KorAP: Find »[drukola/base=nene & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...7 8 9 ...278 >

6,948 matches

Corola-blog/BlogPost/359181_a_360510

de zidurile hanului-cetate din povestirea sadoveniană, ziduri care au valoarea simbolică a granițelor dintre lumea realului și lumea povestirii. Toamna aurie din Hanu Ancuței a devenit toamnă târzie în jurnalul nostalgic al pictorului Nea Mitică, pe numele adevărat Dumitru Sinu: „Nea Mitică, pe numele său Dumitru Sinu, părăsise România în 1948. Avea să îmi povestească însă, mai târziu, despre plecarea sa din țară. Dacă tot trebuia să vorbească despre trecut, ce altceva îi era mai aproape de suflet decât satul în care

OCTAVIAN CURPAŞ ŞI EXILUL ROMÂNESC de CRISTINA MARIA NECULA în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cristina_maria_necula_octavian_curpas_cristina_maria_necula_1335450736.html [Corola-blog/BlogPost/359181_a_360510]
exilat și de aici vin „pașoptiștii” - povestitori care, spun fiecare, ca și la Sadoveanu, „o poveste cum n-am mai auzit” (după cum promite, la Sadoveanu, Comisul Ioniță), originală, personală, reală: „La ora stabilită am sosit la locul de întâlnire, unde nea Mitică mă aștepta deja. Ne-am așezat la o masă și am comandat câte ceva. Ne-am antrenat într-un dialog plăcut, deschis, care parcă prevestea că vor mai urma multe astfel întâlniri între noi. Așa a și fost! Din vorbă

OCTAVIAN CURPAŞ ŞI EXILUL ROMÂNESC de CRISTINA MARIA NECULA în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cristina_maria_necula_octavian_curpas_cristina_maria_necula_1335450736.html [Corola-blog/BlogPost/359181_a_360510]
Aveam în fața mea un român, care viețuia de mulți ani dincolo de granițele României, și căruia îi simțeam dorința sinceră de a-mi dezvălui lucruri, poate neștiute de nimeni, despre viața și experiența sa din exil” (Cap1. subc.Un prânz cu nea Mitică). Povestirile au valoarea unor documente, fiecare povestire este echivalentă cu un jurnal autobiografic care cuprinde istoria unor vieți. Timpul povestirii nu mai este magic, nu mai reconstituie o lume care stă sub semnul vârstei de aur, ci este real

OCTAVIAN CURPAŞ ŞI EXILUL ROMÂNESC de CRISTINA MARIA NECULA în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cristina_maria_necula_octavian_curpas_cristina_maria_necula_1335450736.html [Corola-blog/BlogPost/359181_a_360510]
cartea autorului Octavian Curpaș evocă experiențe profesionale, de familie, de dragoste, de căutare a sinelui, experiențe reale relatate cu bucuria împlinirilor în universal exilului. Personajele nu sunt fictive, ci sunt ipostaze epice ale oamenilor reali cu o viață personală autentică. Nea Mitică pare a fi un personaj caragialian metamorfozat într-un erou cu o biografie complexă în lumea americană. În istoria vieții sale apar „prieteni” care din oameni reali, cu propria viață autentică, devin personaje de poveste. Legăturile de prietenie ale

OCTAVIAN CURPAŞ ŞI EXILUL ROMÂNESC de CRISTINA MARIA NECULA în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cristina_maria_necula_octavian_curpas_cristina_maria_necula_1335450736.html [Corola-blog/BlogPost/359181_a_360510]
Corola-blog/BlogPost/379347_a_380676

ultima clipă o umbră urcând spre cabană dinspre sat. Era un localnic pe care nu l-am recunoscut. - Cine-i acolo? stigă omul când mă văzu. - Marian, de la Observator!... - Măi flăcăule, ce-a fost prăpădul ăla de adineauri? - Nu știu, nene! Încerc și eu să mă lămuresc. Chiar asta fac acum... Apoi îi explic cetățeanului concluziile la care ajunsesem până în acel moment, precum și planul meu pe care tocmai îl puneam în practică. - Nu mergi cu mine, nene, să vedem ce-i

PUTEREA RAZEI ALBASTRE (5A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1465267073.html [Corola-blog/BlogPost/379347_a_380676]
de adineauri? - Nu știu, nene! Încerc și eu să mă lămuresc. Chiar asta fac acum... Apoi îi explic cetățeanului concluziile la care ajunsesem până în acel moment, precum și planul meu pe care tocmai îl puneam în practică. - Nu mergi cu mine, nene, să vedem ce-i acolo? îl invit eu, crezând sincer că-mi poate fi de folos. Auzind despre ce-i vorba, omul începu să dea din colț în colț, să mă lămurească să o las și eu baltă până se

PUTEREA RAZEI ALBASTRE (5A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1465267073.html [Corola-blog/BlogPost/379347_a_380676]
să o las și eu baltă până se face ziuă, că nu-i de umblat prin păduri la ora aceea. - Ei, dacă nu poți, nu poți, îi zic. Oricum, eu sunt dator să plec acolo. Chiar acuma! Rămâi cu bine, nene! Și am început să cobor pe povârnișul muntelui, ca să ajung în pădurea din vale, pe acolo pe unde trecea linia dreaptă a traseului cu reperele stabilite de mine. Dar înainte de a ajunge din nou în pădure, văd pe cineva stând

PUTEREA RAZEI ALBASTRE (5A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1465267073.html [Corola-blog/BlogPost/379347_a_380676]
de aici, de la casa asta... Mi-am dat seama că cel care stătea pe gard era un băiațaș de vreo paisprezece sau cincisprezece ani. - De ce nu dormi, măi, Mihăiță, la ora asta? îl întreb. - Mi-a pierit somnul! Nu știi, nene, s-a dărâmat cumva muntele în partea cealaltă?... - Nu-ți fie teamă! Nu s-a dărâmat niciun munte. O fi căzut vreun meteorit... - Meteorit?!... - Da, meteorit! Ce te miră așa? - Da' ce e ăla un meteorit? - Adică un bolovan mai

PUTEREA RAZEI ALBASTRE (5A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1465267073.html [Corola-blog/BlogPost/379347_a_380676]
Adică un bolovan mai mare, un corp ceresc, ca o stâncă mare care vine din cer și care arde când cade, precum un foc mare!... - Ca un foc? Și matale unde mergi acum? - Mă duc să caut meteoritul! - Știi ceva, nene? Ia-mă și pe mine! Mi-ar plăcea să văd un meteorit!... - Atunci, haide! Dar ai tăi ce-o să zică? Dacă te caută și nu dau de tine? - Nu-i bai! Ai mei dorm cu toții... Băiatul era încântat să mă

PUTEREA RAZEI ALBASTRE (5A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1465267073.html [Corola-blog/BlogPost/379347_a_380676]
meteorit!... - Atunci, haide! Dar ai tăi ce-o să zică? Dacă te caută și nu dau de tine? - Nu-i bai! Ai mei dorm cu toții... Băiatul era încântat să mă urmeze. Dar îi mai trecu ceva prin cap și-mi zise: - Nene! Știi ceva? Trag o fugă până în casă să iau felinarul. Ce zici? - Fugi, dar repede! Dacă n-ai venit în cinci minute, să știi că plec fără tine!... Rămăsesem iarăși singur, așezându-mă lângă gard. Nu prea trăgeam nădejde că

PUTEREA RAZEI ALBASTRE (5A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1465267073.html [Corola-blog/BlogPost/379347_a_380676]
voi găsi un întuneric deplin. De aceea mi se părea o idee bună să am un felinar în drumul meu. Am rămas foarte surprins văzând o lumină de felinar răsărind în livadă și pe Mihăiță alergând spre mine. - Unde ești, nene? Am venit, sunt gata! - Bravo, Mihăiță! Nu trăgeam nădejde să te mai văd... - Se poate?! Să nu văd eu meteoritul? - Bine! Să mergem. Va trebui însă să trecem peste munte și peste multe văi, pe de-a dreptul, căci altfel

PUTEREA RAZEI ALBASTRE (5A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1465267073.html [Corola-blog/BlogPost/379347_a_380676]
Corola-blog/BlogPost/372278_a_373607

în toată Valea Mare! Cine vrea o oală bună, mergea la Trifon să cumpere. Doamne, cât de repede mai trecu timpul și cât de bătrân trebuie să fiu, dacă tu ești așa de mare și om în toată firea! continua nea Gheorghe cu tristețe în glas după tinerețea-i dusă. Domnul Petrică înțelesese că, revenit aici în satul în care s-a născut, este iar Petrică din copilărie și că trebuie să se acomodeze cu apelativul de altădată, altfel, devine caraghios

ȘATRA DIN POIANA STEJERERULUI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1495634017.html [Corola-blog/BlogPost/372278_a_373607]
satul în care s-a născut, este iar Petrică din copilărie și că trebuie să se acomodeze cu apelativul de altădată, altfel, devine caraghios în fața acestor oameni curați sufletește, dar neschimbați în mentalitate. - Cât stai pe la noi? îl întrebă direct nea Gheorghe. - Până după Sântamărie! răspunse Petrică. - Aaa! o săptămână de zile... Te aștept să treci mâine pe la mine, că-i duminecă, să mai stăm de vorbă și să bem câte un țoi cu țuică bătrână. O am de peste zece ani

ȘATRA DIN POIANA STEJERERULUI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1495634017.html [Corola-blog/BlogPost/372278_a_373607]
Corola-blog/BlogPost/357057_a_358386

căsătorise cu o sârboaică, originară din Banatul Sârbesc, inteligentă, ce studiase la o universitate din România și care vorbea perfect franceza, engleza, germana, sârba și româna. „Avea o voce frumoasă și cânta în corul unei biserici din Montreal” - își amintește nea Mitică. Cu o atracție deosebită spre strălucirea banului, Zâna - pentru că așa se numește doamna Ștefănescu -, dorea ca Eugen să facă mulți bani, se agita, se consuma și-l impulsiona mereu pentru a câștiga cât mai mult. Probabil că așa a

UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11.html [Corola-blog/BlogPost/357057_a_358386]
se consuma și-l impulsiona mereu pentru a câștiga cât mai mult. Probabil că așa a ajuns să stea o perioadă destul de însemnată, 26 de ani, în Africa. „Eugen era mult mai molcom, mai calm, mai relaxat” - îmi spune zâmbind nea Mitică. Doi copii au avut Zâna și Eugen: o fată, pe nume Mariana și pe Paul, un copil deosebit și foarte atașat de tatăl său. Cu el mergea Genu la vila pe care o avea familia la Marbella, în Spania

UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11.html [Corola-blog/BlogPost/357057_a_358386]
dăți, presimțind parcă faptul că nu-i va mai vedea niciodată pe cei dragi... Vestea nenorocirii a venit ca o lovitură de trăsnet asupra familiei Ștefănescu. „Radu Bumbaru l-a dus pe Genu de la Montreal la locul accidentului - mă lămurește nea Mitică - a fost cel mai cumplit drum pe care l-a parcurs vreodată, pentru că Genu era atât de marcat de dispariția prematură a lui Paul, încât plângea și-i vorbea copilului său pe tot parcursul drumului spre pârtia ucigașă...” Orice

UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11.html [Corola-blog/BlogPost/357057_a_358386]
Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884

legea lui Moise, e jidani, ăla citește o ditamai cărțoaia de Marx, e comunist; Prințesa dansează la patefon de-o găsesc dracii, despuiată ca o naiadă... e balerină... și ăia micii joacă pocăr pe bețe de chibrite! -Cum ai aflat, nea Ioniță? - îl întreb eu curios. -Am furat pâinea mamei de pe corlată, făcuse pâine în țest să plece la plug și eu am luat-o și-am dezmierdat pe flocos, adică pe câine: na, la tata, na! până a tăcut... și

PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1409227876.html [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
Corola-blog/BlogPost/342128_a_343457

duc la capătul orașului pentru o ceapă. *** Ah! Prima iubire! **** Era să scriu Bulă. 2. O să fiu altfel de cum pregătesc ei “placa” să mi se adreseze. Sclipirea ideii libertine ce mi-a venit, are o întrebare de fond citadin: Cum,nene? Nu pot să vă satisfac curiozitatea și nu am cum să-mi derulez în minte un scenariu deoarece în fața mea a apărut PIAȚA*: hâdă - colorată, calmă - zgomotoasă, curată - pătată, scumpă - gratuită, o oală mare plină de contraste. Cred că d

CÂT DE PIAŢĂ-I PIAŢA MARE ? de LICĂ BARBU în ediţia nr. 399 din 03 februarie 2012 by http://confluente.ro/Cat_de_piata_i_piata_mare_lica_barbu_1328290714.html [Corola-blog/BlogPost/342128_a_343457]
mata. Și-mi taie transversal un cartof ca probă de necontestat. - Taie-l longitudinal, nu transversal! - cer probă și mai de necontestat. Vrei să mă păcălești? Mustață mă cântărește din ochi și din obișnuință. “Ce-o vrea omu’ a’ista, nene? O fi vreun control sau vreun tâmpit ce șuguiește?” - îl dă de gol mimica feței. - Hai, pune-mi două kile! - cer în sfârșit. Răsuflă vesel și umple tasul. - Alo! Ce faci? Două kile ți-am cerut. - Lasă așa! Să mai

CÂT DE PIAŢĂ-I PIAŢA MARE ? de LICĂ BARBU în ediţia nr. 399 din 03 februarie 2012 by http://confluente.ro/Cat_de_piata_i_piata_mare_lica_barbu_1328290714.html [Corola-blog/BlogPost/342128_a_343457]
Corola-blog/BlogPost/358277_a_359606

Acasa > Stihuri > Anotimp > SĂRĂCIA PE BUTUCI Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 524 din 07 iunie 2012 Toate Articolele Autorului târgșorene, vino nene traiul nostru de amar să-l vărsăm într-un pahar să dăm noroc, să-l dăm pe gât că nu ne-a mai rămas decât atât! o fi dulce sau pelin, să-l purtăm așa în noi jugul tras cu

SĂRĂCIA PE BUTUCI de ION UNTARU în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 by http://confluente.ro/Saracia_pe_butuci_ion_untaru_1339125331.html [Corola-blog/BlogPost/358277_a_359606]
pahar să dăm noroc, să-l dăm pe gât că nu ne-a mai rămas decât atât! o fi dulce sau pelin, să-l purtăm așa în noi jugul tras cu umeri goi și butoiul cu prea plin! târgșorene, vino nene s-a umplut târgul de cuci care nu știu nici o limbă și sub nasul nostru plimbă sărăcia pe butuci. Referință Bibliografică: Sărăcia pe butuci / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 524, Anul II, 07 iunie 2012. Drepturi de

SĂRĂCIA PE BUTUCI de ION UNTARU în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 by http://confluente.ro/Saracia_pe_butuci_ion_untaru_1339125331.html [Corola-blog/BlogPost/358277_a_359606]
Corola-blog/BlogPost/355686_a_357015

sa, dezvăluindu-mi, printre altele, principiile care i-au folosit drept jaloaneîn plan personal și profesional. „În viață, sunt două lucruri importante: familia și cariera!” Iată filosofia de viață a doamnei profesor Luciana Stănilă! Am povestit minute în șir despre nea Mitică și Sebeșul de Sus, despre viața și experiența Domniei Sale. Este un om împlinit, trăiește la Cluj, împărțindu-și timpul liber între Cluj, orașul care a adoptat-o cu mulți ani în urmă, Sibiu și Sebeșul de Sus, pe care

LUCIANA STĂNILĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_fiica_a_sebesului_de_sus_doctor_in_stiinte_medicale_pe_meridianele_lumii_luciana_stanila.html [Corola-blog/BlogPost/355686_a_357015]
în ciuda lipsei dragostei materne, primesc o educație sănătoasă și își urmează fiecare calea, reușind să-și împlinească visele și să-și facă un rost în viață. Luciana era mică, avea doar șapte ani când Dumitru Sinu a plecat din România. Nea Mitică își amintește însă de Lucicade-atunci, pentru că mama vitregă a lui era bună prietenă cu bunica Lucicăi și între cele două familii relațiile erau foarte apropiate. Este crescută de bunica din partea tatălui până la vârsta de șase ani, când tatăl său

LUCIANA STĂNILĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_fiica_a_sebesului_de_sus_doctor_in_stiinte_medicale_pe_meridianele_lumii_luciana_stanila.html [Corola-blog/BlogPost/355686_a_357015]
an, 1992, traversează Atlanticul și face prima vizită în Statele Unite. A fost atunci în zona Chicago, statul Michigan, unde avea foarte mulți consăteni și rude. Neamul Stănilă este răspândit peste tot în America și în lume, știam acest lucru de la nea Mitică. Și el descinde dintr-o ramură a acestui neam, având unul dintre bunici cu numele Stănilă - bunicul din partea mamei, Ion, poreclit Țiglaru’. Au urmat mai multe vizite ale Lucianei Stănilă în Statele Unite: a fost la Chicago, Cleveland, Detroit, Seattle

LUCIANA STĂNILĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_fiica_a_sebesului_de_sus_doctor_in_stiinte_medicale_pe_meridianele_lumii_luciana_stanila.html [Corola-blog/BlogPost/355686_a_357015]
de-acolo din cer, de Sus... Dar rudele și consătenii îi sunt aproape. Se implică în viața culturală a Sebeșului de Sus, în organizarea acelor întâlniri devenite tradiționale, Fiii satului. Chiar dacă sunt la mii de kilometri depărtare, Luciana Stănilă și nea Mitică Sinu țin legătura. Nicole și Mitică Sinu au primit-o cu drag în Arizona, când a avut ocazia să viziteze împreună cu ei orașul și împrejurimile, și au retrăit pentru câteva zile amintirile împletite în fire de dor, despre Sebeșul

LUCIANA STĂNILĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_fiica_a_sebesului_de_sus_doctor_in_stiinte_medicale_pe_meridianele_lumii_luciana_stanila.html [Corola-blog/BlogPost/355686_a_357015]