765 matches
-
Gheorghe Patruiotul, continuându-și instruirea la Iași, sub protecția mitropolitului Veniamin Costache. Studiază la Școala Domnească, în clasele „gramaticale” și „umanioare”, retorica, poezia și limbile clasice. Cu ajutorul mitropolitului, este trimis în 1819 la Academia din insula Chios, condusă de rectorul Neofit Vamva. Izbucnind mișcarea din 1821, S. pleacă la Cernăuți, unde face, până în 1826, studii de limba germană, latină, de limbi romanice (franceza și italiana) și de filosofie germană. În acest interval, când a dobândit o solidă cultură filologică și filosofică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289514_a_290843]
-
niște trepte fără scări Sau scări cu trepte roase, putrezite. Trăim în echilibru instabil, Îngurgităm, constant, energizante, Iar psihicul se năruie, labil, Printre iluzii traumatizante. Din jalea asta scoatem și profit, Ne vindem remușcările și anii, În fiecare trup, un neofit Ce-și cumpără religia cu banii. Nu vă mai perpeliți ca pe grătar, Degeaba luați calmante prin speranțe, Atârnă greu, eșecul, la cântar, Când dați autografe pe creanțe. Trăiți degeaba, n-ați făcut nimic, Aceasta este ultima mirare, Doar bunul
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
minusculă a cârciumii (fusese cât pe ce, ca Sanepidul să nu-și dea avizul obligatoriu de funcționare), trăgându-te de mânecă și ademenindu-te inconturnabil, în direcția cea bună și eliberatoare pentru sfinctere, direcție marcată de altminteri și fizic, pentru neofiți, printr-o dâră discretă, rectilinie, de căcăreze negre-maronii, de șobolan! De la grătarul mocnit al terasei, unde sfârâiau și se rumeneau niște cârnați și niște mititei, se răspândește progresiv, prolifică, un alt fel de fumigație, o amprentă olfactivă condimentată inclasificabilă, de
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
elenismul cultural, corespondând chiar cu eleniști de marcă 15. O anume chestiune lingvistică, lupta pentru limba vorbită, a intermediat un raport strâns de colaborare între elitele intelectuale ale românilor și grecilor. Nicolae Bănescu a publicat 16 extrase din corespondența dintre Neofit Duca și Eufrosin Poteca în care, pe lângă disputa filologică între fostul profesor al Academiei domnești din București și elevul său17, se simte legătura profundă, de cultură și educație, între doi cărturari de elită. Integrând spațiul intelectual românesc proiectelor specifice popoarelor
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Papacostea-Danielopolu, Intelectualii români din Principate și cultura greacă 1821-1859, București, Editura Eminescu, 1979, p. 41. • N. Bănescu, Academia grecească din București și școala lui Gheorghe Lazăr, extras din „Anuariul Universității“, Cluj, 1923-1924, Institutul de arte grafice „Ardealul“, 1925, p. 28-29. • Neofit Duca era adeptul întrebuințării limbii antice „curate“ în școală, pronunțându-se împotriva „agramatismelor“ și barbarismelor limbii populare, pledând pentru menținerea purității limbii vechi; Eufrosin Poteca, coraist convins, se manifesta în favoarea limbii vii și împotriva folosirii „recoltei de deșeuri“, deci a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Funia întreită a lui Evghenie Vulgaris tipărită la Iași și tot din Vulgaris, Centenar, rămasă în manuscris. Vezi Cornelia Papacostea-Danielopolu, op. cit., p. 105-106, și N. Iorga, Viața și faptele mitropolitului Moldovei Veniamin Costache (1768-1846), București, 1904. • Fostul elev al lui Neofit Duca a fost îndemnat de profesorul de la Academia domnească din București să traducă din autorii greci. Traduce în română Elementele logicei și eticei de Heineccius, Buda, 1829, după intermediarul grecesc al lui Grigore Brâncoveanu, pe care le folosește în activitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
care le folosește în activitatea sa didactică. Traduce și lucrări bisericești, precum și Enhiridul lui Alexandru Sturdza (1832) și Catehismul mitropolitului Platon, după intermediarul grec al lui Darvari (1839). Vezi Cornelia Papacostea-Danielopolu, op. cit., p. 107-108. • Elev al marilor cărturari Lambros Fotiades, Neofit Duca și Vardalah, protosinghelul preda limba greacă în perioada de după 1821 în Muntenia, în familiile unor boieri români. El gândea și scria curent în greacă, de la însemnări la jalbe adresate stăpânirii. În 1826 traducea scrierea lui Vasile Macedoneanul către fiul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în lumea antică și adaptată de Bell și Marginalizarea limbii grecești se resimțea deja practic în învățământul umanist și teologic ieșean la mijlocul veacului, diriguitorii destinelor școlii moldave propunând absolvenți pentru burse de specializare la Universitatea din Atena. Astfel, munca lui Neofit Scriban la așezământul de la Socola 70 avea să fie continuată de Gheorghe Erbiceanu, perfecționat în Grecia. În Muntenia, predarea „limbii elinești“ se bucura de un mediu mai favorabil, mai ales după 1831, când din Comisia de inspecție a școlilor trei
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
lancasteriană este pusă în practică de Simion Marcovici și de Gh. Săulescu în 1827 și 1828. La Craiova, metoda este folosită în 1826 de Grigore Ploeșteanu, iar Aaron Florian o aplică la școala de la Golești în aceeași perioadă. • În 1861, Neofit Scriban publica o metodă pentru studiul limbii eline mai mult pentru uzul studenților Seminarului Teologic de la Socola și ai Facultății de Teologie din Iași (Metoda pentru studiul limbii elenice, Iași, 1861, vol. 1-2). Vezi Cornelia Papacostea-Danielopolu, Le cours de grec
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
401. Densușianu, N. 33. Dserschinski, F. E. 453. Deplace, Ch. 472. Dubău, Teodosie 113. Derussi 324. Dubuisson, Daniel 493, 496. Desanges, J. 474. Duby, Georges 499, 500, 506. Desbat, A. 476. Duca, I. G. 325. Devlet Ghirai 87, 88. Duca, Neofit 127, 131. Dewald, Jonathan 143. Duca, v. și Gheorghe ~. Diaconescu, Carmen 493, 495. Ducellier, Alain 45. Diaconescu, Emil 169. Dudescu, logofăt 144. Diaconescu, Ion 443. Duică, Camelia 433. Diamandi, Manole 178. Dumas, Alexandre 153. Diamandy, Constantin 304, 305, 309-316, Dumitrescu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
153. Schmidt, J.-C. 63. Schmidt-Rösler, Andrea 306, 307, 311, 312, 314, 319, 324, 325, 329. Schmoller 471. Schnetzer, Ferenc 313. Schröder, W. 53. Schulten 465, 471. Schultzer 75. Schwartz, Samuel 222. Sciusev, Alexei Victorovici 402. Scott, Walter 153. Scriban, Neofit 135. Scurtu, Ioan 247, 256, 267, 272, 276. Secară, Nicolae 405. Secașiu, Claudiu 275. Seche, Mircea 128. Secu, Șerban 434. Sedlar, Jean W. 45. Seeds, William 340. Seftiuc, Ilie 384. Segalla, I.H. 222. Segré, Monique 291. Séiquer, G. Matilla 474
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
aparțin Institutului de Meteorologie, iar RASDAC sau rata dobânzii aparțin Bursei. Efortul ziaristului de știri este de a limita lexicul specializat, fără a-l exclude cu totul, în așa fel încât textul să fie clar pentru toată lumea - și specialist, și neofit. Folosirea metonimiilor sau a perifrazelor consacrate pot îmbogăți un vocabular fatalmente restrâns sau ajută la evitarea unor repetiții supărătoare (București pentru guvernul român, practicantele celei mai vechi meserii din lume pentru prostituate). Atenție, însă, la context. Orașul Sfânt poate să
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
mare - câteva cuvinte de deschidere pentru o carte a autorului în speță. Cunoscându-l de ani buni, Dorel Chirițescu m-a impresionat mereu prin ușurința cu care face digerabilă această știință - economia - într-ale cărei baze, recunosc, eu sunt un neofit. Rareori mi se întâmplă să citesc texte despre economia mondială -, dar, când o fac, am pretenția ca autorul să fie suficient de abil în a traduce limbajul de specialitate al castei lor pentru marea de intelectuali curioși, dar fără pregătire
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
a consultat în prealabil un mare număr de manuscrise ebraice, rezultatul muncii sale fiind socotit editio princeps a Bibliei ebraice. Potrivit lui Ginsburg, Iacob ben Chayyim, evreu ortodox, nu vedea cu ochi buni prima ediție rabinică a Bibliei, editată de către un neofit (Felix Pratensis) și dedicată papei Leon al X-lea1. Ben Chayyim este recunoscut drept un cercetător prodigios, întrucât în timpul celor șapte ani de colaborare cu Bomberg, înainte de publicarea Bibliei rabinice, a mai editat Talmudul babilonian (1520-1523), editio princeps a Talmudului palestinian
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
pe palier, șovăind să ridice ciocănelul grotesc care împodobea ușa atelierului unde lucra, fără îndoială, pictorul lui Henric al IV-lea, părăsit de Marie de Medicis pentru Rubens [...]. Copleșit de mizerie și uimit în acel moment de îndrăzneala sa, sărmanul neofit nici n-ar fi pătruns la pictorul căruia îi datorăm minunatul portret al lui Henric al IV-lea, fără ajutorul neașteptat trimis din întâmplare 269. Acest text prezintă diverse tipuri de reluare prin grupuri nominale. Vom enumera trei ansambluri: anaforele
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
text prezintă diverse tipuri de reluare prin grupuri nominale. Vom enumera trei ansambluri: anaforele fidele ("un tânăr îmbrăcat ... ponosite" → "tânărul", sau "poarta unei case" → "acelei porți") care reiau cel puțin începutul unui grup antecedent; anaforele lexicale infidele ("un tânăr" → "sărmanul neofit"); coreferența dintre descrierile precise ("pictorul lui Henric al IV-lea..." și "pictorul căruia îi datorăm..."). "Sărmanul neofit" este un bun exemplu de anaforă infidelă garantată doar prin dinamica textului, impusă de enunțător. De fapt, este ceea ce permite ca personajul să
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
îmbrăcat ... ponosite" → "tânărul", sau "poarta unei case" → "acelei porți") care reiau cel puțin începutul unui grup antecedent; anaforele lexicale infidele ("un tânăr" → "sărmanul neofit"); coreferența dintre descrierile precise ("pictorul lui Henric al IV-lea..." și "pictorul căruia îi datorăm..."). "Sărmanul neofit" este un bun exemplu de anaforă infidelă garantată doar prin dinamica textului, impusă de enunțător. De fapt, este ceea ce permite ca personajul să poată fi numit astfel; este întreaga prezentare făcută în rândurile de mai sus. Construind pas cu pas
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
rândurile de mai sus. Construind pas cu pas imaginea unui personaj timid și nevoiaș, naratorul își rezervă dreptul de a folosi un adjectiv subiectiv cu sens dezavantajos, ponosit, care caracterizează indirect o enunțare deosebită și de a-l asocia lui neofit. Nu la fel se întâmplă pentru coreferența dintre "maestrul François Porbus" și cele două descrieri precise ("pictorul lui Henri IV ...", "pictorul căruia ...") care nu se bazează doar pe o cunoaștere enciclopedică, ci și pe anumite convenții romanești și, mai mult
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
enunțare. Ne-am putut da seama de acest lucru atunci când am evocat "dubla temporalitate narativă" care permite reperarea anumitor deictice în raport cu scena de lectură. Departe de a dispărea, actul narațiunii contribuie la impunerea coreferințelor. Astfel se face că anafora "sărmanul neofit" are la bază o evaluare asumată de un cititor care ar fi parcurs deja etapele anterioare ale textului și care ar fi acceptat să intre în universul configurat de către narator. 7.13. Reluarea imediată Textul lui Balzac amestecă anaforele nominale
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
universal"295. Astfel, la indieni, ritualul erotic este constituit din două părți: ,,etapa exercițiilor pregătitoare" și ,,ritualul propriu-zis". Referitor la prima etapă a ritului erotic, Eliade amintește în cartea citată un manuscris al lui Bose care descrie practicile prin care ,,neofitul" poate ajunge ,,stăpânul simțurilor sale și poate exprima fără teamă jocul sexual". Conform textului lui Bose, în primele patru luni de zile, cel care se inițiază în eros trebuie să o slujească pe cea pe care și-a ales-o
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
cameră cu partenera, la picioarele ei, înfrângându-și orice dorință. După aceste patru luni, urmează încă patru, în care cel care experimentează iubirea trebuie să doarmă în pat cu femeia aleasă, în partea stângă. Numai după ce îi va îngriji trupul, ,,neofitul" poate să-și aleagă poziția în care va dormi. Tot acest scenariu continuă cu îngrijirea picioarelor femeii alese, după care bărbatul primește acceptul de a dormi cu iubita sa în brațe, stopându-și toate pornirile, până în momentul în care va
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
formulă de o sută nouă ori fixându-se astfel orientarea precisă a ritualului ce va urma. Partea a treia, aropa, "atribuirea altor însușiri obiectului", consistă în repetarea de douăzeci și cinci de ori, cu ochii închiși, a unei formule mistice, după care ,,neofitul" deschide ochii și oferă alte flori. În această etapă a ritualului, femeia începe să se ,,transforme concret" în zeiță. Partea a patra manana, "a-și aminti frumusețea femeii când ea e absentă", presupune o interiorizare a ritului, deoarece deși se
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
a adresării directe cu persoana a III-a a adevărurilor generale dă forță discursului și îl subsumează, totodată, tradiției artelor poetice clasice, binecunoscute prin asumarea unei funcții didactice explicite care este dată de organizarea principiilor sub forma unor sfaturi adresate neofiților în domeniu. Iată un exemplu care este ilustrativ și prin comparațiile folosite: Preia mai degrabă maniera unui om de știință, decât cea a unui agent publicitar făcând reclamă la un nou săpun."299 În ceea ce privește conținutul frazei, se observă preferința pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
în paralel cu identificarea unor scrieri satirice practic necunoscute (dialoguri, comedii, versuri, proză). Aduce noi dovezi despre legăturile dintre intelectualii români și greci ori subliniază implicarea celor greci (de altfel, nume bine cunoscute: Dimitrie Catargi, Gheorghe N. Suțu, Iosif Moesiodax, Neofit Duca, Daniil Philippide) în problemele ce preocupau lumea culturală contemporană lor. P.-D. are în atenție circulația intensă a unor scrieri grecești înnoitoare în epocă, precum Școala amanților delicați și imnurile patriotice ale lui Rigas Velestinlis sau Consecințele amorului ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288665_a_289994]
-
Valahia și secolul al XVIII-lea reprezintă domeniile, cel geografic și cel cronologic, ale acestei analize. De ce aceste decupaje? Ele au o explicație comună: bogăția documenta ră oferită de sursa principală, este vorba de condicile ecleziastice. Până la 1739, când mitropolitul Neofit Cretanul (1738-1753) începe transcrierea proceselor judecate la Mitropolie și constituirea în mod practic a unei arhive, informațiile privitoare la familie sunt dispersate și trebuie de cele mai multe ori culese din interiorul unor documente care au ca obiect principal proprietatea. Am încercat
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]