535 matches
-
Stern-Gerlach, un fascicul de atomi de argint, generat de o sursă termică, era trimis, în direcție orizontală (axa 1), printre piesele polare ale unui magnet configurat astfel încât să producă un câmp magnetic pe o direcție perpendiculară (axa 3) și puternic "neomogen" în această direcție. În aceste condiții, fiecare atom din fascicul era supus unei forțe orientate în direcție verticală, proporțională cu componenta momentului magnetic al atomului și cu componenta gradientului câmpului magnetic: formula 1, forță care îi devia traiectoria în direcția 3
Experimentul Stern-Gerlach () [Corola-website/Science/329167_a_330496]
-
b" = 0, 1, 2, ... Acest lucru poate fi făcut în felul următor: Să presupunem că nici o variabilă "a" sau "b" nu are valoare întreagă. Termenii cu "n" pozitiv converg pentru |"z"| < 1 către o funcție care satisface o ecuație liniară neomogenă cu singularități în "z" = 0 și "z" = 1, astfel că ea poate fi prelungită la o funcție cu valori multiple, având aceste puncte ca puncte de ramificație. Similar, termenii cu "n" negativ converg pentru |"z"| > 1 către o funcție care
Serie hipergeometrică bilaterală () [Corola-website/Science/317638_a_318967]
-
0 și "z" = 1, astfel că ea poate fi prelungită la o funcție cu valori multiple, având aceste puncte ca puncte de ramificație. Similar, termenii cu "n" negativ converg pentru |"z"| > 1 către o funcție care satisface o ecuație liniară neomogenă cu singularități la "z" = 0 și "z" = 1, astfel că ea poate fi prelungită la o funcție cu valori multiple, având aceste puncte ca puncte de ramificație. Suma acestor funcții duce la prelungirea analitică a seriei hipergeometrice bilaterale pentru toate
Serie hipergeometrică bilaterală () [Corola-website/Science/317638_a_318967]
-
de Giorgi a rezolvat pe tema și despre regularitatea soluțiilor , pentru care a primit în 1990. La începutul lui 2013, Italia avea . Densitatea populației, de , este mai mare decât în majoritatea țărilor Europei de Vest. Distribuția populației este însă foarte neomogenă. Cele mai dens populate zone sunt Valea Padului (unde trăiește aproape jumătate din populația țării) și zonele metropolitane Roma și Napoli, în timp ce unele regiuni vaste, cum ar fi Alpii și Apeninii, podișurile din Basilicata și insula Sardinia, sunt foarte rarefiat
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
submulțime a lui "G" obținută prin translatarea unui subspatiu liniar "V" cu un vector fixat; acest spațiu este notat cu și este format din toți vectorii de forma pentru Un exemplu important este spațiul soluțiilor unui sistem de ecuații liniare neomogene generalizând cazul omogen de mai sus. Spațiul soluțiilor este subspațiul afin , unde x este o soluție particulară a ecuației, și "V" este spațiul de soluții ale ecuației omogene (nucleul lui "A"). Mulțimea subspațiilor monodimensionale ale unui spațiu vectorial finit-dimensional "V
Spațiu vectorial () [Corola-website/Science/298212_a_299541]
-
Kronig, George Uhlenbeck și Samuel Goudsmit, în 1925 ca fiind o rotație a particulelor în jurul axei proprii. Stern și Gerlach (1922) au urmărit să măsoare momentele magnetice ale atomilor individuali studiind comportarea unui fascicol de atomi într-un câmp magnetic neomogen și încercând să verifice formulă teoretică : μ=-"m"μ (unde μ este proiecția momentului magnetic orbital, iar μ este magnetonul Bohr-Procopiu). În experimentul lor, un fascicol de atomi de Argint obținuți cu ajutorul unui cuptor se deplasează după direcția axei "x
Spin (fizică) () [Corola-website/Science/311287_a_312616]
-
amplasat pe valea pârâului Cușmed, la 1,5 km în amonte de confluența cu Tîrnava Mică, are o înălțime de aprox. 29 m (cota la coronament 374 mMB) și o lungime de 670 m și este executat cu o secțiune neomogenă (prismele de rezistență din aluviuni grosiere și nucleu impermeabil din argilă). Materialele de construcție au fost obținute în principal din „cariera luncă” și secundar pentru argilă, din „cariera versant drept”. /4.p.1/ - lungimea lacului: s-a determinat pe hărțile
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
punerea diagnosticului prin constatarea unei infiltrații celulare foarte reduse, dar cu caracter difuz. Examenul radiologic (tomografia renală, radiografia renală pe gol, urografia) și scintigrama renală indică atrofia renală importantă cu rinichi mici și contur regulat. Examenul ecografic relevă ambii rinichi neomogeni, micșorați în volum cu un caracter relativ regulat, limita dintre corticală și medulară ștearsă, în fazele avansate ale bolii ecodensitatea este net crescută. În caz de stază și prezența unei hematuriei se suspicionează tumori de uroteliu. Diagnostic pozitiv se stabilește
Nefropatie endemică balcanică () [Corola-website/Science/332503_a_333832]
-
fluidului odată cu temperatura, convecția se numește "naturală"; atunci când mișcarea este determinată de forțe exterioare (produse de o pompă, un ventilator etc.), convecția se numește "forțată". În meteorologie, convecția termică se referă la mișcările verticale lente ale aerului, provocate de încălzirea neomogenă a acestuia în straturile inferioare. Datorită diferențelor de temperatură, aerul cald se ridică iar cel rece coboară luându-i locul. Mișcările convective ascendente și descendente formează așa numitele "celule de convecție". Într-o celulă de convecție se delimitează o zonă
Convecție () [Corola-website/Science/325461_a_326790]
-
Câmpie (Ludușelul) și Valea Ranta cu afluenții lor, lățimea acestor văi fiind cuprinsă între câțiva metri până la 300-400 metri. Cumpenele apelor au o direcție nord-sud, cu excepția nordului localității unde direcția este est-vest. Teritoriul este așezat pe depozite sarmațian-panoniene, reprezentând umplerea neomogenă a Bazinului Transilvaniei. Formațiunile geologice sunt reprezentate prin argile marnoase, argile și marne cu intercalații de nisipuri și gresii slab cimentate. Cuaternarul este reprezentat prin depozite deluviale, coluviale și aluviale formate prin eroziune și depunerea materialului sedimentar la baza pantelor
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
situat pe râul Ighiș, afluent al Târnavei Mari, și are drept scop alimentarea cu apă potabilă și industrială a municipiului Mediaș și, în subsidiar, atenuarea undelor de viitura și combaterea inundațiilor în bazinul Târnavei Mari. Barajul de pământ, de tip neomogen, cu ecran central de argilă, are o înălțime de 36 m și o lungime la coronament de 475 m și realizează un lac de acumulare cu un volum util de 9,8 milioane m. Pentru evacuarea apelor mari, barajul este
Aristide Teodorescu () [Corola-website/Science/322002_a_323331]
-
baza lățită și marginile drepte și mucronați. Nervurile sunt verzi, iar pețiolul este de culoare verde-vineție, mai lung decât nervura mediană. Strugurele este cilindro-conic, de mărime mijlocie, aripat, cu o așezare a boabelor rară care prezintă de cele mai multe ori boabe neomogene ca mărime. Bobul este mijlociu, de formă sferică, având la maturitatea deplină o culoare verde-gălbuie cu pete ruginii. Miezul este cărnos, crocat, nearomat. Sămânța este mijlocie ca mărime, ușor rotundă, cu șalaza rotundă slab aparentă și rostru scurt și ascuțit
Crâmpoșie () [Corola-website/Science/315756_a_317085]
-
comun chiar decât staniul. Concentrația samariului în soluri variază între 2 și 23 de ppm, iar oceanele conțin aproximativ 0,5-0,8 părți pe trilion. Distribuția samariului în sol depinde foarte mult de starea chimică a acestuia și este foarte neomogenă: în solurile nisipoase, concentrația de samariu este de aproape 200 de ori mai mare la suprafață decât din apa prinsă în sol, iar acest raport poate depăși 1000 în solurile argiloase. Samariul nu se găsește liber în natură, dar, ca
Samariu () [Corola-website/Science/305368_a_306697]
-
cea a lui G. H. Mead între procese economice și procese religioase 54, Putnam a deosebit între două tipuri de capital social: de tip bonding, caracteristic "identităților exclusive și grupurilor omogene", și de tip bridging, caracteristic identităților deschise și grupurilor neomogene, atât organizate formal, cât și ocazionale 55. Această distincție este deosebit de importantă pentru discuțiile referitoare la dreptate, deoarece rivalitatea dintre diferitele teorii ale dreptății poate fi urmărită din perspectiva concepțiilor despre comunitate și despre relațiile dintre grupuri. Paralel cu dezvoltarea
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
2 UMPLUTURI DIN ANROCAMENTE LA BARAJE DIN MATEIALE LOCALE 2.1. GENERALITĂȚI CLARIFICARE Barajele din anrocamente fac parte din categoria barejelor din materiale locale și de pot clasifica astfel: 1. După modul de alcătuire a corpului barajului: baraje omogene baraje neomogene. 2. Din punct de vedere al realizării etanșării în profunzime: cu etanșare cu pinten din argilă sau ecran din: beton, palplanșe, chesoane sau piloți secanți coborâți până la nivelul stratului impermeabil; cu voal de injecții dus până la roca impermeabilă; cu radier
Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
golirea imediată a lacului care s-a efectuat în două trepte. De această dată au fost depistate cauzele producerii infiltrațiilor și anume etanșările rosturilor dalelor și chiar prin mască. Cauzele care au dus la apariția acestor infiltrații sunt: roca slabă, neomogenă și alterată; voalul de etanșare nu a putut realiza prin injecții o etanșare perfectă; infiltrațiile prin mască se datorează execuției necorespunzătoare a etanșării rosturilor plăcilor. Se pot trage următoarele concluzii: evitarea construcției de baraje în amplasamente cu condiții geologice dificile
Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
și pe balast curat, profilul digului fiind omogen: se decapează stratul vegetal în ampriza digului și în groapa de împrumut; se extrage balastul din groapa de împrumut și se depune în corpul digului. b) Când digul se fundează pe teren neomogen (nisip, balast) și umplutura din corpul digului este și ea neuniformă: se decapează stratul vegetal în ampriză și se sapă în nisip câte un pinten în interiorul și exteriorul digului; se umplu pintenii cu balast și se compactează; se alege în
Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
apărând infiltrații puternice prin dig. Capitolul 5 EXECUȚIA BARAJELOR DIN BALAST 5.1. PREZENTARE GENERALĂ 5.1.1. Generalități Prezenta lucrare se referă la tehnologia de execuție a depunerilor în corpul barajelor din balast luându-se ca model un baraj neomogen din balast cu nucleu de etanșare din argilă realizat prin compactare. Barajele din balast fac parte din categoria barajelor din materiale locale și se pot clasifica astfel: 1. după modul de alcătuire a corpului barajului: baraje omogene baraje neomogene 2
Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
baraj neomogen din balast cu nucleu de etanșare din argilă realizat prin compactare. Barajele din balast fac parte din categoria barajelor din materiale locale și se pot clasifica astfel: 1. după modul de alcătuire a corpului barajului: baraje omogene baraje neomogene 2. după metoda de execuție: prin compactare (metoda uscată) prin hidromecanizare (metoda umedă) Din punct de vedere constructiv la barajele din materiale locale lățimea la bază a barajului B (4 6) H iar pantele taluzurilor variază de la 1 : 2,5
Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
eforturi interioare. În practică, din cauza distribuției neuniforme a forțelor pe suprafața de contact a semifabricatului cu scula de lucru, a temperaturii diferite la care are loc deformarea diferitelor puncte, precum și din cauza neomogenității structurale a materialului deformat, starea de tensiune este neomogenă. Totuși, în calcule, lucrându-se cu volume elementare, sau cu părți separate ale corpului deformat, acesta se consideră omogen sau izotrop, iar starea de tensiune, omogenă. Mărimea tensiunilor într-un corp supus deformării diferă de la un punct la altul. Calculul
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
coliziunile nu mai sunt eficiente pe parcursul interacțiunii, dominând procesele de absorbție necolizionale precum absorbția de rezonantă. Dacă intensitatea laserului este foarte ridicată, de exemplu 22182 10 mcmWI , forța ponderomotivă (forța neliniară aplicată unei particule încărcate, în cadrul unui câmp electromagnetic oscilant neomogen) este suficientă pentru a disloca electronii, determinând astfel un canal cu indice cu refracție mai mare spre Țintă prin plasma mai densă. Pentru ca acestea să aibă loc, presiunea radiației luminoase trebuie să depășească presiunea termică a plasmei. 1.3.4
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
suprafeței piesei de inscripționat este omogenă, atunci și indentarea realizată este uniformă în cazul unei aplicări corecte a forței asupra capului de scriere. Pasul capului de scriere pentru realizarea indentării pentru acest set de experimentări a fost de 140μm. Amprentare neomogenă, datorată tendinței de alunecare laterală și amplificarea fisurării materialului în zona de inscripționare. Mărire X 500 Pentru situația în care, deși microstructura și textura suprafeței piesei de inscripționat este omogenă, dar indentarea este necesar a fi realizată de-a lungul
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
interne pe baza datelor experimentale 6.4.1. Considerații generale Pozițiile maximelor de difracție și deci spațiile interatomice pot fi precis măsurate prin difracție de raze X, metoda fiind astfel cea mai bună cale de caracterizare a deformațiilor omogene sau neomogene ce apar în structura materialului investigat [147-149, 151, 152]. Deformațiile omogene sau uniforme schimbă pozițiile maximelor de difracție și dacă d0,hkl este o distanță într un material nedeformat, atunci (dhkld 0,hkl)/ d0,hkl este componenta deformației elastice în
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
structura materialului investigat [147-149, 151, 152]. Deformațiile omogene sau uniforme schimbă pozițiile maximelor de difracție și dacă d0,hkl este o distanță într un material nedeformat, atunci (dhkld 0,hkl)/ d0,hkl este componenta deformației elastice în direcția (hkl). Deformațiile neomogene variază de la un cristalit la altul sau în interiorul unui singur cristalit, iar acest fapt generează mărirea lățimii maximelor de difracție la creșterea lui sin θ. Lățirea maximelor de difracție este determinată și de dimensiunile cristalitelor, dar în acest caz este
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
de exemplu (111) și (222)) [146-149]. Mai mult, forma picului de difracție poate oferi informații despre alte tipuri de imperfecțiuni (de exemplu, prezența, gradul de extindere și tipul defectelor de împachetare) [146, 148]. În cazul în care nu există deformații neomogene, atunci dimensiunea cristalitului L se determină cu ajutorul formulei Scherrer. Dimensiunile cristalitelor sau grăunților se pot determina și prin TEM, prin vizualizare și măsurare directă. Metoda fiind aplicată mult mai localizat, ea poate oferi informații mai detaliate asupra imperfecțiunilor, în raport cu difracția
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]