369 matches
-
a uza de elementele cu originea în germanică, în latină și în greacă. În norvegiană, de exemplu, se întîlnește germanicul folk care, în forma folke(cu elementul de legătură -e-), funcționează ca element prim de compunere: folkesan "cîntec popular". Împrumutul neologic folklore din engleză are sinonim compusul folkeminne, de la care, printr-o nouă compunere, s-a realizat folkeminnefosker "folclorist". Pe baza lui folk s-a creat și befolkning cu semnificația "populație". Datorită unor astfel de compuse, norvegiana, la fel ca celelalte
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ca portugheza, unde -s și -es se pronunță permanent pînă astăzi. Celelalte limbi germanice realizează un alt tip, întrucît prezintă situații mult mai complexe. Germana are mai multe desinențe de plural, majoritatea fiind moștenite din germanică, dar la unele împrumuturi neologice admite și desinențe latinești, cum se întîmplă, de altfel, și în engleză. Desinențe numeroase de plural (de obicei moștenite) se întîlnesc și în suedeză (-or, -ar, -er, -r, -n, Ø) și, desigur, la fel stau lucrurile în cea mai conservatoare
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
portugheză moștenitul mente, dar franceza îi redă conținutul prin alte elemente lexicale (raison, sagesse, esprit), tot moștenite din latină. Datorită formei radicalului, identică cu cea din latină, mente din italiană, spaniolă și portugheză anulează posibilitatea manifestării dublei articulări în raport cu împrumuturile neologice pentru redarea noțiunilor "mental" și "mentalitate", iar franceza nu realizează fenomenul datorită absenței elementului moștenit. Româna însă cunoaște dubla articulare, în ciuda faptului că uneori s-a încercat omogenizarea, pe de o parte prin propunerea formei (grafice) mente în loc de minte (prin
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Limba română, care nu a moștenit cuvîntul, folosește pentru redarea acestei semnificații derivatul postverbal lucru, de la verbul lucra, urmașul lat. lucrare. De aceea, existența neologismului cauză în această limbă nu realizează fenomenul dublei articulări. În celelalte limbi romanice însă, împrumutul neologic (fr. cause, it. causa, sp. causa, pg. causa), cu semnificația "cauză", generează acest fenomen. Uneori, dacă dubla articulare nu a fost asigurată prin opoziția cuvînt moștenit cuvînt împrumutat, ea s-a putut realiza printr-o dublă adaptare a împrumutului, printr-
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și pg. raçăo. Se remarcă în italiană, în spaniolă și, mai ales, în portugheză o apropiere a formei împrumutului de forma cuvîntului moștenit. Limba română, care nu are prin moștenire un urmaș al lat. ratio a realizat totuși la nivel neologic o dublă redare prin rațiune și prin rație. Forma lungă, rațiune, a rezultat din adaptarea neologismului după modelul cuvintelor vechi în -ciune și are semnificația corespunzătoare formei moștenite din limbile romanice vestice, în vreme ce forma scurtă, rație, este preluarea nominativului latin
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
sunete sau grupuri de sunete latinești, atît în cuvintele moștenite, cît și în cele împrumutate. Grupul latin -ct-, de exemplu, a fost modificat prin evoluție în rom. pt, it. tt, fr. it, sp. ch și pg. it, în vreme ce, în împrumuturile neologice el ar trebui redat ca atare, fiindcă nu face parte din structurile desinențiale sau sufixale, afectate de obicei în procesul adaptării. Situația se prezintă într-adevăr astfel în marea majoritate a cazurilor, încît, în franceză, există cuvîntul moștenit lait și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
nocturne, deci cu ct trecut la it în elementul moștenit și cu ct păstrat în elementele împrumutate. În limbile română, spaniolă și portugheză se manifestă în aceste situații dubla articulare, fără însă a cunoaște sinonime cu radicalul vechi pentru cuvintele neologice, așa cum se întîmplă uneori în franceză: lacté laitier. Ca atare, portugheza prezintă următoarea situație: leite / lácteo, lactçăo, láctico, lactómetro; noite / noctâmbulo, nocturno. În mod similar se prezintă lucrurile în spaniolă (leche / lácteo, lactato, lactasa, lacteado "lactat", láctico, lactómetro, lactosa; noche
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
pronunția urmează o altă cale, potrivit regulilor de citire ale francezei, încît, ca fapte de limbă propriu-zise, ele nu se mai mențin apropiate formei din latină (de exemplu, lat. augmentari > fr. augmenter [ogmă΄te]). Franceza, așadar, dacă nu apropie împrumuturile neologice de elementele moștenite -ca italiana-, le modifică totuși, menținînd și fenomenul dublei articulări. Apariția textelor scrise și a limbilor literare romanice Există în general predispoziția de a considera că se poate vorbi de aspectul literar al unei limbi atunci cînd
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
din sud, iar preponderența germanei de sus (din sud) în forma comună a limbii literare germane produce o diferențiere mai pronunțată a acesteia față de limba literară neerlandeză. Pe teritoriul de limbă germană, există uneori diferențe și în folosirea unor împrumuturi neologice, în sensul că, în sud, influența franceză este mai puternică. Întrucît vocabularul limbii germane este foarte conservator, sînt evitați uneori termenii internaționali și este favorizată folosirea unor calcuri: Fern-sprecher "telefon", Fernsehen "televiziune; televizor" etc. În aceea ce privește limba literară
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
fiind valorificat, în alte condiții, după un secol, de către reprezentanții Școlii ardelene. Opera lui Cantemir, fiind una scrisă, a putut fi însă continuată sub unele aspecte de epoca modernă, prin preluarea unor idei, a unor modele de adaptare a împrumuturilor neologice, a unor termeni științifici și filozofici etc. Exprimîndu-se metaforic, Lucian Blaga afirma că, datorită împrejurărilor nefavorabile în care au fost siliți să-și ducă viața, românii "au ieșit din istorie". De fapt, ei au fost "scoși" din istorie, desigur și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
relicvele etimologizante, precum forma sunt. Această evoluție a sa nu a constituit însă o lecție decît pentru puțini dintre numeroșii critici de mai tîrziu, aceștia fiind, cu foarte puține excepții, mult sub nivelul intelectual reprezentat de el. În problema împrumuturilor neologice, Maiorescu s-a pronunțat hotărît pentru preferarea elementelor vechi și populare și a făcut liste cu neologisme nerecomandabile, dar cuvintele incriminate în aceste liste au fost totuși folosite de alți intelectuali din epocă și de mai tîrziu, iar unele apar
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
problematicii filozofice, însă, în cazul literaturii române, s-au manifestat, uneori confruntîndu-se, două direcții distincte: una tradiționalistă, orientată spre viața rustică și valorificarea limbii populare, și una modernistă, avînd în atenție viața citadină, cu antrenarea unei limbi bogate în împrumuturi neologice. În aceste condiții, tendința reprezentată de Curentul istoric-popular în limba literară s-a întîlnit cu tematica tradiționalist-țărănească a literaturii, încît, în parte, arta scrisului s-a manifestat la români ca un efort de a reda autenticitatea vorbirii de la sat (uneori
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
aripa lui Radu Stanca sau a lui Ștefan Aug. Doinaș). Era, cum remarcă Nicolae Balotă, „un sentimental cu pudori”, acoperindu-se cu cuvinte („verbe-afecte”, precizează același critic). El ajunge să învăluie totul, mai ales meditația despre condiția umană, în straie neologice, dominate de o luciditate căutată. Renunțarea voită la lirism duce spre o anume uscăciune a versului, de care N. este însă mândru. Următoarele cărți de poezie din anii ’70-’80 urmăresc constant o linie riscantă a sensibilității intelectualizate, cu implicații
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288463_a_289792]
-
profesor de limba și literatura latină, Q. nu a publicat decât un singur studiu de specialitate, dedicându-se problemelor de filologie română. Prin lucrările sale susține câteva din principalele idei junimiste. Arată o deosebită prețuire pentru limba vie, condamnând excesele neologice. Apreciază și recomandă pe acei scriitori la care află subiecte naționale și o limbă curată. Rapoartele sale academice, printre cele mai amănunțite și mai documentate din câte se prezentau în epocă, sunt extrem de favorabile, de pildă lui Ioan Slavici, Barbu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289075_a_290404]
-
tocmai abilitatea scriitorului de a crea imagini ce ordonează ceea ce nu poate fi pus în ordine și detectează "categorii" în haosul unor experiențe bruște, incerte, nebuloase. Sexualitatea oferă în Întâmplări prilejul unei reflecții despre absurd și interpretare. Vorbind cu ostentație neologică despre "cunoașterea sexuală" în al treilea capitol al cărții, naratorul se referă de fapt la cunoașterea unor lucruri interzise copilului și care, din acest motiv, îl fascinează peste măsură. Apropiindu-se de înțelegerea "diferenței dintre bărbați și femei", copilul își
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
reprezentat prin substantive ca arbore-i, câine-i, continuă a se manifesta, în româna actuală, ca un tipar puțin activ Afirmația se susține prin numeroase fapte: - Tiparul manifestă deschidere mică, chiar foarte mică, față de împrumut (a primit doar câteva formații neologice romanice și latino-romanice: abate, (livr.) alca(l)de, (vice)comite, (vice)conte, crevete, custode, diriginte, doge, duce, fante, germene, (rar) grande "nobil spaniol", indice, infante, nasture, novice, pomete (folosit mai des ca plural: pomeți), (rar) pontifice, președinte, principe, rege), dar
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
principe, rege), dar și acestea sunt intrate de mult în limbă. - Nu primește niciuna dintre formațiile interne recente (-ete, singurul sufix care produce substantive aparținând acestui tipar - tipul: molete, ochete, orbete, scaiete -, este neproductiv, mai ales în registrul cult). - Variantele neologice italienești din limbajul juridic, frecvente la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul celui următor (vezi Hamangiu 1887), au pierdut, aproape fără excepție, pe -e, trecând la tiparul prototipic de masculine (administratore 6 - administrator, ascendente - ascendent, comodante - comodant, creditore - creditor
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
nu are orar fix de nani? (maya-timy.myforum.ro, 2007). - Variațiile de formă și, implicit, de tipar flexionar, semnalate în lucrările normative anterioare 8, au în vedere formații vechi în limbă, multe cu circulație populară și/sau regională. Dintre formațiile neologice, numai tutore/tutor și biscuit/biscuite 9 cunosc același tip de variație. Faptul că tiparul e - i este actualmente puțin activ își găsește explicațiile, probabil, în interiorul sistemului, putându-se pune pe seama unor factori precum: - omonimia corelației de desinențe cu cea
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
unele foarte recente, și este recunoscut de principalele lucrări normative ale momentului: DOOM2, GALR (cf. GALR, I: 78): flamingo - flamingi, picolo - picoli, paparazzo - paparazzi. În ansamblul sistemului flexionar românesc, tiparul este interesant pentru două aspecte: (a) introduce o desinență vocalică neologică, lucru rar în evoluția unei limbi; (b) înregistrează o schimbare a condițiilor fonetice de realizare vocalică a lui -i, care, în acest caz, se realizează vocalic și independent de vecinătatea muta cum liquida (nu numai socru-i, astru-aștri10, ci și
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
DCR2: 219), Încă doi stranieri la Oradea (GSP.RO, 2008). Totuși, în emisiunile sportive, nu o dată am auzit pronunția cu -i devocalizat, confirmată și de B.C., crainic sportiv. 2.1.4. Se introduce un nou tipar flexionar cu o desinență neologică "s" pentru plural? Desinența "s" este prezentă în multe împrumuturi recente, unele utilizate mai ales la plural: bluejeans, comics, *cornflakes, cortes (cuvânt hispanic, pătruns și în franceză; desemnează "organele legislative din Spania și Portugalia, constituite din Senat și Congresul deputaților
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
concludentă pentru câteva direcții. 2.2.1. Continuă să se manifeste diferențierea de registru stilistic pentru cele două tipare flexionare de bază ale femininelor [ă - e vs ă - i (devocalizat)] Ă - e este preferat în registrul cult, cuvintele aparținând fondului neologic, iar ă - i este preferat de cuvintele aparținând fondului vechi sau devenite suficient de uzuale pentru a fi simțite de vorbitori ca făcând parte din fondul vechi. Pentru această diferențiere de registru stilistic stau mărturie numeroase fapte. 2.2.1
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
suficient de uzuale pentru a fi simțite de vorbitori ca făcând parte din fondul vechi. Pentru această diferențiere de registru stilistic stau mărturie numeroase fapte. 2.2.1.1. Tiparul [ă - e] primește, cu foarte mici excepții, toate formațiile feminine neologice recente. - O statistică a noilor apariții din DOOM2 indică aproximativ 105 intrări în tiparul flexionar ă - e (apud Croitor-Balaciu, 200715), cele mai multe împrumuturi (acciză, *aleză, *aubadă, *charismă, *barjă, *bifă, *canisă, *clonă, *diaforă, !diasporă, *dischetă, *drenă, *favelă, *fiestă, *franciză, *fusaiolă, *gerberă, *hiadă
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
punkistă, *rameră, *securistă, *suporteră, *tenismenă, *terapeută etc.; vezi și formații din terminologia modei: fashionistă, stilistă (apud Stoichițoiu-Ichim 2007) sau din terminologia profesiunilor (în DTP: facturistă, hair-stilistă, hotelieră, merchandiseră, șamponeză). - Se includ aici și toate formațiile (analizabile sau semianalizabile) cu sufixele neologice -ită, -oză, -anță/-ență, -iadă, -e(u)ză, productive în româna actuală, după cum probează forme ca: scenarită, spionită, telenovelită, cuponiadă, dosariadă, lideriadă (apud Stoichițoiu-Ichim 2001: 25, 27), *sarcomatoză, *depozanță, *flatulență, *mineriadă, *relevanță, *friteuză,*gafeuză etc.; vezi, mai jos, computereză (infra
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
adjective precum: *adițională, *alopată, *basculantă, *coronară, *divizionară, *geminată, *guturală, *jugulară, *nocturnă, *trilaterală etc., care, atașate curent unor substantive feminine (convorbire adițională, arteră coronară, echipă divizionară)16, transmit noului cuvânt caracteristica de gen și afixele de feminin ale substantivului. - Numeroase formații neologice în -a la singular nearticulat, care, în procesul de adaptare, își regularizează flexiunea, sunt atrase în tiparul flexionar ă - e, și nu în tiparul ă - ĭ; vezi variantele din DOOM2: anticvă/ anticva, coda/ codă, leva/ levă, pizza/ pizză, puma/ pumă
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
noilor variante, este mai presus de orice îndoială că noile forme sunt frecvente în uzul actual și că aparțin fondului vechi al limbii. (ii) Pentru substantivele terminate în -că, mai ales din fondul vechi (cu foarte puține excepții privind fondul neologic: remarcă - remarci, în locul mai vechiului remarce), indiferent de calitatea lui -că, de sufix moțional sau de simplu component final, apare tendința de extindere a tiparului ă - ĭ și, implicit, de circumscriere fonetică a subclasei. Există situații când se renunță la
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]