351 matches
-
lor și i-am văzut adunați Într-un luminiș, pe malul apei. Se zgâiau la ceea ce fusese culcușul lui Enkim care, Încă legat de bulumac, se Împotmolise Într-o limbă de nisip. Nu Îndrăzneau să se apropie de lucrul acela nenumit și am Înțeles că se chiorau după urmele noastre pe care, cum altfel, nu izbuteau să le găsească. Nu trecu mult și câțiva, uriași și femei laolaltă, porniră spre malul celălalt, călcând apa care aici, era mult mai molcomă. - Proști
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
divorțului. Oare asta îl aștepta și pe el? Oare așa ceva se putea întâmpla cu-adevărat? După ce el și Theo trecuseră împreună prin atâtea? —Fii atent la mine, a spus Amanda cu un triumf amar. Am să... Dar înainte ca amenințarea nenumită să poată fi revelată, un zgomot venit de-afară i-a distras atenția. Amanda s-a dus la fereastră și a deschis-o ca să vadă ce s-a întâmplat. — Fir-ar al dracului! Sunt nenorociții ăia de ziariști! —Ziariști? Amanda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
pleacă de la ideea obiectului întruchipată prin cuvântul care-l desemnează, lăsând deoparte acele particularități care scapă numirii, pentru ca în a doua fază să se recurgă la o strategie diferită care constă în a privi lucrurile ca și cum ar fi nu numai nenumite, dar și de nenumit. Este semnificativ faptul că, în cel de-al doilea caz, Ponge nu mai vorbește de obiect, ci de „Lucru”261. Din această dihotomie rezultă atât tensiunile subterane ale scrisului său, cât și tendința de a concepe
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
întruchipată prin cuvântul care-l desemnează, lăsând deoparte acele particularități care scapă numirii, pentru ca în a doua fază să se recurgă la o strategie diferită care constă în a privi lucrurile ca și cum ar fi nu numai nenumite, dar și de nenumit. Este semnificativ faptul că, în cel de-al doilea caz, Ponge nu mai vorbește de obiect, ci de „Lucru”261. Din această dihotomie rezultă atât tensiunile subterane ale scrisului său, cât și tendința de a concepe poemul ca pe o
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
prin care scrierea, textualitatea convertesc realitatea în urmă. Desigur, pentru a înțelege modul de funcționare a acestui mecanism se cere o cunoaștere, oricât de sumară, a câtorva amănunte de ordin biografic. În text, poetul vorbește despre vizita într-un oraș nenumit (probabil Constanța), prilej cu care își amintește de mama sa, cu care mai fusese o dată acolo, în copilărie, pe vremea când fratele lui mai mare Emil Ivănescu, mai trăia, când i se povestea despre sora lui, care ar fi fost
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
unei singure poezii sau chiar a două, trei poeme mai ample). Aceste spații sunt străbătute și de alte personaje, cel puțin tot la fel de ieșite din comun. Este vorba de încântătorii prieteni ai „eroului”: misterioase femei și zeițe prietene (de la zeița nenumită a unei după-amiezi însorite de iarnă, cu păr de aur vechi, la „bruna rowena”, la „tânăra nefa”); animale ciudate, cel mai adesea pisici cu multă personalitate (ca theobald, motanul cu virtuți terapeutice, care știe să alunge supărarea), dar și un
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Carol al II-lea, din 1939, dar aceasta nu prevedea și eligibilitatea femeilor pentru Camera Deputaților. Femeile au votat prima oară în 1946, alegerile fiind falsificate. Constituția din 1948 este prima care prevede în mod expres interzicerea discriminării de gen (nenumită ca atare). Egalitatea între bărbați și femei devine principiu constituțional alături de cele de naționalitate, religiexe "„religie", culturăxe "„cultură", existente și înainte. Totuși, spre deosebire de propaganda rasială și naționalist șovină despre care se stipulează că vor fi pedepsite, sexismul și misoginismul nu
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Sau nu-i rămîne necunoscută nici această convenție a poeziei medievale. Norocul lui că, „minte cu simțire”, nu stăruie În această direcție, se Întoarce repede la jertfa, robia, focul, lacrimile, ohtăturile sale. Rămîne, cu toată această risipă de jale, ceva nenumit, ceva ce nu poate fi exprimat. Este tema ascunsă a discursului construit printr-o recurență nebunească a clișeelor. Alecu o numește Într-un loc „un nu știu ce prea dulce” care, după el, ar fi chiar esența iubirii. Înțelegem atunci că toate
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mare originalitate a gîndi astfel, Însă, repet, Bolintineanu găsește aici o figurație mai bună pentru a comunica imagini, obsesii luate de la alții. Marea este Întîi un instrument al justiției divine, apoi un imperiu de Încîntare, un loc misterios, un farmec nenumit, un vast spațiu de elemente sublime: „Tu, singură, o, mare, puternică, adîncă, Teribilele flote le-neci sau le zdrobești, Trufia omenească tu crud o umilești, Ca cerul, pentru lume tu ești streină-o, mare, Ai altă destinată, imperiu de-ncîntare! Frumoasă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Negri vorbește despre turbarea omului Înciudat, contrariat În iubire: „Căci eu zac afară-n poartă În durerea cea mai mare Și-n blăstemuri de turbare”... Mai liric, de o senzualitate mai rafinată, Bolintineanu sugerează, pe lîngă celelalte semne, un por nenumit manifestat prin schimbarea rapidă a temperaturii corpului: „CÎnd ochiul meu o vede arzînd de frăgezime, Din creștet pînă-n talpe mă prinde un fior Ce m-arde și mă-ngheajă, m-apasă cu cruzime, Și gura-mi se Închide și capu-mi
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
moarte?”... CÎnd, În fine, Catinca se arată milostivă, cerurile se deschid, universul strălucește și omul Îndrăgostit uită să mai moară: „Puteri cerești, Îngeri, soare ............................................... Ce-arătați ca strălucire...” De la Casandra așteaptă cu răbdare aceeași decizie de milostivire (Nume). Altei femei, nenumite, Îi recomandă: „...ori te schimbă În fire Ori fii cu milostivire”.... Însă de regulă femeia arată neîndurare, plecăciunile rămîn fără ecou și, forțînd nota, Îndrăgostitul flutură steagul negru al morții: „Moarte, moarte, ce nu vii, Să mă ici dintre cei
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
oamenii nu sunt obișnuiți să aleagă și nici nu au bani să le cumpere. Atunci, zâmbi Tili, o să-mi vină și mie timpul să plec... Te-a căutat iar ăla în haină de piele, spuse Maestrul, pregătind cutia păpușilor încă nenumite... Nu i-ai spus că nu vin niciodată înainte de prânz ? — Ba da, de data trecută. De altfel, nu cred că voia ceva anume. Doar să știi că te caută. M-a întrebat de prietenii tăi. Și dacă știu ceva despre
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
din cutie o oglindă. Tili se privi și pentru prima oară nu-i veni niciun nume în minte. Se căzni să găsească ceva, dar simți că era prea târziu. Își acoperi fața cu palmele, gemând. Lumea, și fără el, și nenumită, continua să existe... au mai apărut: Caius Dobrescu, Teză de doctorat Gabriela Adameșteanu, Întâlnirea (ediția a II-a) Ioan Groșan, O sută de ani de zile la Porțile Orientului Cătălin Dorian Florescu, Maseurul orb Petru Cimpoeșu, Simion liftnicul. Roman cu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
încheiată, Creația, gestul prin care am fost chemați să împiedicăm căderea lucrurilor în indistincție și în neființa "anonimatului". "Ceva ce nu are nume" mă domină prin nenumitul lui. El nu poate fi preluat în proiect, căci ființa lui îmi scapă. Nenumită fiind, ea nu poate fi fixată în granițele ei, ea rămâne in-finită. Preluarea în proiect are nevoie de familiaritatea finitului, pe care doar numirea mi-o poate oferi. Numirea lucrurilor pe care nu noi le-am făcut reprezintă preluarea lor
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Dănuleț, căpitan C. Costachi I(osif) Patrichi (Popescu), prof. de limba latină, C. Alexandrescu, G(avril) Constantinovici; la Zimbrul (1850) vorniceasa Cas.. Costache, maior Pavlov, căpitan Iosef Toran, G. Oatu, Iancu Donici, Lascarachi Moldovanu, iar pe alți 12 îi lăsa nenumiți; autorul atrăgea atenția că „pentru Beidiman, Bercar, Buhnilă, 343 Docan, Epure, Gane, Juvara, Racliș, Romașcu, Vârgolici Vîrnav, Vrabie, ca și pentru Cugino de la Galați, cu rezerva cuvenită, „să vedem și Arhondologhia Moldovei de C. Sion, Iași 1892, care are și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
facil de conturat), naratorul le atribuie trăsături care țin când de fantastic, când de grotesc, dar care au, toate, un corespondent cât se poate de palpabil în logica stratificării sociale. De altfel, la Urmuz ne întîlnim mereu cu un suprapersonaj, nenumit, dar care le înglobează pe toate celelalte și a cărui prezență mai degrabă se ghicește: autoritatea ia aici chipul ierarhiei sociale tiranice, așa cum la Kafka legea își face simțită prezența în parabole. Stamate, din cauza "ocupațiilor ce le avea în consiliul
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
-n scris e rodul artei, nu al întâmplării"156, subliniind ideea "construirii" unui stil clar, accesibil, iar pe de altă parte, accentuează importanța talentului, a geniului creator care depășește schematismul unor reguli: "Muzica-i asemenea poeziei, în ambele / Există frumuseți nenumite pe care nici o metodă nu le poate învăța / Și care doar de geniu pot fi însuflețite."157 Pope merge chiar mai departe, arătându-se în favoarea licențelor poetice, care ajută în manifestarea deplină a frumuseții. Prin acceptarea unor neregularități în actul
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
este și nu este vinovată. Actrița își adaugă în palmares o creație, într-un rol care părea atât de nepotrivit pentru d-sa. Iubirea cea mare și unica face din ființa Poetului (așa ne place să-l numim pe cel nenumit în piesă) prilejul și pretextul unor aprige și încrîncenate dispute. Manevrantul al vedere este, firește, Șeful sectorului suflete, în varianta mai puțin comică, deloc binevoitoare. Intră în joc și soția jignită, părăsită pe jumătate. Intră în joc, sub presiunea "socială
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
mai mult decât un testament artistic. E un film bun. Acum, pe când mă uit în tulburea oglindă retrovizoare, trebuie să vă spun că pe toți cei mai sus numiți, pe Alexa Visarion în primul rând (dar și pe mulți alții nenumiți) îi prețuiesc într-un fel deosebit: mi-au fost și îmi sunt frați de drum, frați de aspirații, frați de revelații, frați de muncă și frați de bucurii. Și le mulțumesc. Să fim mulțumiți! Mircea FLORIAN Artistul, cel ce se
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și nonprofesionale în care este implicat. Practic profesioniștii, prin contractele pe care le încheie este dependent de cocontractanții săi. Există contracte care se încheie doar între profesioniști sau între profesioniști și consumatori: contracte forțate sau de adeziune, contracte obligatorii, contracte nenumite, grupuri de contracte. În privința profesioniștilor, ca și a celorlalți participanți la raporturile juridice, izvoarele obligațiilor pot fi actele juridice și fapte juridice, stricto sensu. Având în vedere că principala modalitate prin care profesioniștii devin părți la raporturile juridice de drept
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
actualul Cod civil. În legislația anterioară datei de 1 octombrie 2011 nu exista reglementat un contract cu o asemenea denumire deși în practică era foarte des întâlnit. Inclus în prevederile legale acest tip de contracta s-a transformat din contract nenumit în contract numit, având denumire consacrată și reglementare de sine stătătoare. Contractul de adeziune este definit în art. 1175 C.civ. ca fiind acel contract ale cărui clauzele esențiale sunt impuse ori sunt redactate de una dintre părți, pentru aceasta
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
obligații din contract, adică dacă este posibilă cenzurarea parțială a dreptului de opțiune? Într-o opinie, este posibil să se pronunțe o rezoluțiune parțială, mai ales în cazul în care obligațiile contractuale pot fi departajate sau în cazul unor contracte nenumite 299. Susținătorii celuilalt punct de vedere consideră că instanța poate doar să respingă sau să admită în întregime cererea de rezoluțiune, neavând dreptul să restrângă aplicarea sancțiunii numai la obligația neexecutată 300. Cenzurarea dreptului de opțiune al creditorului de către organul
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
aleatoriu contractul care, prin natura lui sau prin voința părților, oferă cel puțin uneia dintre părți șansa unui câștig și o expune totodată la riscul unei pierderi, ce depind de un eveniment viitor și incert. d) Contracte numite și contracte nenumite. Unii autori le numesc contracte tipice (numite) și contracte atipice (nenumite). Contractele numite sunt acele contracte al caror continut esential este expres reglementat prin nume de drept, imperative sau supletive și a căror denumire corespunde operației economice la care se
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
cel puțin uneia dintre părți șansa unui câștig și o expune totodată la riscul unei pierderi, ce depind de un eveniment viitor și incert. d) Contracte numite și contracte nenumite. Unii autori le numesc contracte tipice (numite) și contracte atipice (nenumite). Contractele numite sunt acele contracte al caror continut esential este expres reglementat prin nume de drept, imperative sau supletive și a căror denumire corespunde operației economice la care se referă. Contractele nenumite sunt acele contracte al căror conținut nu este
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
le numesc contracte tipice (numite) și contracte atipice (nenumite). Contractele numite sunt acele contracte al caror continut esential este expres reglementat prin nume de drept, imperative sau supletive și a căror denumire corespunde operației economice la care se referă. Contractele nenumite sunt acele contracte al căror conținut nu este expres reglementat prin norme de drept dar care pot fi încheiate datorită nevoilor vieții sociale. Conținutul lor este stabilit de catre părți, fie prin combinarea unor elemente specifice diferitelor contracte numite, fie prin
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]