383 matches
-
acordurilor de liber schimb și a organizațiilor precum NAFTA, Cooperarea Economică din Asia și Pacific (APEC) și Organizația Mondială a Comerțului (OMC), precum și importanța din ce în ce mai mare a organizațiilor internaționale precum G8, Fondul Monetar Internațional (FMI) și Banca Mondială, indică influența neoliberalismului în perioada de după Războiul Rece. Acestea sunt organisme transnaționale puternice, încarnări ale ideologiei care le conduce: liberul schimb. Din punctul de vedere al adepților lor, ele oferă societăților în curs de dezvoltare singura oportunitate de a învinge dificultățile financiare și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
prin cooperarea strânsă între elitele puternice din interiorul și din afara regiunilor centrale ale sistemului mondial precum și prin rețeaua din ce în ce mai vastă de instituții internaționale economice și politice care sunt responsabile de guvernarea globală (Gill 1993b; vezi și Cox 1983). Ideea de "neoliberalism disciplinar" duce mai departe această formă de investigație prin analizarea "noului constituționalism" în care instituțiile globale presează guvernele naționale să accepte dictatele concepțiilor neoliberale despre stat, societate și economie (Gill 1995). De maximă importanță sunt aici formele de guvernare globală
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
rezolvarea problemelor. Obiectivul său, așa cum este explicat de reprezentantul său de frunte, este de a "facilita funcționarea sistemelor politice internaționale descentralizate" (Keohane 1984: 63). Situându-se la mijloc între sistemul de state și economia liberală capitalistă globală, principala preocupare a neoliberalismului este de a asigura funcționarea lină a celor două sisteme care coexistă. El caută să facă cele două sisteme globale compatibile și stabile prin atenuarea oricăror conflicte, tensiuni sau crize care ar putea apărea între ele (Cox 1992b: 173). După cum
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
în relațiile internaționale, însă au ajuns la concluzii radical diferite legate de posibilitățile de cooperare internațională. A doua dezbatere a fost între raționaliști și teoreticienii critici, aceștia punând sub semnul întrebării asumpțiile epistemologice, metodologice, ontologice și normative ale neorealismului și neoliberalismului, pe când ceilalți îi acuzau pe adepții teoriei critice că viziunea lor despre relațiile internaționale "din lumea reală" nu are substanță. De la sfârșitul Războiului Rece, aceste axe de dezbatere au fost înlocuite de alte două: dezbaterea dintre raționaliști și constructiviști, și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de alte două: dezbaterea dintre raționaliști și constructiviști, și cea dintre constructiviști și teoreticienii critici. Catalizatorul acestei schimbări a fost afirmarea unei noi abordări constructiviste în teoria internațională, o abordare ce a pus la încercare raționalismul și pozitivismul neorealismului și neoliberalismului, dar în același timp i-a îndepărtat pe adepții teoriei critice de critica metateoretică, împingându-i către o analiză empirică a politicii mondiale. Acest capitol explică natura și afirmarea constructivismului în teoria internațională, situându-l în relație cu teoria raționalistă
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
raționalistă, mă refer nu la școala "groțiană" sau "Engleză" din teoria internațională, discutată de Andrew Linklater în Capitolul 4 al acestui volum, ci la teoriile care sunt influențate în mod explicit de asumpțiile teoriei alegerii raționale, în principal neorealismul și neoliberalismul. Folosesc termenul "teorie critică" în sens larg pentru a include toate teoriile post-pozitiviste din a Treia Dezbatere și de după, cuprinzând atât teoria critică definită restrâns de Școala de la Frankfurt cât și teoria internațională postmodernistă, discutate de Richard Devetak în Capitolele
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
teoriile post-pozitiviste din a Treia Dezbatere și de după, cuprinzând atât teoria critică definită restrâns de Școala de la Frankfurt cât și teoria internațională postmodernistă, discutate de Richard Devetak în Capitolele 6 și 7. După ce voi revedea premisele raționaliste ale neorealismului și neoliberalismului și voi trece din nou în revistă critica generală a acestor premise, lansată de teoreticienii critici în anii '80, voi examina originile constructivismului și principalele sale premise teoretice. Apoi voi face distincția între trei forme diferite de gândire constructivistă în cadrul
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
cel mai important în politica mondială și asumpția că statele sunt în mod esențial egoiste. De asemenea, el a preluat și modelul lakatosian al construcției teoriei care fusese folosit de neorealism (Keohane 1984, 1989a). În ciuda acestei baze comune cu neorealismul, neoliberalismul trage concluzii foarte diferite despre potențialul pentru cooperare internațională susținută. Așa cum am notat anterior, neoliberalii acceptă ideea că statele trebuie să își urmeze interesele în condiții de anarhie. Potrivit lui Axelrod și Keohane, anarhia "rămâne o constantă" (1993:86). Totuși, anarhia
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
simplu nu este practic. Neoliberalii caracterizează astfel statele nu ca poziționaliști defensivi, precum le consideră neorealiștii, ci ca maximizatori de utilitate, ca actori ce vor menține cooperarea atâta timp cât ea promite avantaje absolute în favoarea intereselor proprii. În ciuda acestor diferențe, neorealismul și neoliberalismul sunt, ambele, teorii raționaliste; ambele sunt construite pe asumpțiile alegerii raționale din teoria microeconomică. Se profilează trei astfel de asumpții. Întâi, actorii politici fie ei indivizi sau state sunt considerați a fi atomiști, egoiști și raționali. Actorii sunt tratați ca
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
vreuna (Waltz 1979 : 91-2, 127-8). Mai mult, relațiile internaționale sunt considerate ca fiind atât de strategice, încât neorealiștii neagă de-a dreptul existența unei societăți a statelor, vorbind de un "sistem internațional", și nu de o societate internațională. Cum este neoliberalismul, prin comparație? Asumpția egoismului este exprimată prin ideea neoliberală a statelor ca egoiști raționali: actori care sunt preocupați în primul rând de propriile interese înguste, și care urmăresc acele interese în maniera cea mai eficace posibil. Ca și neorealiștii, neoliberalii
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
o imagine alternativă a oamenilor ca înrădăcinați social, constituiți prin acțiune comunicativă și deținători ai puterii prin cultură constructiviștii au folosit această ontologie alternativă pentru a explica și a interpreta aspecte ale politicii mondiale care erau anormale pentru neorealism și neoliberalism. Și acolo unde teoreticienii anteriori au condamnat metodologia neopozitivistă a acestor perspective, cerând modele de analiză mai interpretative, discursive și istorice, constructiviștii au folosit aceste tehnici pentru a continua explorările lor empirice. Afirmarea constructivismului a fost favorizată de patru factori
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
3). Axelrod, R. (1984), The Evolution of Cooperation (New York). Axelrod, R. și Keohane R.O. (1986) "Achieving Cooperation under Anarchy: Strategies and Institutions", în Kenneth, A. Oye (ed.), Cooperation under Anarchy (Princeton). Retipărit în D. Baldwin (ed.) (1993), Neorealism and Neoliberalism: The Contemporary Debate (New York). Bain, W. (2003) Between Anarchy and Society (Oxford). Baines, E.K. (1999) "Gender Construction and the Protection Mandate of the UNHCR: Responses from Guatemalan Women", în E. Prugl și M.K. Meyer (ed.) Green Politics and Global Governance
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Female Domestic Workers and the Malaysian Modernity Project (New York). Chomsky, N.(1969) American Power and the New Mandarins (Harmondsworth). (1994) World Orders, Old and New (Londra). (1999 a) The New Military Humanism: Lessons from Kosovo (Londra). (1999b) Profit over People: Neoliberalism and the Global Order (New York). Christensen, T.J. și Snyder, J.(1990) "Chain Gangs and Passed Bucks: Predicting Alliance Patterns in Multipolarity", International Organization, 44. Christoff, P. (1996) "Ecological Modernisation, Ecological Modernities", Environmental Politics, 5(3). Clairmont, F.F. (1996) The Rise
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Nietzsche, F. (1969) Genealogy of Morals, and Ecce Homo (New York). (1990) Twilight of the Idols/The Anti-Christ (Harmondsworth). Norris, P. și Ingelhart, R. (2003) Rising Tide: Gender Equality and Cultural Change Around the World (Cambridge). Nye, J.S. (1988) "Neorealism and Neoliberalism", World Politics, 40. Nyers, P. (1999) "Emergency or Emerging Identities? Refugees and Transformations in World Order", Millenium, 28 (1). Ohmae, K. (1995) The End of the Nation State (New York). Ong, A. (1997) "The Gender and Labor Politics of Postmodernity", in
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
130, 143, 170, 223, 247, 251 narațiune istorică, 182 natura umană, 33, 45, 77, 242, 244 natură, 19, 20 naționalism, 130, 134, 135, 137, 138, 139, 140, 141 naționalitate, 172 nazism, 111, 191, 192 neoconservatorism, 247 neoimperialism, 141 neokantianism, 73 neoliberalism, 145, 160, 207, 211 neomarxism, 19, 141 neomercantilism, 91 neopozitivism, 212, 213, 222 neorealism, 25, 26, 34, 35, 37, 39, 45, 74, 81, 109, 115, 146, 160, 207, 208, 209, 211 neutralitate, 59, 146 niveluri de analiză, 33, 278 norme
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
relații internaționale • Joseph F. Harrington și Bruce J. Courtney, Relații româno-americane. 1940-1990 • Paul Ullmann, Relațiile Austriei cu România între 1945 și 1955 • Stephen M. Walt, Originile alianțelor • Stephen M. Walt, Teorii ale relațiilor internaționale În curs de apariție Neorealism și neoliberalism. Dezbaterea contemporană, David A. Baldwin Puterea blândă. Calea către succes în politica mondială, Joseph S. Nye, Jr Puternic și atotputernic: reflecții despre America, Dumnezeu și politica mondială, Madeleine Albright LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile colecției Relații internaționale ARAD Librăria
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
unele intitulându-se agrariene sau țărăniste cu scopul de a atrage electoratul din mediul rural. Scena politică interbelică a fost dominată de două partide: P.N.L. și P.N.Ț. 1. Liberalismul punea În centrul societății individul. După primul război mondial apare neoliberalismul care pune accent pe intervenția statului. Reprezentanți: Ștefan Zeletin, Mihail Manoilescu, Vintilă Brătianu, Victor Slăvescu. Viitorul era, În concepția lui Ștefan Zeletin În industralizare și urbanizare. Ei au dezvoltat teoria privind protecționismul, concretizată În formula” prin noi Înșine” Pentru Ștefan
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
Vintilă Brătianu, Victor Slăvescu. Viitorul era, În concepția lui Ștefan Zeletin În industralizare și urbanizare. Ei au dezvoltat teoria privind protecționismul, concretizată În formula” prin noi Înșine” Pentru Ștefan Zeletin Constituția din martie 1923 reprezenta documentul oficial de naștere a neoliberalismului românesc. 2. Țărănismul Această concepție a fost promovată de C. Stere, Virgil Madgearu, Ion Mihalache, Gheorghe Zane. Ei susțin că România evolua pe o cale necapitalistă, Întemeindu-se pe mica proprietate țărănească. Țărănismul susținea primatul țărănimii, cu un rol deosebit
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
adopta o asemenea poziție în abordarea problemei ideologiei înseamnă a ne situa, în cele din urmă, tot într-un context ideologic. Aceasta deoarece o sentință care ar urmări să instituie ideea că după era liberalismului clasic, a socialismului revoluționar, a neoliberalismului, neoconservatorismului, social-democrației, fascismului și comunismului, am pășit într-o epocă în care aceste "-isme" metanarative nu ne mai spun nimic, că am trecut, cu alte cuvinte, într-o zonă temporală "fără de ideologie", dezideologizată, este în sine una ideologică. Există, fără
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
al perioadei interbelice; o a reprezentat interesele: burgheziei industriale și financiare, meseriașilor, intelectualilor, etc. o a fost condus de: I.I.C. Brătianu; Vintilă Brătianu; I.G. Duca; Constantin I.C. Brătianu. o avea ca organ de presă ziarul “Viitorul”; o a promovat teoria neoliberalismului, concepție dezvoltată de o serie de personalități, dintre care: Ștefan Zeletin (părintele neoliberalismului); Mihail Manoilescu; Vintilă Brătianu; -neoliberalismul a fost lansat după război și punea accent pe intervenția statului, considerând că interesul general trebuia pus în fața celui individual; o reprezentanții
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
etc. o a fost condus de: I.I.C. Brătianu; Vintilă Brătianu; I.G. Duca; Constantin I.C. Brătianu. o avea ca organ de presă ziarul “Viitorul”; o a promovat teoria neoliberalismului, concepție dezvoltată de o serie de personalități, dintre care: Ștefan Zeletin (părintele neoliberalismului); Mihail Manoilescu; Vintilă Brătianu; -neoliberalismul a fost lansat după război și punea accent pe intervenția statului, considerând că interesul general trebuia pus în fața celui individual; o reprezentanții neoliberalismului: puneau accent pe industrializare și urbanizare; au dezvoltat teoria “protecționismului”, concretizată prin
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
concepție dezvoltată de o serie de personalități, dintre care: Ștefan Zeletin (părintele neoliberalismului); Mihail Manoilescu; Vintilă Brătianu; -neoliberalismul a fost lansat după război și punea accent pe intervenția statului, considerând că interesul general trebuia pus în fața celui individual; o reprezentanții neoliberalismului: puneau accent pe industrializare și urbanizare; au dezvoltat teoria “protecționismului”, concretizată prin formula “prin noi înșine”, nu trebuia interpretată ca o atitudine exclusivistă, de înlăturare a capitalului străin, ci ca o colaborare cu acesta în condiții mai avantajoase ca până
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
ca o colaborare cu acesta în condiții mai avantajoase ca până atunci; condiționau evoluția societății românești de dezvoltarea industriei naționale, care trebuia să se facă fără salturi bruște, respectându se ”echilibrul social”; considerau Constituția din 1923, actul de naștere a neoliberalismului (Ștefan Zeletin), deoarece : avea caracter democratic; se întemeia pe principiul separării puterilor în stat. -în timpul guvernărilor liberale au fost date numeroase legi pentru dezvoltarea României: o reforma agrară; o reforma electorală; o Constituția din 1923; o legea unificării administrative
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
neoliberalizare s-ar traduce prin trecerea de la statul-providență la muncă. Pentru Keman, asta reflectă ideologia celei de-a treia căi712. Totuși considerăm că trecerea de la o prioritate (socială) la alta (locurile de muncă) nu înseamnă numaidecît că sîntem în prezența neoliberalismului. În formularea preferințelor politice, multe partide membre ale PSE au cerut clar politici de combatere a șomajului inspirate din rețetele socio-economice tradiționale. Cel puțin șapte partide membre au cerut utilizarea creșterii pentru a învinge șomajul. Este vorba de membrii francez
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
de către Isaiah Berlin, în eseul său intitulat " Două tipuri de libertate", din cartea Four Essays on Liberty (1969). Desigur, promovând principiul limitării sferei de intervenție a puterii de stat în viața oamenilor, ideologia liberală accentuează asupra importanței libertății negative. Chiar dacă neoliberalismul, curent dezvoltat în primele decenii ale secolului al XX-lea (și promovat, între alții, de economistul John Maynard Keynes) a acceptat un compromis în ce privește libertatea pozitivă, pentru a răspunde avansului ideilor socialiste, substanța gândirii liberale clasice s-a păstrat în cadrul
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]