfinților pe care Îi vizita cu atîta devoțiune În capelele catedralei. Mi-l imaginasem ca pe un căpcăun, o făptură nemernică și răutăcioasă, Însă mi s-a părut un om binevoitor, orbit poate, pierdut, ca toată lumea. Poate pentru că Îmi amintea de tata, care se ascundea de toți și de sine În acel refugiu de cărți și de umbre, poate pentru că, fără ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
prințul. Mai înainte eram convins că sunteți un mare nemernic și, pe neașteptate, mi-ați făcut o bucurie foarte mare. Mi-am primit lecția: nu trebuie să judeci, când n-ai experiență. Acum văd că nu puteți fi considerat nici nemernic, nici, cu atât mai mult, un om foarte stricat. După părerea mea, pur și simplu, sunteți omul cel mai obișnuit cu putință, poate doar cam slab și câtuși de puțin original. Ganea râse caustic în sinea lui, dar tăcu. Prințul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
în oraș; pariez că te-ai pus în genunchi și l-ai rugat pe nemernic să primească cele zece mii. Ba deloc, nici nu m-am gândit. Nici măcar nu l-am văzut, ca să nu mai vorbim de faptul că nu e nemernic. Am primit o scrisoare de la el. — Arată-mi-o! Prințul scoase din servietă o scrisoare și i-o întinse Lizavetei Prokofievna. Iată ce conținea scrisoarea: „Stimate domn, eu, desigur, după părerea oamenilor, n-am nici cel mai mic drept să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
sau oricum machiajul ei intră În coliziune cu hormonii noștri și ne face să credem că e aproape. După ce ne dăm drumu-n ea, n-o mai putem vedea decât pe ea, ca o caricatură a ceea ce fusese Înainte. O ștoarfă nemernică, doar asta e. Ștoarfaia ie disperată să guste din slăă-ninăă. Asta ne facem să ne gândim la toate dățile când noi, eu am futut-o de-a lungul anilor. De o grămadă, o grămadă, o grămadă, o grămadă, o grămadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
000000 nu se vede nici un cap. 0000000 ține-te ține-te 0000000000000000000 atac chimic0trebuie să potolim furtuna Plec din buda de pe Hunter’s Square, apoi mă opresc la patiserie pentru o plăcintă cu chilli. Aproape că dădusem afară viermele ăla nemernic. Nu se poate să fi rămas prea mult din el. Mă urc În Volvo și o iau spre Colinton. Viermii bat rapid În retragere. Viermele pe nume Inglis e dat afară din sistem. Alungat și repartizat, Înainte să mai poată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
de cd-uri intră În corpul ăsta de dedesubt. Încap vreo cincizeci de discuri, zâmbește el. Puțoi chior. — Bine, zic eu, iar vocea Îmi sună sumbru ca la serviciu. Mergem Înăuntru, iar eu am lăsat din greșeală intenționat televizorul deschis. Micul nemernic se uită primprejur disprețuitor la mizerie, dar știe că-i mai bine să nu spună nimic. Trec la atac ca să previn orice Întrebare despre Carole și copilul. — Și cum stau lucrurile cu Bunty... Încercai să-mi zici aseară, dar eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
o masă. Ne tratează ca pe niște regi acu zău așa. Chiar și de Hogmanay, cu toți turiștii ăștia, aș putea să intru oricânși ne rezolvă imediat. N-o să-i implor să mă ierte. Sunt niște gunoaie, sunt niște infractori nemernici. Sunt diferiți de noi. Acum nu ne mai e frică. Ei sunt slabi. Crezi că asta mă impresionează, râdem noi, clătinând din cap... că poți facio gașcă de copilași sonați să distrugă un restaurant de broscoi? Nu, clătinăm noi din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
multor căni de ceai cu lapte și whisky (Bill conservator, eu laburistă, conversații destul de amicale, în ciuda tuturor acestora); ajungând la viața personală, îmi spusese totul despre nevasta lui (din nefericire moartă), fata lui (o fată minunată) și ginerele (un păduche nemernic). Nu înceta să mă amenințe că o să mă combine cu tineri de caliatate, fii ai foștilor săi colegi de armată, dar, din fericire pentru ei, n-a ieșit nimic. Acum îl priveam lung, îngrijorată, văzând că prima impresie fusese corectă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
și necioplit. Și de ce nu, mă rog ? mi-am zis apoi. Nu mă putea scoate nimeni de-aici acum. Cartea cîștigătoare, cea cu bețele de culori diferite, era a mea și, În plus, adversarul meu nu era decît un șantajist nemernic. Ce frig Îmi era! Mi-e teamă că sînt cu-adevărat beat. Îmi revin eu. „Ce cauți aici?” Da, de fapt ce căutam aici? Ia să mă gîndesc... PÎnă cu puțină vreme În urmă aveam atîtea pe cap că nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
avea niște dinți de un alb strălucitor, ca de fiară, el tot era uneori o fiară, spusele lui Bîlbîie puteau aduce din nou în făgașul bun tot mersul lucrurilor. Locotenentul Georgescu hîrîi cu o voce de tablă. "Ești o iscoadă nemernică, un spion împuțit, Leonard Bîlbîie. Știai tot, ticălosule, numai că nu te-a ajutat Dumnezeu și n-ai aflat că problema Consiliului e rezolvată. Nu mai trebuie ocupat, împuțitule. Consiliul se ocupă singur!"." În acea clipă Pangratty tresări sincer speriat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
femeilor le plac nemernicii fermecători. Atunci la ce bun toate articolele alea din revistele pentru femei despre motivele pentru care femeile iubesc ticăloșii. Poartă-te urât, ține-le cu inima-n gât. Toată vrăjeala asta. Poate că nu ești destul de nemernic. — Chestia asta s-a demodat, Ben. Generația ta trebuie să trateze femeia ca pe-o ființă cu drepturi egale. — De ce? Ben își umplu din nou castronul. Mâncarea părea să se evapore când era el acasă, iar Jack trebuia să încarce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
căpătâiul ei, își vedea zdrobirea, își vedea înstrăinarea. Căci acuma, singură, fără altă urmă din dragostea celui ce-o părăsise, se găsea iar ticăloasă, numai ca o prelungire a tuturor celor ce o împresurau. Cu păcatul ei, era ca o nemernică râmă, în pulberea drumului. Frigurile nopților de vară pieriră; ca într-un vânt de groază își simți inima. Acuma poate să vie... acuma poate să vie tata să mă ucidă!... și-și ațintea ca o nebună ochii spre măciuca de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
ca o rană uriașă; alta în care tot țărmul se umpluse de fluturi morți. Îi ascultam, pentru că n-aveam ceva mai bun de făcut, fără să particip la discuție, pe jumătate absent; pe de o parte fiindcă mă indispun ploile nemernice, care nu spală aerul, ci, dimpotrivă, îl otrăvesc, îl coclesc și care te pătrund cu umezeala lor până la oase, ca o boală; pe de altă parte, fiindcă mă preocupa femeia pe care o văzusem de la fereastră. Aș fi vrut să
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
închipui ce liniștiți ar fi unii, care nu mai au ochi pentru mine, să-l vadă acum pe Bătrânul ieșind din sala cu oglinzi cu biciul în mână, pleznindu-i pe rând peste obraz și apostrofîndu-i: "Ați crezut că sânt mort, nemernicilor, cum v-a spus ticălosul de sculptor? Ei, nu, iată că trăiesc. În genunchi, păcătoșilor, și pentru că ați îndrăznit să credeți în moartea mea veți răbda o săptămână de foame. Îți spun eu, Dinule, ar fi fericiți. Ar răbda de
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
Vino încoa’, matahală nebună, țipa Darlene. Tocma’ în noaptea premierei! De ce-a trebuit să vii chiar în noaptea premierei? — Doamne Dumnezeule, se văita Ignatius, încercând să ajungă la ușă. În urma lui lăsă o dâră de mese răsturnate. Cum îndrăzniți, nemernicilor, să asmuțiți o pasăre turbată împotriva unor clienți nevinovați? Pregătiți-vă să fiți dați în judecată mâine dimineață. — Come! Datorezi două’j’patru de dolari. Plătește chiar acu’! Ignatius mai răsturnă o masă, dând buzna spre ușă împreună cu papagalul. Simți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]