766 matches
-
cum ia o piatră în mână, pe care eu o tratez ca pe o piatră, și o răsucește un pic între degete, dintr-o dată îți dai seama că acea piatră informă este un cuțit , să spunem, de ras pieile în neolitic. Cu ce ar mai putea stârni interesul bătrânul Costache Buraga, trăitor încă la Dăneștii Vasluiului spre marea noastră bucurie ? Cu intuiția lui poetică în afirmațiile din domeniul științei pe care le face. Și această monografie ,,Dăinuiri Dăneștene “ de care mam
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
ochii noștri, cele ce au trebuit să se întâmple în timpurile necunoscute"4. Aceleași structuri nucleare în jurul cărora s-a dezvoltat, desigur, un nou "Weltanschauung", figurinele și vasele antropomorfice, unele cu funcții apotropaice, au aceeași semnificație începând cu acelea din neolitic (Mitoc, Ripiceni, jud. Botoșani), cu acelea provenind de la culturile de tip la culturile de tip Criș, Andrieșeni, Valea Lupului, jud. Iași, la cultura ceramicii liniare (Glăvănești, Larga Jijia, Perieni, Suceava), la bogata cultură Cucuteni, la cultura amforelor sferice sau mormintelor
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
acestei izolări naturale, preparată dintr-un amestec de licori dulci și amare din care noi am sorbit din plin cupa vieții. Am fost prinși în mrejele izolării chiar de Dunăre încă din vremurile de demult, odată cu apariția așezărilor umane în neolitic. Ca într-o piesă de teatru antică, Dunărea și-a jucat rolul purtând o mască cu două fețe16. Această dualitate își are originea în frageda pruncie a fluviului. Cu pieptul tăiat de ascuțișul stâncilor în defileul de la Cazane, Dunărea s-
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
speranța colților de mamut și tulburat de spaima felinelor uriașe care se lingeau pe bot de sânge. Omul și-a decis propria soartă în mijlocul naturii odată cu trecerea de la stadiul de culegător și vânător (din paleolitic) la cel de producător (în neolitic). Pentru a izbuti, timpul și spațiul au fost reorganizate conform trebuințelor umane. Redefinirea de către omul neolitic a propriilor coordonate existențiale a avut loc prin sedentarizarea lui. S-au dezvoltat tipuri revoluționare de viață socială și economică. Din munca pământului 17
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
odată cu o uriașă explozie revoluționară al cărei suflu s-a extins ca un fulger în timp și spațiu. Punctul inițial al deflagrației s-a produs în regiunile din estul Mediteranei 18, propagându-se cu rapiditate în întreg bazinul mării. În neolitic, grupuri originare din Mesopotamia, Levant și Egipt au migrat, prin Anatolia, în Balcani purtând focul sacru al agriculturii. L-au aprins și pe meleagurile noastre locuite de vânători și culegători paleolitici. La umbra belșugului acestor culturi, au crescut societăți matriarhale
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
în Balcani purtând focul sacru al agriculturii. L-au aprins și pe meleagurile noastre locuite de vânători și culegători paleolitici. La umbra belșugului acestor culturi, au crescut societăți matriarhale și pașnice. Izolarea, în care se aflau pământurile noastre încă din neolitic, a făcut ca fluxul difuzării agriculturii să le ocolească inițial, pentru le infuza ulterior. Axul de propagare a agriculturii din Anatolia în Balcani pe direcția Europa Centrală a urmat un traseu dinspre Bosfor, începând cu valea Mariței și sfârșind cu
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
au extins în întreg spațiul românesc, dar și în împrejurimile lui. Din tulpina viguroasă a Culturii Vinca Turdaș, s-au desprins ramificații care și-au întins vârfurile spre răsărit. Pe fondul acesteia, au fost proiectate culturi impresionante și durabile. În neoliticul mijlociu (eneolitic), a apărut un prim lăstar, care s-a învârtoșat, crescând spre centrul Transilvaniei, unde s-a dezvoltat cultura Petrești. O a doua linie a fost urmată din zona Olteniei spre Muntenia, extinzându-se până în Dobrogea și Bugeac. Este
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Impresionanta civilizație Hamangia a crescut de-a lungul litoralului Mării Negre (Dobrogea), de unde s-a răspândit spre stepe (Bugeac). Din mănunchiul spicelor secerate de strămoșii noștri, poate cel mai tare a strălucit în lumina soarelui misterioasa cultură Cucuteni Tripolie apărută în neoliticul târziu (eneolitic). A fost, cel mai probabil, o ultimă reflexie în apa vremurilor a culturii Vinca Turdaș, prin înrâuririle Petrești și Boian / Gumelnița. Dar poate că ar trebui să ne gândim că fascinantul univers Cucuteni Tripolie a fost creația nu
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
ceramicii din străvechime pe care au spart-o într-un infinit de cioburi. Fluxul migrator de la începutul Antichității, provenind din zona stepelor nord pontice, a perturbat serios dezvoltarea socio economică a Balcanilor, inclusiv a ținuturilor noastre. Deși conectată, din vremea neoliticului, la binefacerile agriculturii, peninsulei i-a fost grav tulburată liniștea de forfota indo europeană. A fost momentul din care civilizația Cucuteni Tripolie, continuată în timp pe meleagurile noastre și extinsă în împrejurimi 19, a început să se ofilească. Nu a
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
agricole, indo europenii au modelat definitiv chipul lumii cunoscute până atunci. În Balcani, formarea popoarelor antice (grecii, tracii, ilirii, inclusiv geto dacii) s-a datorat fuziunii celor două curente migratoare care s-au suprapus pe fondul existent din paleolitic și neolitic. Năvălirile ne-au pustiit pământurile, iar vijelia lor nimicitoare a doborât stejarul Cucuteni Tripolie. Au provocat o pagubă uriașă prin risipirea semințelor unei civilizații avansate care avea toate premisele unei emergențe la nivel continental. În schimb, sudul peninsulei a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
că, pe fondul acestei solitudini, ținuturile noastre au devenit un spațiu ermetic, perfect închis de Dunăre, fără a cunoaște influențele sociale, culturale și economice ale acelor vremii. Și nici nu putea să se întâmple astfel, atât timp cât, la fel ca în neolitic, izolarea naturală nu a fost una absolută. Pentru a pătrunde în Europa Orientală, încă din vechime se putea ocoli cursul balcanic al fluviului, urmând firul țărmului pontic. Din vremuri de demult, grecii au valorificat acest traseu, reușind să deschidă meleagurile
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
ruși și turco tătari, pe parcursul Evului Mediu și al Epocii moderne. Din păcate, aceste lupte aveau să se răsfrângă direct asupra tragicei istorii a Moldovei. Carpații, secționați de trecători și văi, nu au reprezentat o barieră naturală de nepătruns. În neolitic, cultura Stracevo Criș a trecut parțial Carpații Orientali, așa cum, mai târziu, ceramica bogată în culori Cucuteni Tripolie s-a strecurat prin Pasul Oituz în sud estul Transilvaniei (Depresiunea Brașovului). În Antichitate, geto dacii au putut să stăpânească teritoriile intra și
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
costat destul de mult. A fost una dintre mizele majore ale confruntării germano sovietice din ultima conflagrație mondială. Înfruntarea putea să se răsfrângă fatal asupra noastră, mai ales că am avut de suportat ocupația militară a țării. Singura resursă valoroasă din neolitic și până în prezent a fost pământul fertil. Din fericire, nu a interesat foarte mult, deoarece a existat din abundență în jurul nostru. Spațiul ucrainean a absorbit consistent din tensiunile înregistrate în regiune în urma înfruntărilor dintre Vest și Est. A filtrat, mai
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Panonia. Mureșul a fost principalul, dar nu singurul ax care facilita accesul în interiorul arcului carpatic din zona stepei panonice (pustei). Celălalt culoar a fost deschis de Crișuri și de Someș. Așa cum am văzut, ambele rute au fost exploatate încă din neolitic de primele civilizații agricole care s-au înrădăcinat în spațiul românesc. În Antichitate, pe fiecare din aceste culoare, romanii au întemeiat, în Podișul Transilvaniei și la adăpostul Munților Apuseni, două castre. Nu întâmplător, în perioada medievală și modernă, așezările respective
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
triburilor indo europene din Antichitate și sfârșind cu cele turco mongole din Evul Mediu. Dar să nu ne lăsăm înșelați, pentru că Bosforul nu a fost doar capul de pod care racorda peninsula la ritmul civilizației așa cum s-a întâmplat în neolitic și Antichitate (culturile agricole și civilizația greco romană). A fost și strâmtoarea pe unde s-au furișat, în bezna istoriei, ca un pumnal, pericole mortale. Destinul Balcanilor a fost îndeaproape conectat la cel al Anatoliei. Platforma micro asiatică a conexat
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
considerente cu o importanță deosebită. În primul rând, avem în vedere că, în ultimele milenii, societatea noastră, și, în general, cea umană, a fost patriarhală. Să ne amintim că migrația indo europeană a răsturnat dominația matriarhatului care data încă din neolitic. Astfel, răspunzători de afirmarea unei identități au fost bărbații în timp ce femeile nu au făcut decât să-i urmeze prin asumarea ei. În al doilea rând, identitatea întregii comunități era influențată de rezultatul diferitelor războaie dat fiind că luptele pentru resurse
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
ține ambele națiuni conectate la arealul de la care își revendică originea. Din punct de vedere genetic, românii și bulgarii sunt popoare oarecum identice. Au la bază aportul consistent al genotipului specific paleoliticului peste care s-a așezat contribuția haplogrupurilor din neolitic 77. Apartenența lingvistică deosebită i-a făcut pe români și bulgari, în pofida apropierii lor genetice, să facă alegeri politice și culturale diferite. Au reprezentat, la nivel regional, curente civilizaționale aflate în anumite momente ale istoriei chiar în competiție. În contextul
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
din culegători și vânători. La finele paleoliticului, a izvorât din zona Asiei Centrale un râu de triburi care s-a statornicit în Anatolia (Hg R1b). De pe platforma micro asiatică, acest râu și-a revărsat apele și pe meleagurile noastre. În neolitic, pe aceeași direcție, a curs lent spre mare cel de-al doilea fluviu, rezultat din confluența a trei râuri de populații, respectiv grupurile de agricultori care proveneau din Mesopotamia (Hg J2), zona caucaziano iraniană (Hg G2) și nordul estul Africii
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
spre mare cel de-al doilea fluviu, rezultat din confluența a trei râuri de populații, respectiv grupurile de agricultori care proveneau din Mesopotamia (Hg J2), zona caucaziano iraniană (Hg G2) și nordul estul Africii (Hg E3)83. La sfârșit de neolitic, un braț al râului caucazian care scălda Anatolia (Hg R1b) și-a umflat iarăși apele îndreptându-și-le spre Balcani. În același timp, celălalt braț al acestui râu (Hg R1b) și-a schimbat cursul spre nord. A contribuit decisiv la
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
fluviu a curs în paleolitic încă din timpurile în care omul era doar un simplu vânător și culegător (respectiv Hg mt H, HV, U, K, X2)85. Figura nr. 2: Fluvii și râuri de populații (Hg masculin) Paleolitic Hg I2 Neolitic Hg J2 + G2 + E3 Neolitic Hg R1b Antichitate Hg R1b + R1a Antichitate Ev Mediu Hg R1b + R1a Antichitate Ev Mediu Hg Q + Hg N Ev Mediu Epoca modernă Hg R1b + R1a + H + Q Cel de-al doilea s-a îndreptat
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Neolitic Hg R1b Antichitate Hg R1b + R1a Antichitate Ev Mediu Hg R1b + R1a Antichitate Ev Mediu Hg Q + Hg N Ev Mediu Epoca modernă Hg R1b + R1a + H + Q Cel de-al doilea s-a îndreptat spre pământurile noastre în neolitic, adus de grupurile de agricultori (corespondent Hg mt J, T)86. În rest, nu s-au dirijat decât râuri fără însemnătate care au însoțit diverse triburi și populații ajunse pe pământurile noastre începând cu perioada Antichității până în Epoca modernă. În
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
W). Ne raportăm la un ansamblu vechi și compozit cu o pondere mai consistentă a genotipurilor mt rare față de restul Europei 87. Figura nr. 3: Fluvii și râuri de populații (Hg mt) Paleolitic Hg mt H + HV + U + K + X2 Neolitic Hg mt J + T Antichitate Epoca modernă Hg mt W b. O evaluare necesară Analizând, din punct de vedere genetic, structura populației noastre, atât pe linie maternă, cât și paternă, putem spune fără urmă de tăgadă că este definită de
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
s-au stabilit numeroase populații. Unele dintre ele, în condițiile avantajoase asigurate de ținuturile noastre, au preferat să rămână pentru totdeauna. Și a fost cazul unor fluxuri de populații care au durat timp de milenii pe perioada paleoliticului și a neoliticului. În particular, existența ponderii crescute a genotipului autohton sau a celor rare ne sugerează că pământurile noastre au fost, în general, ocolite de aporturile umane mai târzii. Nu mai astfel se poate explica, într-o manieră acceptabilă, cum anume au
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
triburi și popoare. Geografia locului, fasonată în special de forma Carpaților, ne susține pe deplin afirmația. Desigur, este o aserțiune a cărei valabilitate nu se aplică pe linie maternă unde zestrea genetică provine într-o proporție uriașă din paleolitic și neolitic. Se referă în exclusivitate la evoluția noastră pe linie paternă. Astfel, nu suntem nici excesiv de balcanici, păstrând ceva mai mult din Caucaz și Orientul Apropiat, dar și câte puțin din moștenirea central europeană (germanică) și est europeană (slavă). c. Sub
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
trei straturi (substratul, superstratul și adstratul) au o importanță variabilă de la un caz la altul 95. Privind la construcția noastră ca popor, vom vedea că substratul reprezintă o temelie solidă, clădită pe linie maternă și paternă încă din paleolitic și neolitic. Peste această fundație, s-a așezat, în Antichitate, superstratul. Deși nu a avut consistență genetică, a marcat definitiv identitatea și trăsăturile edificiului nostru. A urmat, în Evul Mediu, adstratul cu o contribuție minoră la completarea genetică a construcției noastre ca
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]