331 matches
-
a exotismului, a visării, a iraționalului. Romanul lui Rousseau, La Nouvelle Héloise, publicat în 1761, cu un imens succes, răspunde acestei evoluții a sensibilității publicului, la fel ca și tablourile lui Chardin sau Greuze. De altfel, rococoul se retrage din fața neoclasicismului: se revine, în arhitectură, la un stil sobru și sever (Saint-Sulpice, Panteonul), în timp ce în pictură opera lui Louis David ilustrează perfect această întoarcere la antic. În același timp, strălucirea Franței în Europa se micșorează, în fața influenței engleze, foarte clară chiar
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
sau frumusețe. Dacă aceste idei sunt indispensabile pentru o corectă înțelegere a lumii și dacă ele implică conceptul de Dumnezeu, atunci este posibil că Dumnezeu există. Argumentul ontologic, la rândul său, susține celelalte argumente prin caracterul său aprioric 453. Scopul neoclasicismului era de a depăși inadvertențele și contradicțiile teismului clasic și de a-și impune propriile concepții. Teismul clasic a avut susținători importanți precum Anselm Aquinas, Leibniz, Descartes sau Kant, iar esența teismului clasic o constituie negarea posibilității de dezvoltare și
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
armonioasele strofe ale lui Ion Minulescu, care se lăuda la începuturile sale literare cu un teism foarte superficial, nu lipsesc, firește, Citera, Lesbosul și Corintul, nume de sonorități languroase, luate din retorica poesiei franceze. Dar reprezentantul cel mai tipic al neoclasicismului, fără nota decadentă, e Duiliu Zamfirescu, poetul Imnurilor păgâne. Titlul spune prea mult față de luminoasele și cadentatele evocări ale Italiei romane și ale Greciei clasice. E o păgânătate mai mult peisagistă. când galantă și glumeață, când senzuală; oricum însă, a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
putut avea loc în Vest în moduri îndeobște inaccesibile potențialilor rivali din alte părți ale lumii" (V.N.). În jurul anului 1800 asistăm la apariția a două mari curente de gîndire ce se confruntă și în prezent. Unul, care prin Iluminism și neoclasicism promovează progresul liniar, ascendent și o reformă treptată, continuă, Vestul fiind considerat vectorul, punctul culminant al progresului, susținător al democrației ca sistem socio-politic și universalismului cu tendințe globalizante, elemente care fundamentează modernitatea. Cum era de așteptat, în aceeași perioadă au
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
diversele epoci pe care le-a traversat. "Succesiunea neoclasicismelor încetează să fie un simplu instrument util și începe să formeze o tradiție proprie; accesul la antichitate se face acum prin straturi succesive de interpretări anterioare ale antichității, adică ale celorlalte neoclasicisme. Astfel, o dublă stabilitate se instaurează. Scriitorul clasic din fiecare perioadă caută să atingă însăși esența realității naturale, sau așa susține" (V.N.). Și romantismul la rîndul său este un exemplu de stabilitate în schimbare. Romantismul se manifestă în contemporaneitatea secolului
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
perspectivei ?i propor?iilor judicioase se reg?se?te la fel de viguros �n pictură dup? Masaccio ?i sculptură de dup? Donatello. Men?ion�nd c? ?i �n continuare arhitectura este analizat? prin raportare strict? la evolu?ia stilurilor artistice (manierism, baroc, neoclasicism, neogotic etc.), cu disocierile ?i abaterile de rigoare, nu vom mai st?rui dec�ț asupra faptului c? la fel procedeaz? Gilbert Luigi ?i �n cazul arhitecturii din ultimul secol, perioad? �n care au proliferat tentativele de �evadare� a acestei
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Saint-Martin-in-The-Fields (Londra, 1721-1726) ?i bibliotecă doctorului Radcliffe (Oxford, 1737-1749), pe plan circular ?i acoperit? cu o cupol?. Aceste libert??i stilistice nu s�nt pe gustul adep?ilor palladianismului, care rec�?tig? teren c?tre 1730. NEOCLASICISMUL, ARHITECTURA LUMINILOR (1750-1820) �Neoclasicism� �nseamn? o �ntoarcere novatoare la formele clasicismului. �ntoarcere, �ntruc�ț �n multe ??ri europene barocul s-a instalat pe formele locale ale clasicismului lu�ndu-le-o �nainte. �ntoarcere ?i deoarece cunoa?-terea Antichit??îi, mai ales a arhitecturii acesteia, devine mai
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
n c�mpul, desigur, l?rgit ?i reevaluat al istoricismului antic, �n care locul ordinelor, mai ales locul coloanei, face obiectul unei abord?ri aparte. �Ra-?iunea ?i arheologia, scria J. Summerson, s�nt cele dou? ele-mente complementare care fac neoclasicismul ?i �l dis-ting de baroc� (Le Langage classique de l�architecture). Majoritatea istoricilor s�nt de acord s? situeze �n jurul anului 1750 aceast? cotitur? �n istoricismul antic, care va fi �nlocuit? de alte for?e c?tre 1820. 1
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
zis Piranese, mai ales Antichita Române (1756) sau Diff�rentes Vues de Quelques restes... de l�ancienne ville de Pesto (1778), reprezent�nd celebrul sit doric de la Paestum. Impactul este considerabil: Aceste plan?e se g?sesc �n toate atelierele neoclasicismului ?i romantismului� (A. Chastel). �n Anglia va apărea, �n 1759, Treatise on Civil Archi-tecture de W. Chambers, arhitect erudit, care discut? ches-tiuni stilistice ridicate de folosirea ordinelor �n timpul Antichit??îi ?i al Rena?terii. �n ceea ce-l prive?te
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
construc?ia metalic? sistematizat?. �ntre timp, G. Monge (1747-1818) enun?? regulile geometriei descriptive care furnizeaz? un sistem ce permite desenarea tridimensional? cu precizie a oric?re p?r?i de construc?ie, pentru a-i garanta fasonarea ?i realizarea. 3. Neoclasicismul �n Fran?a Lungă ?i impun?toarea tradi?ie clasic? �n Fran?a, vitalitatea ?i diversitatea palladianismului �n Anglia, amploarea ?i originalitatea lucr?rilor arheologice ?i teoretice �n cele dou? ??ri, �n sf�r?it, pu?ina receptivitate la formele
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
arhitecturii grece?ți. Panteonul (Paris, 1756-1790), fostă bazilic? Sainte-Genevi�ve, construit de J.-G. Soufflot (1713-1780) ?i pe care Laugier �l consider? deja drept �primul model al arhitecturii perfecte�, va fi considerat de mul?i istorici că edificiul inaugural al neoclasicismului (J. Summerson) (vezi pliantul, foto 17). Importan?a comenzii, noutatea proiectului stilistic ?i consecin?ele sale arhitectonice � care au nevoie de concursul inginerilor Perronet ?i Rondelet � fac din aceast? �ntreprindere un fel de laborator al neoclasicismului. Ideea lui Soufflot este
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
că edificiul inaugural al neoclasicismului (J. Summerson) (vezi pliantul, foto 17). Importan?a comenzii, noutatea proiectului stilistic ?i consecin?ele sale arhitectonice � care au nevoie de concursul inginerilor Perronet ?i Rondelet � fac din aceast? �ntreprindere un fel de laborator al neoclasicismului. Ideea lui Soufflot este �ntr-adev?r de a structura limbajul clasic �n a?a fel �nc�ț spa?iul construit s? evoce av�ntarea structurilor gotice ?i plenitudinea arhi-tecturii grece?ți. Efectiv, boltirea, �n form? de cupole pe un ordin
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ai Vechiului Regim, dup? un contemporan al acelor timpuri, �frenezia de a construi �i imprim? oră?ului un aer de grandoare ?i de maiestate�. �ntr-adev?r, ?i la Paris, ?i �n provincie, edificiile monumentale din aceast? a doua faz? a neoclasicismului � ale c?ror volume elementare s�nt accentuate de o ornamen-ta?ie bine plasat? ?i s�nt precedate de portice sau colonade lise � s�nt �nso?ițe de amenaj?ri urbane a?a cum le pre-conizeaz? Voltaire �n Des embellissements
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
i spectatorii, arhitec?îi abolesc un privilegiu de clas?. Astfel procedeaz? la Teatrul Francez (1767-1782) Peyre ?i De Wailly, care �i reamenajeaz? C�ț despre biserică Saint-Philippe-du-Roule (Paris, 1768-1784), oper? a lui J. F. Ț. Chalgrin (1739-1811), aceasta impune un neoclasicism �n manieră antic?: portic auster, spa?iu unitar pe plan bazilical bine luminat sub bolț? cu chesoane, colonade ionice. Acest model este r?s-p�ndit, dar nu �ntotdeauna la fel de bine st?p�nit: Saint-Symphorien-de-Montreuil, de Trouard (Versailles, 1764-1770). 4
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
iasc? toate momentele existen?ei lor �n armonie cu natura. �n acest demers utopist, dar ?i �n virtuozitatea formal? desf??urat? �n Barierele vamale de la Paris (1784-1789), Ledoux este �ntr-adev?r vizionarul care conținu? s? surprind?, s? fascineze, poate. 5. Neoclasicismul �n Anglia Rivalit??ile politice ?i conflictele coloniale din America nu �mpiedic? existen?a unei comunic?ri �ntre Fran?a ?i Anglia �n materie de gust ?i de cunoa?tere a arhitecturii Antichit??îi. Contactele, schimburile s�nt numeroase, desigur
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
i J. Paine (1716-1789), sau arti?ți, mai ales cei din anturajul lui Hogarth, s? g?seasc? doctrina palladian? prea rigid? ?i s? aspire la mai mult? libertate de crea?ie. Or, deschiderea a?teptat? se face �n direc?ia neoclasicismului, influen?at, cum am v?zut, de o �ntoarcere la sursele Antichit??îi ?i de pozi?îi teoretice provenite din ra?ionalismul Luminilor. W. Chambers (1723-1796), a c?rui cultur? se �ntinde p�n? la cea chinez?, are o pozi
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
form? de frunze dispuse n volute ?i pe grotescuri pe fonduri colorate �n verde, galben, mov, �n acord cu decorul pardoselii ?i al mobilierului. Nici cu H. Holland (1745-1806), autor al Carlton House (Londra, 1783; distrus?) ?i foarte apropiat de neoclasicismul francez, nici cu J. Wyatt (1747-1813), arhitect str?-lucit, care jongleaz? cu diverse stiluri, nu-?i g?se?te neoclasicismul, �n Anglia, un limbaj propriu, ci cu G. Dance Junior (1741-1825), măi �nt�i prin �nchisoarea de la New Gate (Londra
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
pardoselii ?i al mobilierului. Nici cu H. Holland (1745-1806), autor al Carlton House (Londra, 1783; distrus?) ?i foarte apropiat de neoclasicismul francez, nici cu J. Wyatt (1747-1813), arhitect str?-lucit, care jongleaz? cu diverse stiluri, nu-?i g?se?te neoclasicismul, �n Anglia, un limbaj propriu, ci cu G. Dance Junior (1741-1825), măi �nt�i prin �nchisoarea de la New Gate (Londra, 1769), �arhitectur? vorbitoare�, ale c?rei ziduri, aproape oarbe ?i cu bosaje, au o putere teribil?. Din contr?, Dance este
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ziduri, aproape oarbe ?i cu bosaje, au o putere teribil?. Din contr?, Dance este capabil s? bolteasc? sala de la Crandbury Park (1778) �n manieră termelor române, dar �ndulcit? de o re?ea de muluri lineare. Interpretul cel mai inventiv al neoclasicismului r?m�ne șir J. Șoane (1753-1837), cunoscut mai ales ca arhitect al B?ncii Angliei. �n s?lile mari � Stock Office (1792) sau Old Colonial Office (1818) � boltite �n ma-nier? antic?, lumina zenital? indirect? �nv?luie �ntr-un oarecare mister
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
rolul jucat de ace?ți arhitec?i-promotori-antreprenori �n elaborarea unei arhitecturi a casei, a imobilului de oră?, a c?rei importan?? va fi determinant? �n construirea peisajului urban ?i a con?inutului s?u social, �n secolul al XIX-lea. Neoclasicismul prive?te, desigur mai mult sau mai pu?în profund, toate ??rile din Europa, de la sf�r?ițul secolului al XVII-lea p�n? pe la 1820, ?i uneori ?i dup? aceea. Italia, sl?bit? din punct de vedere politic ?i
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
1809-1831). Arhitectură milanez? p?streaz? o activitate sus?inut? de la mijlocul secolului al XVIII-lea a?a cum dovedesc, cu fă?ada-i complicat?, teatrul La Scală (1776-1778) de G.�Piermarini, sau poartă Ticinese (1801-1814) de L.�Cagnola, de un neoclasicism foarte sobru, dar monumental, ca la vila arhitectului (1813-1833). Tot la Milano, Porta Venezia (1827-1833) este desenat? de R. Vantini sub influen?a lui Ledoux. �n Spania, muzeul Prado (1785-1819), de I. de Villanueva, �ntr-un cartier reziden?ial al Madridului
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Venezia (1827-1833) este desenat? de R. Vantini sub influen?a lui Ledoux. �n Spania, muzeul Prado (1785-1819), de I. de Villanueva, �ntr-un cartier reziden?ial al Madridului, este o pies? reper pentru �nfrumuse??rile, din ini?iativ? regal?, ale capitalei. Neoclasicismul este introdus ț�rziu �n Grecia de fra?îi Hansen, danezi care construiesc principalele cl?dîrî publice din Atena: Universitatea (1839-1849), Academia (1859-1887) etc. Dar un alt Hansen, Christian Frederik, este cel care-i d? Copenhag?i edificiile cele mai
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
publice din Atena: Universitatea (1839-1849), Academia (1859-1887) etc. Dar un alt Hansen, Christian Frederik, este cel care-i d? Copenhag?i edificiile cele mai marcante �n �stilul franco-prusac�: ansamblul prim?rie-palatul juști-?iei-�nchisoare (1803-1816) ?i, mai ales, catedrală (1811-1829). Neoclasicismul german, care le va preg?ți terenul fra-?ilor Hansen la Atena, se impune �n Finlanda, prin persoa-na lui C. L. Engel (1778-1840), care deseneaz? remarcabilul ansamblu din pia?a Senatului (1818-1822) de la Helsinki, m?rginit? de catedral? (1818/1830-1851
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ade de un galben �nchis s�nt ritmate de coloane, de pila?tri, de frize, de sculpturi imaculate. Aceast? utilizare a culorii caracteri-zeaz? ?i un num?r mare de edificii care fac din Sankt-Petersburg ?i din Moscova centre notorii ale neoclasicismului, influen?ațe de ideile, formele ?i arhitec?îi veni?i de la Paris sau de la Romă. Astfel, �nc? din 1765, J. B. M. Vallin de la Motte realizeaz?, la Sankt-Petersburg, Academia de Arte Frumoase. La trecerea dintre secole, A. D. Zaharov (1761-1811), care
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Senatul ?i Sinodul (1829-1834), este un stil impregnat de palladianism. La Moscova, aristocra?ia �?i construie?te locuin?e impun?toare ?i somptuoase, asemeni palatului ?eremetiev (1791-1798) de Quarenghi, Kazakov ?i Argunov. 8. Stilul neogrec sau �Greek Revival� (1800-1830) Componentele neoclasicismului european num?r? �ntre ele o ramur? radical? �n ceea ce prive?te utilizarea modelului antic: stilul neogrec sau �Greek Revival�, �nceput �n Anglia, �n anii 1750-1760, cu fabrici �ateniene� �n gr?-dini sau cu mobilier inspirat din picturile de pe vasele
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]