649 matches
-
împărtășim sărăcie pustiu iar plâng plâng versul început lumânări topite de nimicuri ruine trăim doar cu ce mai este căutând fericirea aici pe pământ greșim viața-i doar un rând dintr-o poveste suferință deșertăciune se sting lumini boabe de nenoroc de destin printre rugăciuni un bob de rouă spală depărtarea cu un sărut ți-aș alina așteptarea cu lacrima te prețuiesc așa amândoi oprim clipa oceanul albastrul depărtarea ce ne separă scriu unde pe nisip la mine-n gând e
AR MAI FI TIMP ÎN VIAŢĂ de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366529_a_367858]
-
care se îngrijesc de lupi sunt sub protecția Sfântului Andrei. Așa cum Lupul Alb și Zalmoxis se retrăgeau în Muntele Sacru să privească cu durere în inimi cum geto-dacii vor fi înfrânți de romani din cauza trădării, așa mă retrag din calea nenorocului, pentru a putea venera umilința oamenilor. Lacrimile să le țineți la locul cel mai de cinste. Sfinții plâng pentru spațiul inuman. La răscruci simți punctele cardinale. În spatele vieții urmele pașilor sângerează. Un intrus atârnă în colțul gurii declarația de dragoste
LUPUL ALB de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366660_a_367989]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > SFÂRȘIT Autor: Dorina Șișu Publicat în: Ediția nr. 198 din 17 iulie 2011 Toate Articolele Autorului mă sfâșie suflet arămiu mă atinge cu sânge pe tâmplă de praf nenoroc mai bate și vântul alunec pe boabă - destin prea flămând presimt cum nu doare o viață prea slută amestec de negru prin mine tot umblă o șansă mai doarme în pragul ființei ce speră ca piatra să crape-n nevoi
SFÂRŞIT de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366724_a_368053]
-
a primi volumul prin poștă. Aștept cu mare drag vești în acest sens împreună cu adresele la care să vă pot trimite cartea. Mulțumesc! ionela 1961@yahoo.co.uk Poezie din noul volum Reflecții Moartea asta ma condamnă, La viață și nenoroc, Să renasc verde în toamnă, Primăverii să-i fac loc! Ciclic ea mă amețește Cu cireșe și gutui. Doar mirosul de tămâie Îi va pune pofta-n cui! Moartea asta ma consumă Ca pe-un vers rebel, temut. Viața-mi
SECVENTE IN ALB SI NEGRU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366202_a_367531]
-
dat nesfârșitului cosmic, onoarea posterității: Copiii noștri, peste veacuri, / Onoare ne vor da, o știm! De fapt , această carte nu putea fi scrisă de cineva care nu știe ce e onoarea). Aceste registre ale îndurerării nu exprimă neputința ființei în fața nenorocului istoriei, retragerea din linia întâi a adevărului, ci, dimpotrivă, tărie de caracter, neînfricare și demnitate. Arderea durerii însoțește credința în trăinicia românească, zădărnicirea celor mici de zile, mari de patimi și speranța redeșteptării naționale. În cartea Marianei Cristescu, pământurile înstrăinate
CÂND STRAJA NU PIERE..., CRONICĂ DE PROF.DR.VALENTIN MARICA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351756_a_353085]
-
combină Hazardu’-aduce știri Că iar se-nfirip lupte Și lespedea o treci Când numai dedesubt e Azilul de zevzeci Închipuiri deșarte și vanități. Abise din vieți cu geamuri sparte Și tot atâtea vise Că valul se frământă Și trece nenorocul Cu bietul om la trântă Și se închide jocul De-ar fi doar să dureze Cic-ar fi spus bătrâna Când umflă-n metereze Furtunile fortuna Și lunga acoladă Lăsând loc la concluzii Pătrunde în livadă Un vânt de deziluzii
RĂZBOIUL PERPETUU de ION UNTARU în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351798_a_353127]
-
fac? - Eu sunt de părere c-ar fi mai bine să-l dai pe mâna legii. S-ar putea să ai mari neplăceri și să ajungi din nou în temniță, asta în cel mai fericit caz. Însă dacă vei avea nenorocul să încapi pe mâna unui judecător necruțător, s-ar putea să fii condamnat la moarte. - Pe mâna legii? Pentru nimic în lume. Dinte pentru dinte, eu asta știu. Nu mă sperie ștreangul și nu voi cere nimănui clemență. Dacă va
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
ca să muncesc. Munca și răspunderea pentru ceea ce făceam mi-a fost implementată încă din fașă de către mama. Și-mi place să muncesc. Neputând să-mi dărâm casa, ca sas-ul când nu are ce face, scriu și-mi umplu timpul. Nenorocul Dumneavoastră dacă astfel vă plictisesc. Dacă mă citiți! Urăsc scrierea la dictare. O consider drept impunerea unor idei străine de firea proprie. Și totuși dese ori muza dictează iar eu nici nu știu măcar ce scriu. Dar muza î-mi
EMIL WAGNER de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352356_a_353685]
-
căzută În jocul cu pădurea văzută nevăzută. Cu ultimatum, toamna, îndeamnă să mai sper, Atât cât mai e viață între Pământ și Cer, Că vine iar la anul, îmi dă îngăduința Să mai iubesc o dată, dar fie și ființa. Necazul, nenorocul, durerea și mâhnirea, Amarul, suferința și chiar nefericirea, Tot ce-i mai rău pe Lume, la mine să stea cheia, Ultima zi a toamnei, vrea să iubesc femeia. CONSTANTIN MÎNDRUȚĂ Referință Bibliografică: Ultima zi de toamnă / Al Florin Țene : Confluențe
ULTIMA ZI DE TOAMNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351693_a_353022]
-
Acasa > Orizont > Ganduri > TĂCERE Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 400 din 04 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Nenoroc Ce nebunie S-ai alonjă de viespe Și să nu ai ac Tăcere Candelă, luna... E spart codul pietrei Lespede mută Mers Fără condur Domnișoara discretă Ascunde pașii Așteptare Cerșetor la colț Dinspre limbă de clopot Vin apostolii Ghicitoare Urletul
TĂCERE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346658_a_347987]
-
noi se scurge-o toamnă cât o iarnă Și încă-o toamnă-iarnă la un loc, Ne umple golul golul care toarnă În noi acid de-acid stropit cu foc. E semn că peste lume o să cearnă Prăpăd după prăpăd și nenoroc, Că va suna sfâșietoarea goarnă Sfârșitul la sfârșit de gong și joc.. E semn că lumea-n lume se răstoarnă Și-i vremea vremii, ajunsă la soroc, O nesfârșită toamnă să aștearnă, Un anotimp nedefinit din infinitul stoc... Și-i
PRĂPĂD DUPĂ PRĂPĂD de ROMEO TARHON în ediţia nr. 680 din 10 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351241_a_352570]
-
Creatie > DE CÂND E LUMEA PE PĂMÂNT Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 794 din 04 martie 2013 Toate Articolele Autorului de când e lumea pe pământ același soare plin de foc aceleași ploi, același vânt, dar și noroc și nenoroc. aceeași lume, alte fețe, zboruri celeste descifrând, spre dorurile ei mărețe, tot așteptând și tot trecând. prin vremea asta tot fugim, într-o prelungă vânătoare, vânăm mereu cu chip de mim o tristă clipă călătoare. tot înviem și tot murim
DE CÂND E LUMEA PE PĂMÂNT de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345585_a_346914]
-
din 22 martie 2014 Toate Articolele Autorului Cântă, cobzare, cu foc! mi-e sufletul de noroaiele lumii murdar și aripa frântă, iar ceasul agonic al zilei ticăie-n zadar. Hai, cântă, cântă! alină-mi durerea albită în tâmplă, de-atât nenoroc... ah! de-amar și de of până-n zori să tot joc. Strunește-ți cobza, ușor, din umbra înserării mă ridică și inima-mi tresalte, cânte, - ca pasărea spin -, duios, sfâșietor ... Cântă-mi, cobzare! și lasă-mă să mor, de dorul
CÂNTĂ, COBZARE ... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354983_a_356312]
-
cad din soartă Pe luciurile gheții Priviți: se-ntoarce solul Cu veștile lui rele Și jerfele obolul Dau biete caravele Închipuiri deșarte și vanități. Abise Din vieți cu geamuri sparte Și tot atâtea vise Că valul se frământă Și trece nenorocul Cu bietul om la luptă Și se închide jocul De-ar fi doar să dureze Cic-ar fi spus bătrâna Când umflă-n metereze Furtunuile Fortuna Și lunga acoladă Lăsând loc la concluzii, Pătrunde în livadă Un vânt de deziluzii
CIOBURI DE DESTIN de ION UNTARU în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355386_a_356715]
-
Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 260 din 17 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Alungă norii care spre tine-și fac cărare Parfumului de floare în suflet tu-i fă loc Să știi ca-n lume nu există nenoroc Ci numai împlinire și-mpăcare. Fii cuib pe ram, fii tril de ciocârlie Fii râu, trudind mereu să îți faci vad Aminte doar luând la frunzele ce cad Ce-n primăveri mai verzi-or să reînvie. Așa e viața, urcuș
ALUNGĂ NORII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355441_a_356770]
-
mereu urmărit de securitate și alungat de peste tot. În 1978 se stabilește în USA. Nedrept destin pentru un om atât de dotat. Povestea vieții dureroase și nedrepte a d-lui Ionescu Cămărașu ne întristează și ne spune că norocul sau nenorocul joacă în destinul artiștilor un rol important. De aceea toate prozele domniei sale cuprinse în volum („La spitalul Văcărești”, „Nea Mircea”, Arestul”, „Celula XV” sau „Răzuș Teodor Virgil” sau fragmente din romanul „Celula XIII”, Editura Anamarol, 2011) evocă și descriu tocmai
„SCRIPTA MANENT” O CARTE CA O PÂINE ROMÂNEASCĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346114_a_347443]
-
pe plan profesional. Când am primit plecarea în Israel, ne-a vizitat acasă și mi-a spus: „Ai un talent deosebit să-ți faci din dușmani prieteni!”. I-am răspuns: „De ce, oare, a trebuit să mă dușmăniți? Pentru că am avut nenorocul să înfrunt viața de la 19 ani, muncind din greu de dimineață până seara târziu, când mă întorceam cu autobuzul spre casă și adormeam în picioare, cu capul pe mâna agățată de cureaua de sprijin, în timp ce perechi tinere se întorceau de la
INTERVIU CU DOAMNA LIANA SAXONE- HORODI – ARTIST PLASTIC, PERSONALITATE LITERARĂ, MILITANT PENTRU ARMONIE... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355963_a_357292]
-
și se sperie natural! Sau pune alte zgomote lugubre mai cu precădere seara târziu, care înspăimântă pe cei ce trec pe dinaintea casei sale atunci! Mulți tineri care nu aveau cum să știe de aceste trucuri ale Dorei și au avut nenorocul, să se oprească să se sărute, crezându-se singuri pe stradă, au avut surpriza să audă în noapte râsete din acelea ca în filmele de groază.Desigur că ei nu puteau ști că e doar o glumă și i-a
DOAMNA ,,EINSTEIN' (FRAGMENT DIN ROMANUL INGRID, PUBLICAT ÎN 2015- EDITURA EDITGRAPH) PARTEA I de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368809_a_370138]
-
SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Eseuri > SOLIDARITATEA Autor: Vavila Popovici Publicat în: Ediția nr. 1266 din 19 iunie 2014 Toate Articolele Autorului „O familie trebuie să fie unită și solidară, căci altfel nenorocul bate la ușă.” Thomas Mann Solidaritatea este coeziunea socială bazată pe dependența indivizilor unul față de celălalt în cadrul societăților avansate. În societățile simple ea se bazează în principal pe rudenie și valori comune. În cele complexe, există alți factori care contribuie
SOLIDARITATEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370441_a_371770]
-
despre plăcerea acesteia să mai înșurubeze o intrigă. Nu se teme și nu se rușinează să se laude. Șeful ei exclamă: Să te ferești ca de foc de femei deștepte ! Iar ea îi dă replica: Dacă tot te-a lovit nenorocul să angajezi o femeie deșteaptă, atunci... În altă parte ea mărturisește că evită tot ce Dăunează imaginii mele de femeie tare. Când Ari piere căzând victimă unui atac terorist pentru Iulia parcă tot eșafodajul fericirii se prăbușește iar ea se
HEIDI S. SIMON: „DRAGOSTE TÂRZIE” de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368216_a_369545]
-
Toate Articolele Autorului Vânare de om Nașterea însăși Este o durere cumplită Apoi Viața devine o vânare de om Te vânează bolile Grijile Necazurile Dorințele Chiar și iubirea Te poate vâna Și nu știi când ești vânat Sau când vânător Nenorocul De ți este ursit Te așteaptă la ușă sau după poartă până și timpul ce te măsoară în bucăți și apa și focul îți pot fi sorocul și când nesiguranța începe a-ți îndoi întrebările te cuprind amăgirile și te
VÂNARE DE OM de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368257_a_369586]
-
fără ea, a cărei singurătate îi crease frumuseți îndumnezeite și stranii, dar și trăiri spirituale înalte, ce o separau printr-un zid invizibil de ceilalți,dincolo de care se aflau voințele și patimile de tot felul. Ochii ei visători, ochi de nenoroc trădau lumi imense, nepieritoare, dar și deșerturi.Tot timpul se gândea la iubire, mai ales în nopțile care o dureau de la lacrima ce îngheța în chihlimbar.Și a trecut El prin timpul său de acum, anulându-l pe cel anterior
ROMANUL ,,BERNARDINA de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362719_a_364048]
-
Nu știam ce să facem și încotro să mergem? Până la urmă Linte a hotărât să mergem la gazda unchiului său Jurcă. Ajunși acolo nu l-am găsit acasă, totuși gazda ne-a lăsat să ne adăpostim acolo până la venirea lui. Nenorocul nostru avea să fie destul de mare, căci Jurcă era trimis undeva prin niște sate de munte și nu avea să vină multă vreme la gazdă. La fabrica de teracote ne-am întors luni, însă ca un făcut pe acolo nu
BELDIE; AVENTURI CU LINTE. FABRICA DE TERACOTĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352924_a_354253]
-
costeliv, vai de lume, geambașii strigau: care mai vine? care mai ia? iar lumea năvălea, nu știu de ce și pentru cine anume, în timp ce hoții ascundeau sub tejghea, vise albastre sau verzi, fără chip, fără nume La același talcioc, de noroc, nenoroc, vin țigănci cu ghioc, cu fuste crețe și ghetre cu toc să ghicească de dor, de soroc, de patimă de iubire cu foc. Și tot la același talcioc, vin lotri-mbrăcați în caftane domnești la furat de sirepe, crescute prin
TALCIOC de LEONID IACOB în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353643_a_354972]
-
cap polele-și punea. VEVERIȚA, rușinosă... Cum sunt fetele la noi, Grăbită, -mi ieși din casă Și, direcția-n "ZĂVOI". LUPU, din Vălenii Seci, Lângă-un arbore stătea... - Unde vrei să treci, madam?! Umblă URSU prin vâlcea. - O!... să te bată nenorocul, Animal fără prihană!... În potecă-ți găsiși locul? - Ce să fac, defect de vrană. Pudică, nevoie mare... Să nu vadă cepul tras, Își ridică fusta, care, Peste față i-a rămas. Să nu intre în păcat, Căci se ferea de
J E N Ă Ş I P L Ă C E R E de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357153_a_358482]