246 matches
-
a soarelui și aceeași lumină. Stăm acolo o jumătate de oră și sporovăim pe marginea minimei condiții ambientale a marilor fapte culturale. (Mi-aduc brusc aminte că ieri, pe drumul spre Șanta, Noica mărturisea că "ar face ctitorii culturale cu nemiluita".) Ne-ar trebui o ieșire din vâltoarea sterilă a Bucureștiului. Petru pleacă cu mașina la 130 și îl îmbrățișează pe Noica în stilul lui fals-entuziast. Îi promite, pus la punct, manuscrisul Norilor, pentru 7 noiembrie. Noica urmează să-i dea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cu Princeton-ul lor. Câte capitale culturale nu a avut Italia?" Ce-o mai ieși, Doamne, și din nebunia asta? Îmi vine mereu în minte vorba spusă de Noica acum câțiva ani, la plimbarea aceea spre Șanta: Aș face ctitorii cu nemiluita!" Am reluat traducerea lui Phaidros. Cred că nu există bucurie mai aspră... Seara de astăzi a fost magnifică. Noica ne-a așteptat la el cu o listă pentru discuții, cerîndu-ne să venim și noi în fiecare seară cu una. Îi
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
destinul), care-și petrecuse vârsta maturității în domiciliu obligatoriu și în închisoare (scriind, în tot acest răstimp, fără încetare, cu gândul, poate, că nu-și va vedea niciodată vreun rând publicat), omul acesta care ar fi făcut altminteri "ctitorii cu nemiluita" și care, ieșind din recluziune, ceruse permisiunea de a deveni antrenorul cultural al celor tineri, omul acesta care ajunsese, la peste 70 de ani, un reper cultural al țării și care polarizase în juru-i iubirile și urile cărturarilor noștri, devenind
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
succese deosebite la învățătură, fără a depune nici un fel de efort. În timp ce Lică Ignat și Bidaru Costică trecuse deja la romane, Mișu, cu un cap mai înalt decât toți colegii din clasă, un adevărat viitor Paganel, încă citea basme cu nemiluita, cu aceeași atenție și pasiune și ținea minte tot ce citise chiar și cu doi, trei ani în urmă. În consecință, și nu spre surprinderea lor, conducerea bibliotecii îi recompensase pe toți trei cu câte un brevet și o insignă
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
rândurile noastre s-au rărit vizibil de la o zi la alta, iar celor ce s-au străduit să rămână în viață, cu orice preț, aproape că le plângi de milă; se mișcă ca vai de mama lor, consumă hapuri cu nemiluita și, în general, nu mai fac față la nimic. Mulți dintre ei, cu fețele tăbăcite, brăzdate de riduri adânci și cearcăne borcănate, nu mai pot citi nici cu ochelari, nu mai aud soneria sau telefonul. Cu toate acestea dimineața, după
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
profesorului de doctrine economice George Virgil Stoenescu. Autorul începe în forță cu afirmația că "Toată lumea recunoaște că una dintre cauzele de fond ale crizei financiare a constituit-o lichiditatea abundentă". Probabil de aceea băncile centrale și guvernele au aruncat cu nemiluita bani pe piețe, ca soluție anticriză de tip homeopatic (vezi celebra procedură Quantitative easing, prin care s-au tipărit dolari în neștire, sub conducerea "metakeynesiștilor" Ben Bernanke, Larry Summers și Paul Krugman, sau Mario Draghi în Europa, pentru zona euro
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
o lăcomie speculativă periculoasă, dar cine trebuia să le impună reguli, reglementări? Apoi, nu președintele Bush a lansat programul "O casă pentru fiecare american", Sistemul Federal de Rezerve scăzînd spectaculos rata directoare a dobînzii, iar băncile acordînd credite ipotecare cu nemiluita, fără să analizeze prea bine capacitatea de rambursare? Apoi, la noi nu s-a produs o criză financiară generată de astfel de comportamente speculative, pentru că nu aveam acele "produse financiare toxice", creditele neperformante erau în limite rezonabile, iar politica monetară
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
numai la noi se naște o astfel de „febră” a examenelor: copii bătuți toată ziua la cap, vânătoarea de „profi” dispuși să-și facă bine treaba, identificarea broșurilor cu variantele de subiecte și rezolvările corespunzătoare, certuri în familie, stres cu nemiluita etc. Alții de prin alte părți știu să-și rezolve cu calm aceste lucruri. Fără mare gălăgie, fără irosiri de energie. Aproape că nu se simte cum se trece de la un nivel la altul al școlii, fără tensiuni și zvârcoliri
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
amândoi flămânzi, al meu - îmbufnat în fața televizorului, eu - mânată din spate de instinctul de gospodină, stând la răscruce de drumuri în holul apartamentului și întrebându-mă înfrigurată în ce direcție o fi bucătăria... A fost greu, am făcut greșeli cu nemiluita, dar am și avut înțelepciunea să învăț din fiecare câte ceva, timp în care extratereștrii au tot aterizat în patul meu și și-au luat zborul, fiecare cu defectele și calitățile lui... Numărul unu, înțelegător până la limita patologicului; numai eu știu
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
Orange, unde m-am născut, apoi la Marsilia, Rodez, Aix-en-Provence. Cînd am ajuns la Paris, la 22 de ani, am avut imediat senzația extrem de puternică cum că acest oraș fabrică o inifinitate de motorașe de ficțiune, că produce imaginar cu nemiluita. Mutîndu-mă la Paris, mă instalam în romanesc. Mă plimb în continuare foarte mult. Mi-a plăcut să descopăr, în L'Herbe des nuits, că Monoprix-ul de pe strada Rennes a fost cîndva P. Modiano Era amplasamentul unei școli de fete care
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
n.n.) predat la Școala Centrală de propagandiști dela Mârșa (subl.ns.)”. Oricine poate remarca largul și totalul sprijin guvernamental de care se bucurau viitorii activiști ai partidului comunist român: cursuri teoretice intensive, școli de propagandiști, școli de cadre, bani cu nemiluita și toate, absolut toate aceste aberații pe banii smulși în special țărănimii ce fusese adusă, literalmente, la sapă de lemn. Să vedem cum era cu presa pe atunci: „...avem 6 ziare de perete care se schimbă bilunar. La presa locală
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
cadă în vreo cursă, să nu-și dezorganizeze rândurile de bătaie. S-a iscat totuși un vălmășag de nepovestit. Mulți ieniceri și spahii cădeau răpuși de sulițele, săgețile și buzduganele românilor, venite de pretutindeni. Dar și iataganele otomane secerau cu nemiluita vieți românești. Cumpăna victoriei înclina tot spre Soliman Pașa. Atunci Ștefan Vodă a dat semn buciumașilor să îndemne călăreții și pedestrașii din preajma Vasluiului să se năpustească asupra vrăjmașului cu toată puterea, cu toată mânia, cu toată vitejia. Și, asemeni tuturor
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
Maicii Domnului din catapeteasmă a început să lăcrimeze. Asta se întâmpla cam o dată la 3-4 zile. Din câte am aflat eu din cele documente, mănăstirea Socolei nu a prea primit danii, dar împresurări ale moșiilor din partea vecinilor au fost cu nemiluita. Spune-mi, dragule, dacă mănăstirea Socolei avea și vii. Și încă cum! Crezi că întâmplător se pomenește despre vii aflate pe Dealul Călugărițelor? Rugătoarele de la această mănăstire erau chiar meștere în a cultiva vița de vie. Multe din viile Socolei
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
și ajungem și la viile Hlincei. N-am încotro, fiindcă „așa cum le spui mata bobocule” nu se există altul... Mulțam pentru încurajare. Și ca să nu crezi că îți pierzi cumva vremea degeaba, află că mănăstirea Hlincea a avut stăpâni cu nemiluita. În 1574, la terminara zidirii, a fost închinată ca metoh al mănăstirii Dionisiate din Sfântul Munte. Apoi, în 1624, după restaurarea făcută de Maria, fiica lui Petru Șchiopu voievod, mănăstirea a devenit metoh al mănăstirii Galata. Prin 1702 devenise metoh
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
ocupat de toate aspectele posibile. Inseminarea se petrece În afara spitalului. Și fac pe dracu’ În patru ca plățile să pară legale. Ruby sugeră că poate moașele ar fi interesate să demaște toată tărășenia. —Glumești, nu? spuse Hannah. Fac bani cu nemiluita. De ce ar risca să piardă venitul ăsta? Și, În plus, ar fi scoase definitiv din registrul de moașe. Și cine ți-a fost obstetician? Întrebă Ruby. —Îl cheamă Hardacre. Tom Hardacre. —Glumești, nu? strigă Ruby. E băgat În treaba asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
spună un banc, se încurcă. Râsete molipsitoare. Încep alte bancuri. O imagine pașnică, în secțiune. Nu mai lipsește decât unul care să cânte la muzicuță. „Cum se numește regiunea asta?“ „Lausitz!“ Acum, unul care se pricepe: „Aici sunt cărbuni cu nemiluita...“ În primăvara lui 1990 m-am dus, din mai multe motive, să văd câteva sate și orășele între Cottbus și Spremberg. Lacome de prezent și notând tot ce era de ultimă oră, gândurile îmi rămâneau totuși îndreptate spre trecut. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
fiecare joi seara. Dar să vorbim concret: Marion McPherson, mult prea răbdătoarea hausfrau a lui Darktown Bill, crede că Billy al ei Își petrece serile de joi la Olympic Auditorium, uitîndu-se cum mexicanii de categoria cocoș Își cară pumni cu nemiluita pe ring. Numai că ea se Înșelește. În serile lui de joi Billy cel Rău tînjește după amor, nu după schilodeli. Faptul numero uno: Bill McPherson este unul din obișnuiții casei la Minnie Roberts’ Casbah - cea mai stilată casă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
să le strig tuturor că nu vreau să trăiesc doar ca să mă aflu în treabă, ca ei! Vreau să trăiesc ca să scriu, nu vreau să-mi clădesc viața din petreceri și bârfe și vase (pe care, oricum, le sparg cu nemiluita), învârtindu-mă mereu în același cerc. Vreau să fiu scriitoare - o scriitoare adevărată și neobișnuită. însă problema mea este că la școală mă simt atât de obișnuită! Atât de obișnuită! Aproape că mă disprețuiesc. (Oricum, mă urăsc!) Nu mai știu
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
împopoțonată de mama, coafată și fardată de mama, parfumată de mama. Mi-am primit musafirii veselă și am flecărit și râs întruna, am despachetat cadourile cu exclamații de bucurie, am dansat, am suflat în lumânări și am băut șampanie cu nemiluita. Am fost centrul atenției pentru o zi. Un centru gol, în care eu nu mă recunoșteam câtuși de puțin - dar care era ușor și frumos colorat -, și îmi părea chiar bine că nu mă recunosc. Am dansat neîntrerupt la petrecerea
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
va scoate de acolo nici una din reformele de paradă despre care vorbesc guvernanții, dar de care râd și curcile. În clipa de față, se copiază în stil mare la examene, se truchează la angajări și promovări și se fură cu nemiluita pe parcursul activității cotidiene. În acest context, în care furtul așa-zicând "abstract", de pe internet, a reușit să mă scârbească definitiv de tezele de doctorat (notate, toate, cu de la "magna cum laude" în sus!) bazate pe scotocirea grăbită a "resurselor" de pe
Ce cărți ați furat? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8670_a_9995]
-
eram sărutat, mângâiat, călărit; cumpăram merdenele și vată de zahăr; mergeam la film; eram din nou sărutat; plecam în vacanță cu cortul la Vama Veche sau Soveja; îmi făceam un tatuaj sub buric; mă căsătoream; iarăși săruturi; turnam copii cu nemiluita; mă așezam la casa mea; duceam sacii de făină în pod; plantam flori și legume; mergeam la culcare și-a doua zi veneam din nou la Facultate, proaspăt și bărbierit. Se-obișnuiau însă repede, scădeam în interes, în luminozitate, micșorându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
pentru toată lumea. Doar suntem un neam ospitalier, nu?“ Am râs amândoi. Doar străinii nu bănuiau despre ce-i vorba; mai devreme sau mai târziu, aflau și ei, și nu din auzite. Se fura orice în țara asta, duios, prietenește, cu nemiluita. Mai rău ca pe vremea lui Ceaușescu. Oamenii din asta trăiau, „se scoteau“ (cum îmi explica Andrei), treceau prin tranziție senini, obosiți, fără speranță, cu mâinile în buzunarele altora. Goleau depozitele de cereale; încărcau fânul vecinului; plecau cu-acoperișul de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
lumea se mișca prea repede, erai cărat odată cu viteza ei de înaintare. Te deplasai prins, încleiat, neputincios. Tranziția curgea mai departe, cu noi cimentați în fluxul ei. Nu mai citeam nici o carte. Mă prăbușeam în fața televizorului și butonam canalele cu nemiluita, oricând prindeam un minut liber: la ora 9, la 10.45, la 12, la 14 (știrile), la 17, 19 (iar știrile), 20, 21, 22 până la 24. Fundul mi se sudase de perne. Corpul zăcea inert, ochii atârnau, retina se lipise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
alta să-ți trișezi electoratul care te-a ales în funcția de președinte de țară și apoi să trișezi un întreg popor, pe care-l reprezinți în țară și peste hotare prin instituția prezidențială, să-i tot tragi cacealmale cu nemiluita. Căci asta e realitatea care devoalează caracterul celui ce a ajuns în funcția de președinte prin impostură. Dar, pentru acest exercițiu îndelung de păcălire națională Băsescu a început pregătirea încă de pe vremea când a fost ministru al Transporturilor și când
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
fiu victima unui impetus nestăvilit, să fiu traversat de un neobosit elan al depășirii, în așa fel încât nimic să nu mi se pară îndeajuns de vast pentru a umple ambiția proiectelor mele. Pot să vreau să fac ctitorii cu nemiluita și vastitatea proiectului și a preluării în proiect să meargă de la „mine“ și de la „altul“ până la „mulți“ și până la omenirea toată. Pot să doresc un cântec vast cât lumea și lumea să îmi pară mică pentru nesațul eului meu. Pe
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]