235 matches
-
modul său de a gândi, despre sine și despre lume, mai mult în poeziile sale decât în celelalte opere. Multe dintre versuri se referă la artă și la greutățile pe care le‑a întâmpinat în realizarea acesteia sau la filosofia neoplatonică și la relațiile interpersonale. Michelangelo își merită într‑adevăr apelativul de di‑ vin așa cum 1‑a numit poetul renascentist Ludovico Ariosto 12. Anul 1547 a fost pentru Michelangelo un an decisiv, an în care Vittoria Colonna a trecut la cele
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
pentru dumneavoastră și ce stare de spirit domina în mediile intelectuale ale acelor timpuri ?” « A fost mai mult o tristețe dureroasă decât un șoc, pentru că eram cumva pregătit. În cele câteva întâlniri din parcurile Cotrocenilor, unde purtam discuții asupra filozofilor neoplatonici italieni, Marsilio Ficino, Cristoforo Landino etc., deoarece el lucra pe atunci la sonetele shaekespeariene iar eu la traducerea sonetelor platonice ale lui Michelangelo, mi-a împărtășit unele aprehensiuni legate de faptul că era urmărit. Mi-a sugerat că ar fi
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
et in quantum mali sumus, in tantum etiam minus sumus - face următoarea precizare: „Concepția aceasta despre rău nu se află numai la Fericitul Augustin, deși el a sistematizat-o mai complet și nici nu e liberă cu totul de influențele neoplatonice. Pseudo-Dionisie (sic!) Areopagitul a preluat și el cunoscuta imagine a neoplatonicilor după care Dumnezeu e conceput ca un soare ontologic din care se revarsă toată existența Într-o densitate tot mai diluată cu cât aceasta cade mai departe de focar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
următoarea precizare: „Concepția aceasta despre rău nu se află numai la Fericitul Augustin, deși el a sistematizat-o mai complet și nici nu e liberă cu totul de influențele neoplatonice. Pseudo-Dionisie (sic!) Areopagitul a preluat și el cunoscuta imagine a neoplatonicilor după care Dumnezeu e conceput ca un soare ontologic din care se revarsă toată existența Într-o densitate tot mai diluată cu cât aceasta cade mai departe de focar”. Așadar, aici susține teza acceptată de lumea științifică occidentală, dar pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
care se găsește, condensată, splendoarea barocă a tablourilor descries. Prozatoarea pare a fi un renascentist ce calcă pe urmele lui Nicolae Milescu Spătaru, cu voluptăți pentru tratate rare și pline de miez, un erudit în domeniul vieții niponilor, cu viziuni neoplatonice, în fine, un degustător rafinat al călătoriilor spre Soare Răsare. Gustul pentru cunoașterea vieții și istoriei celor care locuiesc de milenii pe insulele Honshu, Hokkaido, Kyushu și Shikoku, aflate între Oceanul Pacific și Marea Japoniei, o face pe autoare să trăiască
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
de aici și de acum. Text publicat în Curentul, 28 decembrie 1997 Îți trimit un ficat! Statistic vorbind, opțiunile noastre electorale au fost majoritar pentru schimbarea în liniște și pentru schimbarea în bine. Mai să bănuim că suntem o populație neoplatonică, iubitoare de liniște în sine și bine în sine, odată ce nu ne-am întrebat asupra câtorva lucruri elementare: A cui liniște o votăm? Al cui bine îl urmărește un program politic (dacă el există!)? În ce constau liniștea și binele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
se va lucra fără încetare”<footnote Răspunsuri către Talasie, în: Filocalia...; a se vedea pe larg la Dumitru Stăniloae, „Sfânta Treime, plinătatea existenței și deci a iubirii”, în: Îndrumător bisericesc, misionar și patriotic. footnote>. Într-o analiză detaliată a cadrului neoplatonic și a dimensionalității filosofice a repausului mișcător la Sfântul Maxim, Paul Plass a demonstrat modul în care Mărturisitorul prelucrează categoriile de timp, extensie și existență eonică în efortul de a descrie o stare indescriptibilă. Acest repaus mișcător presupune un tip
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
forme subțiate și cam inculte, ajunge cu rezonanțele sale până spre secolele XIX și XX. În acel secol XIX, scriitorii din medii ortodoxe primesc încă o injecție de neoplatonism. De ce? Pentru că romantismul occidental era în bună măsură bazat pe idei neoplatonice pe care ei leau reluat, leau prelucrat în mod foarte sofisticat și inteligent, poeții mai ales. Dar chiar și filozofi cum ar fi Schelling sau chiar Hegel aveau anumite elemente neoplatonice. Deci, vine neoplatonismul acesta occidental și se grefează pe
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
romantismul occidental era în bună măsură bazat pe idei neoplatonice pe care ei leau reluat, leau prelucrat în mod foarte sofisticat și inteligent, poeții mai ales. Dar chiar și filozofi cum ar fi Schelling sau chiar Hegel aveau anumite elemente neoplatonice. Deci, vine neoplatonismul acesta occidental și se grefează pe supraviețuirile de neoplatonism funciar care existau în România ortodoxă și cele două se întăresc reciproc. Se creează atunci ceva sui generis, o mixtură pe care se cam jen-au să o prezinte
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
o prezinte în mod public diferiți poeți, dar pe care eu unu-l tind să o recunosc la cei mai mulți dintre scriitorii români. S. A.: Dar care a fost la noi mediul de transmisie pe o durată atât de lungă a elementului neoplatonic? Eu recunosc acest element, bineînțeles. Am și eu o sensibilitate neoplatonică, probabil, sunt mult mai apropiat de magia Renașterii decât de cartezianism. E vorba de afinități elective bazate pe lecturi, poate și de înclinații psihologice. Uneori, trebuie să fac eforturi
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
unu-l tind să o recunosc la cei mai mulți dintre scriitorii români. S. A.: Dar care a fost la noi mediul de transmisie pe o durată atât de lungă a elementului neoplatonic? Eu recunosc acest element, bineînțeles. Am și eu o sensibilitate neoplatonică, probabil, sunt mult mai apropiat de magia Renașterii decât de cartezianism. E vorba de afinități elective bazate pe lecturi, poate și de înclinații psihologice. Uneori, trebuie să fac eforturi de integrare în universul mental occidental predominant aristotelic. Însă nu aș
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
manuale, forme de pregătire teologică, atâtea câte erau, la greci, desigur, în primul rând, pe urmă în Filocalia care apare mult mai târziu, dar ideile generale tot din direcția asta vin. Deci, părerea mea e că de acolo vin elementele neoplatonice. și la Voroneț e foarte interesant când contempli diferitele scări angelice și ale sufletelor: par o descindere de tip neoplatonic dinspre Centrul unic al Universului spre materie și apoi revenind spre Centrul din care au emanat. Deci, se pot lua
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
mult mai târziu, dar ideile generale tot din direcția asta vin. Deci, părerea mea e că de acolo vin elementele neoplatonice. și la Voroneț e foarte interesant când contempli diferitele scări angelice și ale sufletelor: par o descindere de tip neoplatonic dinspre Centrul unic al Universului spre materie și apoi revenind spre Centrul din care au emanat. Deci, se pot lua exemple de acest fel, atât vizuale, cât și de transmisie cvasiteoretică, din care sau înfruptat intelectualii respectivi. S. A.: Dar rămân
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
aceste "vetre de sihăstrie românească" (formula unui înalt prelat), unde mai pulsa neoplatonismul, mai curând la nivelul practicii și ritualului decât la nivelul speculației și gândirii teoretice. În aceste centre relativ izolate pare să fi supraviețuit un fel de mantră neoplatonică însușită existențial. Dar cum s-a retradus această mantră într-un sistem de idei în secolele XVIII-XIX? Ori, pur și simplu, s-a pornit iar de la textele adunate în Filocalia? Aici este pentru mine enigma. V. N. : știm prea bine
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
de prețuit decât cunoașterea „mântuitoare“. Filozofia se recomanda, așadar, ca drum. Drum către armonia eului, examinare de sine în vederea perfecționării de sine. S-au scris pagini exaltante pe această temă, de la Platon la Epictet și Marc Aureliu, de la Epicur la neoplatonici. Iată un faimos pasaj din Plotin: Dar istoria filozofiei a părăsit, de mai multe secole, această specie a filozofării. Astă zi, filozoful vrea să se distingă mai curând prin uitare de sine: umblă la fine țuri chintesențiale, afectează „rigoarea“ științei
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
modul său de a gândi, despre sine și despre lume, mai mult în poeziile sale decât în celelalte opere. Multe dintre versuri se referă la artă și la greutățile pe care le‑a întâmpinat în realizarea acesteia sau la filosofia neoplatonică și la relațiile interpersonale. Michelangelo își merită într‑adevăr apelativul de di‑ vin așa cum 1‑a numit poetul renascentist Ludovico Ariosto 12. Anul 1547 a fost pentru Michelangelo un an decisiv, an în care Vittoria Colonna a trecut la cele
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
să nu mai fie egal cu plenitudinea ei. Prin aceasta, Lucian Blaga conferă Marelui Anonim "statutul de identitate contradictorie a cosmosului"160. Cu această teză antinomică, ne aflăm, spune Blaga, în sfera minus-cunoașterii, alături de dogmele pe care le-au propus neoplatonicii, creștinii sau gnosticii 161. S-a spus că această natură antinomică a principiului metafizic reverberează în câmpul existențial sau ontologic, "marca sa distinctivă, adică esența sa antinomică, determinând apariția unor echivalente ontologice, a unor forme de ființare asemănătoare..., cum ar
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
modul său de a gândi, despre sine și despre lume, mai mult în poeziile sale decât în celelalte opere. Multe dintre versuri se referă la artă și la greutățile pe care le‑a întâmpinat în realizarea acesteia sau la filosofia neoplatonică și la relațiile interpersonale. Michelangelo își merită într‑adevăr apelativul de di‑ vin așa cum 1‑a numit poetul renascentist Ludovico Ariosto 12. Anul 1547 a fost pentru Michelangelo un an decisiv, an în care Vittoria Colonna a trecut la cele
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
interpreții moderni ca o reacție a ideologiei imperiale creștine împotriva ultimelor vestigii ale tradițiilor filosofice păgâne. În fapt, lucrurile au stat cu totul altfel. E adevărat că spre deosebire de Școala din Alexandria, care era și ea centrată pe idei de inspirație neoplatonică, însă într-o formă conciliantă cu tradiția creștină, Academia din Atena a fost pe poziții mai degrabă intransigente în privința valorii doctrinei neoplatoniciene, neacceptând compromisul. A fost cazul dezvoltărilor doctrinare ce au aparținut, de pildă, lui Proclos sau Damaskios. Să reținem
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
o scădere numerică a acestor elite, devine tot mai evidentă opțiunea claselor superioare pentru spiritualitatea creștină, pentru mistica și ascetica ei. Decretul imperial al lui Iustinian a însemnat mai degrabă o consemnare a unei stări de fapt, întrucât modelul spiritual neoplatonic își pierduse influența. Desigur, ideile neopla¬tonice vor fi întâlnite și de aici înainte, fiind mereu invocate în încercarea de obținere a unor nuanțe mai adânci în expri¬marea experiențelor spirituale ori în desemnarea termenilor misticii, însă ceea ce își pierde
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
ideile neopla¬tonice vor fi întâlnite și de aici înainte, fiind mereu invocate în încercarea de obținere a unor nuanțe mai adânci în expri¬marea experiențelor spirituale ori în desemnarea termenilor misticii, însă ceea ce își pierde importanța este ansamblul doctrinar neoplatonic, viziunea explicativă propusă de acesta. Rămâne, totuși, ca moștenire a școlii ateniene, un anume program al formării individului, un curriculum ce va reprezenta pentru multă vreme cheia învățământului superior bizantin. Așa cum era concepută, structura Academiei viza altceva decât dobândirea unei
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
tip de discurs. În măsura în care se încalcă granița și filosofia are pretenția de a se substitui afirmațiilor discursului harismatic, atunci ea trebuie respinsă. Această atitudine de respingere poate fi deseori observată când se făcea referință la idei sau afirmații de inspirație neoplatonică. Nu de puține ori, neoplatonismul a fost considerat principalul pericol din cauza dimensiunii sale mistice, și au fost mai mulți autori bizantini care s-au lăsat seduși de posibilitatea folosirii cadrelor mistice ale lui Plotin sau Proclus în explicarea și precizarea
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Cel mai elocvent exemplu este aparenta suprapu¬nere din punct de vedere al terminologiei și manierei de expresie între neoplatonism și platonismul creștin. Este binecunoscută controversa exegeților moderni cu privire la opera lui Dionisie Areopagitul: a fost un creștin platonizant sau un neoplatonic sub haină creștină. Dacă însă se delimitează cu multă acuratețe intenția sub care stau scrierile areopagitice, discuția își pierde substanța. Dincolo de această apreciere de ansamblu a căii bizantine de filosofare, trebuie afirmată existența unei autentice evoluții a filosofiei în Bizanț
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
unor epoci și curente în felul de a face filosofie. Chiar dacă anumiți termeni, motive și termeni pot fi găsiți oriunde în textele bizantine de-a lungul veacurilor, folosințele și semnificațiile acestora diferă și variază de la o epocă la alta. Limbajul neoplatonic poate fi întâlnit la fel de bine în veacul al IV-lea ca și în cel al XIV-lea. La fel și reluarea unor teme și preocupări constante, legate mai cu seamă de mereu reluata evaluare a experienței creștine, a scopurilor și
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
anomeeană (a neasemă- nării), potrivit căreia Fiul nu este numai prima creatură, dar este în esența sa și „neasemănător” cu Tatăl și astfel radical inferior. Capadocienii au fost cei care au reformulat înțele¬surile și modalitățile de uzanță ale termenilor neoplatonici pentru a putea rezolva chestiunea înțelegerii raportului Unu-Multiplu atunci când acest raport privea înțelegerea creștină a divinității. Sfântul Vasile cel Mare aduce o necesară precizare atunci când atrage atenția că a vorbi de ouoia ne se poate face în sensul că
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]