268 matches
-
Brumaru Ce gît superb pe umerii înalți... Ce gît superb pe umerii înalți! Îți vine de rușine să-ți descalți Cuvintele și-apoi dînsele, goale, În laude-ndelungi să-i dea tîrcoale Din parfumatul creștet pîn’ sub șale... Și, mai nepotolite, iar să urce La sînii ei ce poate-o să le-ncurce Drumul spre pletele-i lin prăbușite Să ne trezească simțur’le-ațipite... De face-un pas se clatină văzduhul Să-i prindă, să-i ascundă de noi trupul
Poezie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/3483_a_4808]
-
pe trupul lui ca o cămașă - unitate a scrierii și citirii, ultimul chip stă drept lângă catarg, flacără neclintită în vânt; strecurată printre buze și cântec în lanțurile exercițiului, cu urechile săgetate de cânt și gândirea egală, prin învăluitoarea absorbție, nepotolită și neagră, ochii întâlnesc cele opt cercuri în rotirea neliniștitelor fecioare, cu tălpile aprinse calcă, fremătătoarele veșminte, pornite în splendidă posesiune - .totul se reface dedesubt, în canalul cu multe meandre: umede nisipuri absorb, o pată noroasă din ape acoperă cu
Poezie by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/7102_a_8427]
-
a făcut-o./ Faceți burta mare, haliți până la os,/ să nu lăsați nici zgârciurile, nici pielea/ de parcă ați fi pus în capul mesei Mafoamea./ Leorbăiți ciorbe, vinuri, zămăraie,/ nu v-ar mai ajunge, nu v-ar mai sta.../ Nehaliților! Nesătuilor! Nepotoliților!!!/ Guri de burdihan, guri de iad!/ Se ciocoí lumea, nu vezi,/ stă la căldurică toată ziua/ cu mâna pe puță./ N-are treabă, nu tu cărat apă/ nu tu făcut foc, nu nimic./ Barem de animale, nici capu nu-i
Post restant by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7815_a_9140]
-
El nu ezită ... Îmi cuprinse că o flacăra trupul și sufletul, mă încătușa din ce in ce mai mult, pana reuși să-mi închidă pleoapele ... Seducătorul îndrăznețul mă fură. Era somnul” (72). Nicio mirare că Sărina Cassvan ne lasă cumva cu dorințele stârnite, dar nepotolite. Aceasta este și esență eternei seducții. Ceea ce e minunat e că seducătorul cassvanian vrea nu doar trupul, ci și sufletul victimei sale. Zâmbetul din final se adresează atât cititorului, cât și autoarei înseși. În egală măsură, scriitura Sărinei Cassvan seduce
Sarina Cassvan: scriitura se lasă sedusă by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/3277_a_4602]
-
Em. Petrescu. "Pe mine mie redă-mă", imploră, "cioplind" cu greu, criticul de-o (aparentă) siguranță rafinată, profesoara, iubita, soția. Cît din toate astea a fost ea cu adevărat, ce și-a dorit, de fapt, să lase în urmă, ce nepotolită nevoie de prietenie a ascuns masca de doamnă ceva mai în vîrstă și severă, iată întrebări la care, netrucat, jurnalul poate răspunde. Ținut, cu unele întreruperi, din iunie 1959 pînă în iunie 1990, este aide-memoire-ul de-o viață, "inventarul" unor
Cota de avarie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12061_a_13386]
-
în materie, cu excepția monștrilor cu identitate umană, pregătiți industrial pentru "topitoria" thanatică, mereu activă, cu amuzant blazon sacerdotal: "bîlciul e-n țoi. moartea e grasă, frenetica.../ noi sîntem dreptmergătorii/ erzațul tenebrelor, a Babilonului drojdie" (ibidem). Să fie oare o asemenea nepotolita sete de maculare, de delabrare, de anihilare, un antidot, totuși, al spaimei? Desigur, autoarea se neagă inclusiv sub aspectul seriozității posturii lirice, prin poze riscant clovnești (Satire și calomnii), insistînd pe ideea de veselie, de comicărie a întreprinderii d-sale
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
ingenioase. Într-o altă viață și într-un ziar ce se numea "Informația Bucureștiului" publicasem un cursiv intitulat "Agitometrul". Era vorba despre un imaginar aparat care ar fi putut măsura "agitația la români". Acea stare-nestare de perpetuă mișcare, acea vânzoleală nepotolită, acea grabă împiedicată de nenumărate bețe-n roate. Dar ce legătură poate fi între răbdare și agitație? Poate fi atunci când e vorba de o "răbdare agitată" sau, dacă vreți, de o "agitație răbdătoare" din care nimic bun nu poate ieși
„Prezent Trecut, Trecut Prezent” by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/6707_a_8032]
-
voința de puritate, dictează cutare sau cutare gest ori cuvânt. Dacă voința de putere nesatisfă- cută generează un resentiment care, în primul rând și în legăturile noastre cu lumea, se traduce printrun complex de inferioritate, voința de puritate de asemenea nepotolită dă naștere altuia, a cărui expresie, în raport cu noi înșine, devine un întristător complex de vinovăție. - Tendința de a avea, tot în legăturile noastre cu lumea, un complex de inferioritate este în general sadică; pe când cea a complexului de vinovăție, care
Claude Sernet – inedit – () [Corola-journal/Journalistic/3703_a_5028]
-
de cei doi scriitori în Statele Unite ale Americii în intervalul noiembrie 1935-ianuaiie 1936, este o carte care demonstrează din plin nu numai umorul lor devenit deja celebru, ci și un spiiit de observație ieșit din comun, susținut de o curiozitate nepotolită. În timpul drumului cu mașina de-a curmezișul Statelor Unite, de la Atlantic la Pacific și înapoi, Ilf și Petrov, secondați de neobositul și memorabilul Mr. Adams, vizitează locuri arhicunoscute și orășele uitate de lume, celebrități și proletari, excentrici și inși banali. Observațiile
Ilf și Petrov - Un oraș mic by Ana-Maria Brezuleanu () [Corola-journal/Journalistic/6219_a_7544]
-
cum se și întîmplă, cu o teribilă conștiință a urzelii, căreia altcîndva i se va da un sens: "rîvnim să se schimbe mereu, dar lăuntrul nostru păstrează nețărmurita lui dragoste pentru monoton, pentru vremea înceată și sigură și urăște cruzimea nepotolită a veșniciei." (p. 36) Șmelche, negustorul evreu, ca bună parte din eroii micilor scenete, nu vinde nimic. E însuși pierde-timp, un Mitică fără umor, lansîndu-și tragicele calambururi printre oameni la care nu prind. Simili-absurde, poezii, în fond: "Căsuța noastră - am
Poezii, în fond by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7901_a_9226]
-
fie responsabilă de această stare de lucruri o conștiință colectivă sedusă egal de exclamația narcisiacă și de retorica tînguirii, care nu vrea nicidecum fapte nude și alte asemnea banalități, ci doar hrană incantatorie pentru cine știe ce voluptăți obscure, să fie vinovată nepotolita sete de tacla a cititorului sau, pur și simplu, explicația trebuie găsită în faptul că este mai simplu datul cu presupusul decît darea unei știri. Ori, Doamne ferește, avem de-a face cu o altă realitate, și anume cu ,,traducerea în
Secvențe estivale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9530_a_10855]
-
intenții polemice. Aproape jumătate din carte le este dedicată marilor ignorați ai romantismului: filosofii naturii, psihologii de la sfârșitul secolului XVIII, începutul secolului XX. Portrete excelente pătrund în biografiile autorilor respectivi: Lichtenberg era "diform, suferind din cauza urâțeniei sale, înzestrat cu o nepotolita senzualitate". Figuri esențial romantice domină Germania în acea perioadă. Aflăm lucruri despre Ritter, "cel mai straniu și mai tulburător" dintre toți, prietenul intim al lui Novalis. Troxler, "irascibilul helvet", polemizează neobosit cu toată lumea, inclusiv cu puterea politică din țara sa
Vocatia visului by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17781_a_19106]
-
babilonească, nepotul facerii turnului celui risipit, pentru care limbile s-au amestecat, mândru, deșert și becisnic unchiaș, ale cărui păcate sunt mai grele decât ale celor cinci orașe arse în foc și pucioasă! [...] blestemaților, cei care sunteți mâncare focului celui nepotolit, chip al neamului haldeiesc, să vă închinați lucrurilor ce sunt întocmite și scobite de mâini omenești?" (p. 238 și urm.) La nivelul limbii, și aici cu siguranță meritul este al lui Udriște Năsturel cel care a tradus cartea din slavonă
Legendă și adevăr by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15444_a_16769]
-
numai prin sforării, manipulații, malversațiuni, lovituri de forță și lovituri sub centură, ci și prin repeziciunea și plăcerea apăsării pe trăgaciul ucigaș. Așa cum sublinia un filozof, în timp ce animalele se ucid pentru supraviețuire, oamenii o fac nu o dată din perversitate, ură nepotolită, cruzime a sufletului, fanatism monstruos. Din nefericire, nu numai teroriștii de pretutindeni, acești demoni ai timpului nostru care nu cunosc altă cale decît aceea a violenței pentru a-și promova “ideile”, a-și afirma “adevărurile” și a-și asigura reușita
Înainte de a fi prea târziu by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/13057_a_14382]
-
că, încă înainte de durerile nașterii, cât avea în pântece perechea celor ce se vor naște din ea (Iacob și Esau — n.n.), purta cu greutate lupta între ei și vedea în ei mușcăturile morții, întrucât embrionii se ciocneau prin salturile lor nepotolite<footnote Sf. Chiril al Alexandriei, Glafire la Facere, cartea a IV-a, 2, trad., introducere și note de Pr.Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 39, Edit. IBMBOR, București, 1992, p. 120. footnote>. La rândul său, apologetul
Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
a rămas necuprins e de nesfârșite ori mai mult decât ceea ce s-a cuprins”<footnote Idem, In Canticum canticorum, V, P. G. XI, col. 1000A; cf. Doctorand Nicolae Fer, op. cit., p. 93. footnote>. Astfel, experierea divinului exclude disperarea, pentru că „dorința nepotolită nu e decât natura însăși, care crește în fiecare clipă”<footnote Marius Telea, op. cit., p. 71. footnote>, și devine mereu nouă prin participarea sa la Dumnezeu: „Când dar sufletul simplu, uniform și devenit cu totul asemănător cu Dumnezeu, a găsit
Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
cunoștea sațietatea (ἀχορέστως) în plăcerea sa. Cu cât era mai plin de plăcere, cu atât mai ardentă se făcea forța dorinței<footnote P. G. XLIV, 778C-D; cf. Jean Daniélou, Platonisme ..., p. 311. footnote>. Experiența infinitului divin exclude disperarea, pentru că dorința nepotolită nu e decât natura umană însăși, care crește în fiecare clipă, devine nouă prin participarea sa la unirea cu Dumnezeu: „Când dar sufletul simplu, uniform și devenit cu totul asemănător cu Dumnezeu, a găsit Acel bun ... atunci el crește și
Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Martirii din Palestina, IX, 8-12, în PSB, vol. 13, p. 411-412) „Nu trebuie să uităm nici amănuntele curajului cu care au îndurat nenumăratele chinuri: ruperea coastelor, frecarea cu o Țesătură de piele de capră a părților rupte din corp, lovituri nepotolite cu biciul, torturi variate și repetate, chinuirea crudă și de nesuportat a mâinilor și picioarelor cu ajutorul unor mașinării spre a sili pe martiri la săvârșirea unor fapte care le erau interzise”. (Eusebiu de Cezareea, Martirii din Palestina, XI, 1—i
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
de clasă liceală (universitatea clujeană în bejenie era doar instalată în localul unui liceu de fete), nu lipsurile prea flagrante ale atâtor cărți și reviste din bibliotecile de institut sau seminar, ba chiar și din biblioteca universitară, lipsuri ce lăsau nepotolite poftele hulpave ale cititorului din mine, nu modestia didacticii universitare, a rutinei scolastice erau cele ce mă dezamăgeau, spulberând ironic proiecția ideală a Universității din orizontul așteptărilor mele. De fapt, aș fi putut să mă consolez cu gândul că nici
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
lin, artistic, cu niscaiva nuferi orbitori plutindu-i pe suprafața netedă, lucioasă...Slujbaș conștiincios, scrib vrednic, încovoiat veșnic peste registrele largi, cu mii de rubrici orizontale, verticale, ba și de-a curmezișul filei largi, spre zăpăcire și umilință adîncă, lucram nepotolit de nimic, robotem epuizat, scăldat în sudori fierbinți - valuri leșioase ce-mi opăreau pielea, mi-o jupuiau; carnea sîngerîndă se freca, sub hainele mincinoase, se măcina... urma să-mi ascund scheletul de neliniștea celorlalți, să viețuiesc pudic, aparent vioi, în mijlocul
Trebuia să transcriu... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12734_a_14059]
-
oboseală, tu-mi cântai cuvintele făr' de noimă, mieroase, și lozincile, cuvânt cu cuvânt, pe ascuns, la fusta mamii în Senatul răspunsurilor amare și al paștelui cailor de aceeași teapă, masă pusă cum dă Domnul pe ascuns în noapte. XI. Nepotolita foame Din toate puterile, făr' de cugetare, îndrăgostit lulea și cu ștreangul de gât până-n adâncul glasului om bun, de paie; asta-i altă socoteală asta-i o mare dilemă în afara lumii, scos din țâțâni, peste mână, nepotolita foame de
Poezie by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/11718_a_13043]
-
noapte. XI. Nepotolita foame Din toate puterile, făr' de cugetare, îndrăgostit lulea și cu ștreangul de gât până-n adâncul glasului om bun, de paie; asta-i altă socoteală asta-i o mare dilemă în afara lumii, scos din țâțâni, peste mână, nepotolita foame de dragoste-adâncă la bătrânețe. XIII. Dis-de-dimineață Murind pe loc în zorile albe, mireasă-a somnului meu putred de bogată de joi pân'mai apoi în mijlocul tăcerii, te-ai culcat pe lauri sau pe butoiul de pulbere cât ai bate
Poezie by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/11718_a_13043]
-
în unde să-ți cuprind Întreaga-ntruchipare-atât de dragă, Cum drag e muntelui, când hohotind, Ecoul trece, mirosind a fragă... Cu mii de vorbe-aș vrea să te încânt Să-ți mângâi părul, buzele, făptura, S-ascult și eu nepotolitul cânt, Ce-l spune-adesea-ți fermecată, gura...
DORIN?? by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83787_a_85112]
-
Îmi crești încet frământul prin clipite Ca valul tremurând, lunecător, Mă frângi sub braț și-mi pui în suflet dor Și-mi dai tăceri, ades nepotolite; Iar gândurilor nu le lași răgaz, Le răvășești mereu ca pe-o ninsoare, Mai aspră ești, de sufăr și mă doare Și chinu-mi înflorește în obraz; Mă legi de frământările bizare, De stările materiei plângând Și mă menții pe loc
CHIN by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83763_a_85088]
-
le lași răgaz, Le răvășești mereu ca pe-o ninsoare, Mai aspră ești, de sufăr și mă doare Și chinu-mi înflorește în obraz; Mă legi de frământările bizare, De stările materiei plângând Și mă menții pe loc, zile la rând, Nepotolit, în spasm de căutare; Mă izgonești și mă primești apoi Cu dragoste flămândă de meduză, Îmi spulberi visul, iute, ca pe-o spuză Și-mi torni jăratec peste sânii goi; Mă biciui și mă tragi ades pe roată Și rănile
CHIN by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83763_a_85088]