697 matches
-
Arheoistorice (din 2000), îndeplinind funcția de director. Activitate științifică a.cercetari arheologice ◦BÎTCA DOAMNEI - membru în colectivul de cercetare arheologică - 1966 ◦BAIA - membru în colectivul de cercetare arheologică - 1967 SUCEAVA-PARCUL CETĂȚII - cercetări arheologice proprii (1967-1976). - au fost cercetate: o așezare neolitica (cultură Starcevo-Cris), o necropola de incinerație, cu peste o sută de morminte din perioada de trecere spre epoca bronzului (până-n prezent, cea mai veche necropola de incinerație cunoscută în România), precum și câteva complexe de epocă medievală (secolele XIV-XVI). ◦SOLCA-SLATINA MARE
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
secolele XIV-XVI). ◦SOLCA-SLATINA MARE (jud. Suceava) - sondaj arheologic întreprins în 1968, împreună cu dr. Mircea Ignat. - au fost descoperite cele mai vechi urme de exploatare a sării din apa izvoarelor sărate. ◦IPOTESTI-REDI (jud. Suceava) - sondaj efectuat în 1971, într-o așezare neolitica (cultură Starcevo-Cris). ◦PROBOTA-MAGAZIE (jud. Suceava) - sondaj efectuat în 1972, într-o așezare neolitica (culturile Starcevo-Cris și Cucuteni A). ◦DANESTI-LA ISLAZ (jud. Vaslui) - cercetare arheologică întreprinsă în 1974, împreună cu Victor Spinei, într-o așezare cu vestigii din neolitic (cultură ceramicii liniare
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
Mircea Ignat. - au fost descoperite cele mai vechi urme de exploatare a sării din apa izvoarelor sărate. ◦IPOTESTI-REDI (jud. Suceava) - sondaj efectuat în 1971, într-o așezare neolitica (cultură Starcevo-Cris). ◦PROBOTA-MAGAZIE (jud. Suceava) - sondaj efectuat în 1972, într-o așezare neolitica (culturile Starcevo-Cris și Cucuteni A). ◦DANESTI-LA ISLAZ (jud. Vaslui) - cercetare arheologică întreprinsă în 1974, împreună cu Victor Spinei, într-o așezare cu vestigii din neolitic (cultură ceramicii liniare), Hallstatt și evul mediu timpuriu. ◦MIHOVENI-CAHLA MORII (jud.Suceava) - cercetări arheologice întreprinse, împreună cu
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
și Iași, în unele cazuri reușind să realizeze chiar cercetarea exhaustiva a teritoriului (comunele Verești, Preutesti, Prajeni, orașele Suceava, Siret), ceea ce i-a permis elaborarea unor studii privind evoluția habitatului în microzonele respective. b.proiecte de cercetare ◦1970-1983: Primele culturi neolitice de pe teritoriul Moldovei, cercetare în cadrul doctoratului. ◦2001-2003: grant realizat în cadrul Universității “Al.I. Cuza” din Iași, finanțat de CNCSIS, cu tema Viață și ambientul comunităților eneolitice de la est de Carpați (cercetări interdisciplinare); director de proiect. ◦2001-2003: grant realizat în cadrul Universității
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
germană. 4.Rădăuți, Editura Sport-Turism, București, 1978, 60 p. (în colaborare cu I.Popescu-Argesel). 5.Suceava. Ghid turistic al județului, Editura Sport-Turism, București, 1979, 184 p. (în colaborare: opt autori); variante în limbile română, franceza, engleză, germană. 6.Primele culturi neolitice pe teritoriul Moldovei, rezumatul tezei de doctorat, Iași, 1983, 25 p. 7.Evoluția culturii Starcevo-Cris pe teritoriul Moldovei, Muzeul Județean Suceava, 1984, 136 p. 8.Istoria românilor, vol.I (Antică), Editura Universitas, Chisinau-Iasi, 1991, 227 p. (în colaborare; redactare personală
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
Institutul de Învățământ Superior Suceava, 1983, p. 21-41. Contribuții la cunoașterea evoluției și poziției cronologice a culturii Starcevo-Cris pe teritoriul Moldovei, în Suceava, X, 1983, p. 261-382. 24.Unele date privind posibilitatea practicarii agriculturii de tip ciclic în cadrul primelor culturi neolitice pe teritoriul Moldovei, în Hierasus, V, 1983, p. 37-43. 25.Tradiții geto-dacice ale luptei pentru independență a poporului român, în Stiinta-Tehnica-Umanism, III, Institutul Politehnic Iași, 1984, p. 493-499. 26.Considerații istorice privind tipurile de așezări ale culturilor Starcevo-Cris și ceramicii
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
a culturii Cucuteni-Tripolie, Piatra Neamț, 1997, în Studia Antiqua et Archaeologica,V, 1998, p. 225-230. 24.O.Levitchi, I.Manzura, T.Demcenko, Necropola tumulara de la Sarateni, București, 1996, în Studia Antiqua et Archaeologica,V, 1998, p. 232-236. 25.S.A.Luca, Așezări neolitice pe valea Mureșului (I). Habitatul turdasean de la Orastie-Dealul Pemilor, în Studia Antiqua et Archaeologica,V, 1998, p. 221-225 (în colaborare cu V.Cotiuga). 26.P.Roman, Al.Paunescu, Ostrovul Corbului, București, 1996, în Studia Antiqua et Archaeologica, VI, 1999, p.
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
meleaguri, din cele mai vechi timpuri ale existenței umane până la finele Primului Război Mondial. Călătoria începe, în prima sală, dedicată preistoriei, de la Paleolitic la prima epocă a fierului, cu exponate de la unelte simple din piatră asociate cu resturi de faună, la ceramică neolitică aparținând culturii Gumelnița. Din obiectele aparținând epocii bronzului reținem colierul din cuarț aventurin de la Gorgota. O sabie și câteva topoare celtice descoperite la Brătești și Ocnița ilustrează prima epocă a fierului, Hallstatt. Două săli sunt dedicate celei de-a doua
Muzeul de Istorie din Târgoviște () [Corola-website/Science/331340_a_332669]
-
genetică cea mai recentă confirmă dovezile arheologice și anume că Munții Zagros din Iran sunt originea tuturor caprinele domestice astăzi. O altă sursă genetică majoră de caprine moderne este capra Bezoar, din regiunile muntoase din Asia Mică și Orientul Mijlociu. Păstorii neolitici au început să păstreze caprinele pentru lapte și carne, dar au fost folosite și drept combustibil, pentru îmbrăcăminte, construcții și instrumente. Cele mai timpurii resturi de capre domesticite datând de acum 10,000 ani se găsesc în Ganj Dareh în
Capră () [Corola-website/Science/304628_a_305957]
-
Pietrari este o comună în județul Vâlcea, Oltenia, România, formată din satele Pietrarii de Sus și Pietrari (reședința). Străveche așezare de moșneni, comunitatea umană are origini îndepărtate pe teritoriul localității. Urme materiale ale culturilor neolitice au fost identificate întâmplător cu ocazia unor săpături în cătunul Ogrăzi. Au fost scoase la iveală fragmente ceramice, topoare din piatră și bronz și urme de construcții în care materialul predominant era piatra. ( din “Buridava - Studii și materiale nr. 4
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
Iosif Vulcan să-i cânte frumusețea în versurile publicate în "Familia (revistă)" nr. 38 din 11 octombrie 1874 Prima atestare documentară cu actualul nume este din 1697 în Conscriptia lui Marsigli. Urme de locuire se găsesc însă începând cu perioada neolitică, continuând cu perioada daco-romană, când în zonă au existat exploatări miniere, și pe toată perioada evului mediu fiind suficiente mărturii asupra unei așezări cu diferite nume Arva, Haram, Chery sau Orovcakk. Primele începuturi ale acestei localităti sunt conjugate cu tendintele
Oravița () [Corola-website/Science/297035_a_298364]
-
2-2,3 ore însorite pe zi. Cea mai mare temperatura înregistrată vreodată în Belgrad a fost de +43,6 °C, pe 24 iulie 2007, în timp ce temperatura cea mai mică a fost de -26,2 °C, pe 10 ianuarie 1983. Culturile neolitice Starčevo și Vinča s-au dezvoltat în sau în apropiere de Belgrad, dominând Balcanii (și anumite părți din Europa Centrală și Asia Mică în urmă cu 7.000 de ani. Unii cercetători cred că semnele preistorice Vinča reprezintă cea mai
Belgrad () [Corola-website/Science/297464_a_298793]
-
NV se apropie de 3m/s. Localitatea este atestată documentar din anul 1257 cu numele de Ranoltu. Pe situl istoric al orașului s-au găsit vestigii ale unei colonii romane. În urma săpăturilor arheologice s-au descoperit fragmente ceramice aparținând epocii neolitice (4500-2500 î.C.). Cele mai vechi documente scrise care s-au păstrat datează din anul 1257]. Aici a trăit și Mihai Apafi al II-lea, principe al Ardealului. În perioada anilor 1461-1700 Iernutul capătă statutul de târg (oppidum-Radnot), un târg
Iernut () [Corola-website/Science/297083_a_298412]
-
reciproce sau conflicte violente între triburi. Mumia omului zăpezilor, Ötzi, găsit în Alpi indică semne că a murit într-o luptă, din cauză că a fost străpuns de săgeți adverse, la fel cum indică și scheletele cu urme de vătămări ael fermierilor neolitici, ceea ce dovedește faptul că, în Neolitic, conflictele violente erau la ordinea zilei. La fel ca în paleolitic, oamenii au continuat să folosească unelte cioplite din silex. În schimb, populațiile neolitice au creat o serie de unelte necesare agriculturii, cum ar
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
cum indică și scheletele cu urme de vătămări ael fermierilor neolitici, ceea ce dovedește faptul că, în Neolitic, conflictele violente erau la ordinea zilei. La fel ca în paleolitic, oamenii au continuat să folosească unelte cioplite din silex. În schimb, populațiile neolitice au creat o serie de unelte necesare agriculturii, cum ar fi, spre exemplu, seceri sau pietre de moară folosite la măcinat; au perfecționat tehnicile de vânătoare și pescuit, prin apariția unor diverse tipuri de săgeți, harpoane etc. Pentru păstrarea și
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
pentru a construi piramida. Partea exterioară a piramidei a fost acoperită cu calcar alb strălucitor, vârful era înfășurat cu o folie de aur, iar în interiorul piramidei, în camera funerară, odihnea mumia faraonului Keops, ce avea să ajungă printre zei. Revoluția neolitică a condus la schimbări majore cu consecințe importante. Este vorba, în primul rând, de creșterea demografică, datorată evoluției agriculturii.Populațiile tot mai dense s-au organizat în state. Pornind din stadiul de vânători și culegători de fructe și semințe, oamenii
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
de hrană și vânat. Noua Zeelandă era aproape nepopulată. În insulele Polineziei, în anii 3000 î.en., s-a dezvoltat cultura Lapita-marinari care, în jurul anului 1500 î.en., au străbătut oceanul pentru a explora insulele îndepărtate. O schimbare majoră ca Revoluția neolitică, a avut loc prin mileniul al X-lea, o dată cu adoptarea agriculturii, când comunitățile renunță la nomadism și trec la sedentarism. Cele mai vechi dovezi descoperite ale practicării agriculturii datează de la sfârșitul ultimei ere glaciare, aproximativ acum 11.000 de ani
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
mineral casant și ușor de ascuțit, folosit de către om pentru răzuitoare, cuțite și săgeți ar fi putut fi primul element extras pe scară largă în Europa. Mine de silex săpate la aproximativ 100 de metri adâncime ce datează din perioada neolitică (8000 la 2000 î.en.) au fost descoperite în Franța și Anglia. De-a lungul istoriei antice, arcurile și săgețile au fost utilizate în vânătoare și război. Utilizarea timpurie ale acestora se pierde în negura timpului, dar, probabil, datează din
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
numele grecesc "Γραικός" (transliterat "Graikos"). Și în română se utilizează uneori și termenul de "Elada". Cea mai veche urmă de prezență umană în Balcani, datând de circa 270.000 de ani, se găsește în , din provincia grecească actuală Macedonia. Așezările neolitice din Grecia, datând din mileniul al VII-lea î.Hr., sunt printre cele mai vechi din Europa, țara aflându-se pe ruta pe care s-a răspândit revoluția agrară din Orientul Apropiat în Europa. Grecia este leagănul primelor civilizații europene avansate
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]
-
descoperite într-un șantier arheologic din orașul Drăgănești-Olt. Descoperitorul ei, Traian Zorzoliu - profesor, pictor și director al Muzeului din localitate; arheolog împătimit - mă ajută să înțeleg valoarea acestei descoperiri de excepție. Rețin, astfel, faptul că este vorba de o așezare neolitică târzie, cea mai mare, sub formă de movilă, descoperită până acum în județul Olt. Cercetări de câțiva ani au adus noi contribuții privitoare la cultura materială și spirituală a purtătorilor civilizației neolitice Sălcuța, din zona de contact cu civilizația Gumelnița
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
astfel, faptul că este vorba de o așezare neolitică târzie, cea mai mare, sub formă de movilă, descoperită până acum în județul Olt. Cercetări de câțiva ani au adus noi contribuții privitoare la cultura materială și spirituală a purtătorilor civilizației neolitice Sălcuța, din zona de contact cu civilizația Gumelnița, ale cărei influențe se simt, de altfel. Cu prilejul săpăturilor, a fost dezvelită în întregime o mare locuință de suprafață; cele 19 vase de lut găsite aici, din care șapte întregi (o
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
prezente în film o serie de simboluri naționale (steme simbolice atârnate pe perete, Sfinxul din Bucegi, capitala Sarmizegetusa), precum și relicve din alte perioade cum ar fi o reproducere gigant a Gânditorului de la Hamangia (ce datează din cultura Hamangia din epoca neolitică, c. 5250-4550 î.Hr.). Aceste simboluri erau considerate ca având un caracter protocronist, ele urmărind să legitimeze faptul că dacii s-au aflat pe aceste pământuri de la începuturi și să contribuie la identificarea spectatorilor cu patrioții daci. Plăiașu consideră că mitul
Burebista (film) () [Corola-website/Science/323965_a_325294]
-
de pompare de la Kruonis este singura din Statele Baltice utilizată pentru reglementarea funcționării sistemului de energie, având o capacitate de generare de 900 MW pentru cel puțin 12 ore. În 2012, 63% din energia electrică provenea din import. Din perioada neolitică, locuitorii băștinași de pe teritoriul Lituaniei nu au fost înlocuiți masiv cu niciun alt grup etnic, astfel încât există o mare probabilitate că locuitorii Lituaniei de azi au păstrat compoziția genetică a strămoșilor lor relativ neperturbată de marile mișcări demografice, deși fără
Lituania () [Corola-website/Science/296909_a_298238]
-
, mai demult "Oroșteiu" (în , în , în traducere „Orașul sașilor”, în ) este un municipiu în județul Hunedoara, Transilvania, România. În perimetrul i au fost descoperite urme ale culturii neolitice Vinča-Turdaș. Descoperiri întâmplătoare au indicat existența unei civilizații romane înfloritoare. Orașul este atestat documentar în Diploma andreană din 1224. Orăștia este menționată în acest document drept cel mai vestic punct al Pământului Crăiesc, zona de colonizare a sașilor în Transilvania
Orăștie () [Corola-website/Science/296883_a_298212]
-
reprezenta o formă de trecere de la Paleoliticul târziu la Neoliticul timpuriu. Urme suplimentare din această cultură s-au găsit și în alte sectoare ale Palestinei și ale Levantului. Natufienii, ultimii dintre vânătorii-culegători din sud-vestul Asiei, se aflau în pragul revoluției neolitice și au fost precursorii primilor agricultori din regiune. Cultura lor materială era bogată și urmele ei reflectă o societate complexă în curs de sedentarizare. În octombrie-decembrie 1928 Dorothy Garood a condus o expediție arheologică în Kurdistanul irakian, împreună cu Turville-Petre și
Dorothy Garrod () [Corola-website/Science/316517_a_317846]