566 matches
-
de succes în interiorul sistemului internațional. La rându-i, capacitatea de imitare presupune selecția culturală prin răspândirea ideilor comune, și nu selecția naturală bazată pe stimulente materiale. Pe linia acestui tip de raționament, Buzan ș.a. afirmă că sistemul internațional modelat de neorealism poate fi înțeles ca funcționând prin auto-reglementarea reflexivă a unităților, și nu prin acțiune rațională. Potrivit acestui argument, tiparele de comportament se perpetuează nu datorită calculării raționale a intereselor, ci pentru că statele au internalizat o cunoaștere împărtășită (Buzan ș.a., 1993
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
rațională. Potrivit acestui argument, tiparele de comportament se perpetuează nu datorită calculării raționale a intereselor, ci pentru că statele au internalizat o cunoaștere împărtășită (Buzan ș.a., 1993, pp. 107 și 117-118). Dessler susține același lucru când notează că structura imaginată de neorealism generează un comportament de respectare a regulilor, din partea unităților. Astfel, "regulile, care dau contur și sens raționalității făcând, astfel, supraviețuirea posibilă, sunt o componentă necesară (chiar dacă suprimată teoretic) a structurii din modelul neorealist" (Dessler, 1989, p. 461). Este dificil să
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
componentă necesară (chiar dacă suprimată teoretic) a structurii din modelul neorealist" (Dessler, 1989, p. 461). Este dificil să facem o distincție empirică între acțiunea rațională și auto-reglementarea reflexivă pentru că efectele pot fi identice. Totuși, aceste considerații teoretice afectează modul în care neorealismul conceptualizează trăsăturile centrale ale sistemului internațional. De exemplu, potrivit unei perspective asupra balanței de putere, statele reacționează rațional la stimulentele generate de poziția lor relativă. Totuși, balanța de putere poate fi înțeleasă, astfel, în termenii retroacțiunii negative produse în sistemul
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
este conflictul anglo- olandez din secolul al XVII-lea. Chiar dacă Olanda a supraviețuit ca entitate suverană, nereușita olandezilor de a se pregăti pentru război a dus la înfrângere și la eliminarea țării ca mare putere. Potrivit unei interpretări raționaliste a neorealismului, comportamentul olandez este dificil de încadrat. Chiar dacă avea opțiunea "rațională" de a-și dezvolta capacitățile militare, Olanda nu a urmat această direcție. Totuși, înțelese în termenii capacității sistemului de a se auto-reglementa reflexiv prin selectare și socializare, efectele conflictului anglo-olandez
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
dificil de încadrat. Chiar dacă avea opțiunea "rațională" de a-și dezvolta capacitățile militare, Olanda nu a urmat această direcție. Totuși, înțelese în termenii capacității sistemului de a se auto-reglementa reflexiv prin selectare și socializare, efectele conflictului anglo-olandez sunt explicate de neorealism fără dificultate. Mai mult, așa cum consideră Waltz, chiar și un număr restrâns de cazuri precum cel discutat reprezintă un exemplu important pentru alte unități. Prin urmare, acestea sunt extrem de eficiente în asigurarea reproducerii unui mediu competitiv. Astfel, Waltz recunoaște imediat
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
recunoaște imediat că modelul neorealist este puternic tocmai pentru că se bazează pe imitația ce decurge din consecințele generative ale anarhiei, și nu pe asumpția comportamentului rațional. Totuși, descrierea socializării realizată de Waltz nu este fără neajunsuri. La începutul dezbaterii privind neorealismul, Ruggie a recunoscut că structura sistemului nu era pe deplin generativă pentru Waltz (Ruggie, 1986, pp. 135-136 și 148-152; Waltz, 1986, p. 328). Ulterior, Wendt a identificat aspectele sub care descrierea socializării la Waltz nu este suficient dezvoltată. Wendt acceptă
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
că structura sistemului nu era pe deplin generativă pentru Waltz (Ruggie, 1986, pp. 135-136 și 148-152; Waltz, 1986, p. 328). Ulterior, Wendt a identificat aspectele sub care descrierea socializării la Waltz nu este suficient dezvoltată. Wendt acceptă perspectiva conform căreia neorealismul favorizează o descriere raționalistă a statului. Totuși, pentru a înțelege când și cum funcționează asumpțiile fundamentale ale neorealismului, este necesar să descoperim teoria socială ce rămâne implicită în modelul formal al lui Waltz. Wendt a afirmat că Waltz adoptă atât
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
p. 328). Ulterior, Wendt a identificat aspectele sub care descrierea socializării la Waltz nu este suficient dezvoltată. Wendt acceptă perspectiva conform căreia neorealismul favorizează o descriere raționalistă a statului. Totuși, pentru a înțelege când și cum funcționează asumpțiile fundamentale ale neorealismului, este necesar să descoperim teoria socială ce rămâne implicită în modelul formal al lui Waltz. Wendt a afirmat că Waltz adoptă atât asumpții individualiste, cât și asumpții materialiste. Neorealismul este individualist pentru că structura este generată numai prin interacțiunea unităților preexistente
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Totuși, pentru a înțelege când și cum funcționează asumpțiile fundamentale ale neorealismului, este necesar să descoperim teoria socială ce rămâne implicită în modelul formal al lui Waltz. Wendt a afirmat că Waltz adoptă atât asumpții individualiste, cât și asumpții materialiste. Neorealismul este individualist pentru că structura este generată numai prin interacțiunea unităților preexistente. Neorealismul este materialist pentru că distribuția capacităților între state este ceea ce motivează comportamentul statelor în anarhie. Wendt afirmă că descrierea socializării în neorealism este trunchiată, ca urmare a acestor asumpții
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
este necesar să descoperim teoria socială ce rămâne implicită în modelul formal al lui Waltz. Wendt a afirmat că Waltz adoptă atât asumpții individualiste, cât și asumpții materialiste. Neorealismul este individualist pentru că structura este generată numai prin interacțiunea unităților preexistente. Neorealismul este materialist pentru că distribuția capacităților între state este ceea ce motivează comportamentul statelor în anarhie. Wendt afirmă că descrierea socializării în neorealism este trunchiată, ca urmare a acestor asumpții. Socializarea poate avea două obiecte distincte, comportamentul și proprietățile, iar descrierea neorealismului
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
atât asumpții individualiste, cât și asumpții materialiste. Neorealismul este individualist pentru că structura este generată numai prin interacțiunea unităților preexistente. Neorealismul este materialist pentru că distribuția capacităților între state este ceea ce motivează comportamentul statelor în anarhie. Wendt afirmă că descrierea socializării în neorealism este trunchiată, ca urmare a acestor asumpții. Socializarea poate avea două obiecte distincte, comportamentul și proprietățile, iar descrierea neorealismului se concentrează exclusiv asupra primului obiect. Premisele individualiste ale lui Waltz garantează că descrierea socializării în teoria neorealistă permite doar reproducerea
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Neorealismul este materialist pentru că distribuția capacităților între state este ceea ce motivează comportamentul statelor în anarhie. Wendt afirmă că descrierea socializării în neorealism este trunchiată, ca urmare a acestor asumpții. Socializarea poate avea două obiecte distincte, comportamentul și proprietățile, iar descrierea neorealismului se concentrează exclusiv asupra primului obiect. Premisele individualiste ale lui Waltz garantează că descrierea socializării în teoria neorealistă permite doar reproducerea homeostatică, în interiorul sistemului. Mai mult, materialismul lui Waltz asigură că explicația pe care o dă socializării este "subțire" și
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
completă a socializării statului, sistemul internațional trebuie să fie înțeles în termeni holiști (structura afectează și proprietățile, nu doar comportamentul) și idealiști (structura definită în termeni culturali, și nu materiali). Astfel, Wendt dezvăluie că, după ce asumpțiile filosofice aflate la temelia neorealismului sunt expuse într-un mod adecvat, ar fi fals să se afirme că descrierea neorealistă a sistemului internațional funcționează prin auto-reglementare reflexivă. Într-adevăr, ambiguitatea neorealismului la nivel filosofic are efecte directe asupra statutului său problematic, de model capabil să
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
culturali, și nu materiali). Astfel, Wendt dezvăluie că, după ce asumpțiile filosofice aflate la temelia neorealismului sunt expuse într-un mod adecvat, ar fi fals să se afirme că descrierea neorealistă a sistemului internațional funcționează prin auto-reglementare reflexivă. Într-adevăr, ambiguitatea neorealismului la nivel filosofic are efecte directe asupra statutului său problematic, de model capabil să explice activitățile statelor. Mai ales, Waltz nu precizează în mod clar gradul în care unitățile sunt autonome în raport cu presiunile generate de structura sistemului. Waltz afirmă că
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
la nivel filosofic are efecte directe asupra statutului său problematic, de model capabil să explice activitățile statelor. Mai ales, Waltz nu precizează în mod clar gradul în care unitățile sunt autonome în raport cu presiunile generate de structura sistemului. Waltz afirmă că neorealismul poate explica politica externă numai când presiunile externe domină atmosfera internă a statelor. Totuși, dacă sistemul internațional nu are un caracter pe deplin generativ, atunci problema o reprezintă explicarea variației influenței structurii sistemului în timp. Influența relativă a unității și
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
domină atmosfera internă a statelor. Totuși, dacă sistemul internațional nu are un caracter pe deplin generativ, atunci problema o reprezintă explicarea variației influenței structurii sistemului în timp. Influența relativă a unității și structurii asupra comportamentului este, așadar, fundamental ambiguă în neorealism (Elman, 1996a; vezi și Elman, 1996b). Această problemă practică asociată cu punerea în aplicare a neorealismului decurge în cele din urmă din punctele slabe ale premiselor filosofice fundamentale, așa cum identifică Wendt. Neorealismul este neclar cu privire la gradul în care structura poate
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
atunci problema o reprezintă explicarea variației influenței structurii sistemului în timp. Influența relativă a unității și structurii asupra comportamentului este, așadar, fundamental ambiguă în neorealism (Elman, 1996a; vezi și Elman, 1996b). Această problemă practică asociată cu punerea în aplicare a neorealismului decurge în cele din urmă din punctele slabe ale premiselor filosofice fundamentale, așa cum identifică Wendt. Neorealismul este neclar cu privire la gradul în care structura poate fi considerată pe deplin generative. Totuși, în timp ce la nivel filosofic critica lui Wendt este pătrunzătoare, important
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
structurii asupra comportamentului este, așadar, fundamental ambiguă în neorealism (Elman, 1996a; vezi și Elman, 1996b). Această problemă practică asociată cu punerea în aplicare a neorealismului decurge în cele din urmă din punctele slabe ale premiselor filosofice fundamentale, așa cum identifică Wendt. Neorealismul este neclar cu privire la gradul în care structura poate fi considerată pe deplin generative. Totuși, în timp ce la nivel filosofic critica lui Wendt este pătrunzătoare, important este și să recunoaștem contextul istoric în care Waltz și-a formulat modelul. Wendt are avantajul
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
și-a formulat modelul. Wendt are avantajul retrospectivei oferite de două decenii de reflecție critică susținută asupra Teoriei politicii internaționale. Prin urmare, nu surprinde deloc că descrierea socializării la Waltz nu este specificată complet. Potrivit unei evaluări mai echitabile a neorealismului, dat fiind contextul din care a apărut, modelul lui Waltz, al socializării în cadrul sistemului internațional, este pur și simplu insuficient dezvoltat. Înțeles în acești termeni, pare mai potrivit să concluzionăm că statutul statului în teoria neorealistă rămâne oarecum neclar. De
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
sistemului internațional, este pur și simplu insuficient dezvoltat. Înțeles în acești termeni, pare mai potrivit să concluzionăm că statutul statului în teoria neorealistă rămâne oarecum neclar. De exemplu, aceasta este poziția adoptată într-o analiză recentă (James, 2002, p. 122). Neorealismul are o concepție superficială asupra socializării, ceea ce-l face să poată fi supus interpretării raționaliste. Cu toate acestea, în timp ce concepția neorealistă privind socializarea este trunchiată, importanța acordată de Waltz rolului acesteia arată că interpretarea modelului în termeni reflectiviști nu este
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
reflectiviști nu este fără temei. Pe scurt, am evidențiat două aspecte ale modelului neorealist. Mai întâi, el se bazează pe un model pozițional al structurii. Ca urmare, preia un caracter reproductiv și are o tendință homeostatică. În al doilea rând, neorealismul nu ține cu necesitate, așa cum se presupune în general, la asumpția că statele sunt actori raționali. Neorealismul poate fi interpretat și astfel, după cum propune Keohane. Dar, așa cum ar prefera chiar Waltz, neorealismul poate fi privit și ca bazându-se pe
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
se bazează pe un model pozițional al structurii. Ca urmare, preia un caracter reproductiv și are o tendință homeostatică. În al doilea rând, neorealismul nu ține cu necesitate, așa cum se presupune în general, la asumpția că statele sunt actori raționali. Neorealismul poate fi interpretat și astfel, după cum propune Keohane. Dar, așa cum ar prefera chiar Waltz, neorealismul poate fi privit și ca bazându-se pe selecția și socializarea produse de consecințele generative ale sistemului. Descrierea făcută de Waltz anarhiei nu este în
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
are o tendință homeostatică. În al doilea rând, neorealismul nu ține cu necesitate, așa cum se presupune în general, la asumpția că statele sunt actori raționali. Neorealismul poate fi interpretat și astfel, după cum propune Keohane. Dar, așa cum ar prefera chiar Waltz, neorealismul poate fi privit și ca bazându-se pe selecția și socializarea produse de consecințele generative ale sistemului. Descrierea făcută de Waltz anarhiei nu este în totalitate generativă, iar modelul socializării statului este ambiguu. Totuși, neorealismul poate fi interpretat în sensul
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
așa cum ar prefera chiar Waltz, neorealismul poate fi privit și ca bazându-se pe selecția și socializarea produse de consecințele generative ale sistemului. Descrierea făcută de Waltz anarhiei nu este în totalitate generativă, iar modelul socializării statului este ambiguu. Totuși, neorealismul poate fi interpretat în sensul că se bazează pe o logică reflexivă pentru că oferă o teorie incipientă a construirii identității statului în cadrul sistemului internațional. Modelul instituționalist Variabila cheie identificată de modelul instituționalist este distribuția informației și instituțiilor în sistemul internațional
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Variabila cheie identificată de modelul instituționalist este distribuția informației și instituțiilor în sistemul internațional. Concentrându-se asupra impactului sistemic al informației și instituțiilor, instituționaliștii urmăresc să demonstreze că este posibilă cooperarea internațională, plecând de la aceleași asumpții privind sistemul internațional precum neorealismul. Esența argumentului instituționalist este că în cazul neorealismului, concluziile nu decurg din premisele sale. Trebuie să facem două precizări cu privire la versiunea de instituționalism ce urmează a fi prezentată. Mai întâi, descrierea pleacă în principal de la formularea teoriei instituționaliste potrivit lui Keohane
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]