261 matches
-
o cale cu totul nefirească Și secetă urma-va... iar seceta cloci-va În țărna cea uscată ouăle de locuste... Căci lumei acestia și legilor din fire De li se naște-un dușman e semn că firea toată E-n neorânduială, că din încheieturi Ceasornicul ieșit-a al lumei noastre-ntregi. MARIA Cumplită prevestire mai faci tu, frate Roman. ROMAN Ce vrei? Uitat-ai oare c-ai blestemat pe Vodă Și că de-a lui sămânță legași acel blăstem? Nu s-a-nnegrit
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
își pregătiseră locașul lor erau pline de morții ce-și lăsaseră viața acolo. Căci oamenii, neștiind ce se va întîmpla cu ei, biruiți de nefericire, desprețuiau toate lucrurile dumnezeiești și omenești fără deosebire. Toate datinele obicinuite la îngropăciuni căzură în neorânduială. Se îngropau cum puteau. Unii îngropau fără teamă în cimitire străine, neajungîndu-le cele proprii, pentru că și muriseră prea mulți de ai lor. Căutau ruguri străine, și unii, preântâmpinând pe cei cari clădiseră rugul, puneau morții lor pe dânsul și-l
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cari clădiseră rugul, puneau morții lor pe dânsul și-l aprindeau, alții, pe când se ardeau alte cadavre, aruncau pe acel care-l purtau în foc și fugeau. [ 53] Boala epidemică, afară de astea, a mai fost întîia cauză a multor altor neorânduieli. Căci acum mulți îndrăzneau fără sfială a face pe față lucruri pe cari înainte cineva le-ar fi tăinuit și nu și-ar fi împlinit fățiș poftele: căci oamenii vedeau repedea schimbare a sorții, vedeau cum mor cei bogați și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
apăsați, de mers care are o țintă precisă, ai ei nervoși și pe jumătate În vârful picioarelor. La capătul coridorului m-am oprit și am privit Într-o bucătărie spațioasă și care mirosea groaznic. Grămezi de vase murdare zăceau În neorânduială. Pe masă, brânza și carnea se umpluseră de ouă și larve de muște. O insectă umflată Îmi zumzăi pe lângă ureche. Când am făcut un pas Înăuntru, duhoarea fu atât de puternică, Încât era de nesuportat. În spatele meu, am auzit-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
lanț cu zalele destul de groase, intrând pe mâneca caftanului de lustrin a evreului celui bătrân, ca să se prindă undeva de trupul lui. Fețele lor erau aproape negre, arse de soare și vânt, de sub tichiile largi, ca niște fesuri, ieșea în neorânduială părul aspru și creț terminându-se în perciuni lungi, învârtiți, deopotrivă de negri la bătrân ca și la tânăr. Nu priveau înainte, căutarea lor era piezișă, ca și cum ceva știut doar de ei i-ar fi amenințat mereu. Au spus, schimonosindu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Peste câteva clipe preotul sta la căpătâiul femeii, alături de Ștefan Voievod. — Să trimitem după doftor, propuse starețul de la Hurezi. Nu este de doftor, răspunse o monahie. Mai curând trebuie să ne rugăm. Doamna Păuna, în capul oaselor, cu părul în neorânduială, cu ochii având pupilele dilatate până la conturul irisului, privea înainte fără să vadă pe nimeni; deodată sări drept în picioare și arătă cu o mână înaintea ei: — E capul beizadelei Constantin și al finului Ștefan... Doamne, cât sânge! De unde atâta
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
că faceți și veți face ce vă poruncim. 5. Domnul să vă îndrepte inimile spre dragostea lui Dumnezeu și spre răbdarea lui Hristos! 6. În Numele Domnului nostru Isus Hristos, vă poruncim, fraților, să vă depărtați de orice frate, care trăiește în neorînduială, și nu după învățăturile, pe care le-ați primit de la noi. 7. Voi înșivă știți ce trebuie să faceți ca să ne urmați; căci noi n-am trăit în neorînduială, între voi. 8. N-am mîncat de pomană pîinea nimănui; ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85051_a_85838]
-
poruncim, fraților, să vă depărtați de orice frate, care trăiește în neorînduială, și nu după învățăturile, pe care le-ați primit de la noi. 7. Voi înșivă știți ce trebuie să faceți ca să ne urmați; căci noi n-am trăit în neorînduială, între voi. 8. N-am mîncat de pomană pîinea nimănui; ci, lucrînd și ostenindu-ne am muncit zi și noapte, ca să nu fim povară nimănui dintre voi. 9. Nu că n-am fi avut dreptul acesta, dar am vrut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85051_a_85838]
-
am vrut să vă dăm în noi înșine o pildă vrednică de urmat. 10. Căci, cînd eram la voi, vă spuneam lămurit: Cine nu vrea să lucreze, nici să nu mănînce." 11. Auzim însă că unii dintre voi trăiesc în neorînduială, nu lucrează nimic, ci se țin de nimicuri. 12. Îndemnăm pe oamenii aceștia și-i sfătuim, în Domnul nostru Isus Hristos, să-și mănînce pîinea lucrînd în liniște. 13. Voi, fraților, să nu osteniți în facerea binelui. 14. Și dacă n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85051_a_85838]
-
Mare pozele și actele. Era urât ce făceam, dar îmi plăcea prea mult ca să mă abțin. Nu trebuia să ratez nimic. Am frunzărit prin documente și m-am oprit la o serie de hârtii vârâte într-o țiplă, puse în neorânduială, pline de scheme complicate, de grafice și de cifre: „ Blue Render (11) în continuare până la 5 unități, după care se produce automat decantarea. Dacă decantarea nu se produce automat în aceste condiții, încercați o resetare a sistemului, după care calibrați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
asta le auzi foarte clar. Veneau din camera de alături. Părintele se ridică, își făcu nițel curaj cu încă o dușcă de whisky și intră alături. în mijlocul încăperii, în picioare, se distingea o femeie masivă, cu părul atârnându-i în neorânduială peste umeri și cu chipul răvășit. Era îmbrăcată în ceva ce aducea cu un lințoliu. Părintele St John Froude o privi și simți cum e cuprins de o groază tot mai puternică. Apoi se lăsă în genunchi. — Să ne rugăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
îi să-ți pui cenușă în cap, ți-o pui și gata! Dar ce să-i faci? Asta era hotărârea lui. Vodă l-a scutit numai de dări... Căutând alte surse de venit pentru „spitalie”, Grigorie Alexandru Ghica voievod, văzând neorânduiala din vama domnească, hotărăște la 15 noiembrie 1766: „Nefiindu pus nici la o orânduială sau supt purtare de grijă a cuiva, să făce multe asupreli și strâmbătăți de către cantaragii Vămii”. El stabilește cât și cum se plătește la cântărirea mărfurilor
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
și, de emoție, făcuse febră. Dar și-a luat bastonul și pălăria și a plecat pe jos de acasă. Se zvonise că au venit francezii și că intră și armatele noastre. S a întors târziu, bietul Papa, cu hainele în neorânduială, fără baston sau pălărie... Veniseră nemții, ieșise o busculadă, și Papa, erou !, a scăpat, ascunzându-se într-un gang... Și în timpul cât erau în casă numai femei au văzut un zdrențăros care tot dădea târcoale. Ce să facă, să-i
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
simțea sigur, făcu tabără în câmp limpede, fără să puie străji, avanposturi și cercetași, fără chiar să ridice obicinuitul șanț cu val împrejurul locului taberei, ceea ce se cădea în asemenea cazuri. Insurgenții surprinseră noaptea pe neașteptate tabăra, duseră spaimă și neorânduială în oastea inamică, o luară pe fugă, omorâră și prinseră o parte dintr-însa și puseră mâna pe corturi și pe uneltele de război. În zădar încălecă Caesar Kantacuzenus pe frumosul său cal arăbesc și striga soldaților plin de supărare
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
îndreptă mașinele-praștii c-un efect zdrobitor asupra năvălitorilor și prăvălea mari bucăți de stânci asupra lor. Garnizoana, făcând o ieșire noaptea, dărmă toate lucrările de împresurare ale romeilor, risipi străjile lor și puse o mare parte a oștirii în așa neorânduială încît protovestiarul Ioan, unul din cei dentăi generali, fugi din cortul său, fără de papucii lui în floarea broaștei, pe cari-i purta ca o prerogativă a înaltei sale demnități, cari papuci ajungând în mâna îndrăzneților români, ei făcură haz și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
învingerea ce-o suferise avangarda, învingere ce se cam aflase, dar și mai consternată de furtunoasa înaintare a împăratului, oastea de căpetenie a romîno-bulgarilor nu mai așteptă ciocnirea, ci o rupse de fugă și fugi înapoi în cea mai mare neorânduială și c-o grabă ce se putea astepta numai de la o trupă bătută. Împăratul, ce nu mai găsi decât locul gol al taberei inamicului, înaintă spre Berrhoe, luă cu ușurință această cetate foarte deteriorată de cătră bulgari, strânse acolo mult
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de taburete. În spatele lor - ghișeul pentru servire, cu bucătăria În spate. Alături - teritoriul bucătarului: tigăi, spatule agățate, o platformă pentru farfurii. În partea din față stînga, casieria. Deschisă și goală - monede pe covorașul de pe podea, lîngă casă. Trei mese În neorînduială: mîncare Împroșcată, farfurii căzute, suporturi de șervețele și farfurii sparte pe podea. Urme de ceva tîrÎt spre bucătărie. Un pantof de damă, cu toc Înalt, pe un scaun răsturnat. Ed intră În bucătărie. MÎncare pe jumătate prăjită, vase sparte, tigăi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
a prins. Intră În curte și avu norocul să nu fie zărit de nici un martor. Izbi cu zimții cătușelor În lemnul ieftin al ușii. Găsi pe pipăite un comutator și aprinse lumina. Același living curat. În restul apartamentului domnea aceeași neorînduială. Jack se puse pe așteptat lîngă ușă. Intervalul de plictiseală se tot Întindea - cincisprezece minute, treizeci, o oră. Deodată se auziră niște ciocănituri În geamul din față. Jack se lăsă În jos: ușa, vizorul. Imită glasul afectat al unui poponar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
-te puțin. După aceea poți să-ți găsești un tînăr de vîrsta ta. Inez se ridică În picioare. — Începusem să am Încredere În el. Bud deschise ușa. Primul lucru care i-a sări În ochi a fost patul, lăsat În neorînduială de Carolyn, sau cum o mai fi chemînd. Inez se prăvăli În el și peste cîteva clipe deja dormea dusă. Bud o Înveli și se Întinse și el În hol, cu o haină drept pernă. Somnul veni greu - lunga și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
1958. 3. Căpitanul Edmund J. Exley pe un post permanent: comandant la Divizia Anchete Interne, În vigoare din 2 ianuarie 1958. PARTEA A TREIA Anchete Interne CAPITOLUL 42 Dining Car suferea de mahmureala de după Anul Nou: hîrtia creponată atîrna În neorînduială, iar inscripția „1958“ Își pierdea din paiete. Ed luă loc În separeul lui preferat, cu vedere spre salon și cu imaginea lui reflectată Într-o oglindă. Se uită la ceas: 3.24 după-amiază, 2 ianuarie 1958. Lasă-l pe Bob
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
pe colegii dintr-a treia, care-l ascultau cu gurile căscate cum le povestea peripețiile mutării. Nici vorbă să Învețe. Noaptea asta era cea dintîi pe care aveau s-o petreacă În noul palat și totul era Încă Într-o neorînduială de nedescris. Susan se plimba cu aerul că nu-și vede capul de treburi, deși, dacă te uitai bine, nu reușea să facă nimic pînă la capăt, cel mult avea grijă ca nu cumva hamalii care descărcau mobila cea nouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
potrivit, ca s-o facă să creadă că lucrează. Să le ascunzi celorlalți faptul că lucrurile merg prost e o artă, iar el dusese această artă la perfecțiune. Își spunea adesea: „Îmi place viața pe care o duc. Îmi place neorînduiala, Îmi place neliniștea“. Nu avea Încă de-a face cu ceea ce cărțile de psihiatrie numesc destinul inexorabil al melancolicului. Pentru a-și face curaj să termine cartea, recitise cîteva din scrisorile emoționante și afectuoase pe care i le trimisese René
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
și mii: se înțelege, idiotul nu s-a deșteptat, dar se zice că totuși a început să semene a om, cu chiu cu vai, desigur. Deodată P. moare subit. Firește, nu lasă nici un testament; ca de obicei, treburile sunt în neorânduială, apar o mulțime de moștenitori lacomi, care nici nu se gândesc la ultimele progenituri ale neamului, cele care, din milă, sunt tratate în Elveția de idiotismul ereditar. Vlăstarul, deși idiot, a încercat totuși să-l ducă de nas pe profesorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
trecut vreodată pragul împreună cu ceilalți. Cât despre polițe, și aici ar putea fi ceva (lucru pe care Ganea îl știe cu siguranță); desigur, averea lui Evgheni Pavlovici este imensă, însă „câteva chestiuni legate de avere se află într-o anumită neorânduială“. Atingând acest subiect demn de atenție, Ganea se abținu să mai adauge ceva. Despre ieșirea de ieri a Nastasiei Filippovna nu spuse nimic, cu excepția celor pomenite în treacăt mai sus. În sfârșit, Varvara Ardalionovna veni să-l ia pe Ganea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
care, totuși, aveau viață, gazda apreciind atât pe făuritori cât și chipurile care îi împodobeau casa, odaia de lucru. Altfel, nu le-ar fi păstrat și ocrotit. Pe masa de lucru a poetului cărțile și manuscrisele erau o îngrămădire și neorânduială, „o ordine” care nu-l deranja. Din contra, masa lui parcă îl inspira. Îi făcea bine. — Domnul doctor a poruncit menajerei să-i lase masa așa, să nu-i amestece hârtiile, că-i fuge ordinea! râdea Doamna cu musafirii care
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]