832 matches
-
nu se limitează la politica externă a României În 1968, ci tratează ansamblul chestiunilor discutate și disputate În „lagărul comunist” În acea perioadă. Astfel, sînt avute În vedere poziția României față de conflictul chino-sovietic, CAER, Tratatul de la Varșovia și Tratatul de neproliferare a armelor nucleare, confruntările dintre Partidul Comunist Cehoslovac și „cei cinci” care au invadat Cehoslovacia. De asemenea, sînt surprinse și elemente din mecanismul puterii de la București: În ce măsură informațiile provenite din diferite capitale europene ajungeau În cercul restrîns al puterii și
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
amenința s) devin) realitate. Așa cum ne-am putea unor aștepta din partea unor duopoliști practici, Statelor Unite și Uniunii Sovietice le-ar pl)cea s)-si mențin) pozițiile. Ocazional, ele coopereaz) în vederea acestei situații, așa cum au stat lucrurile în cazul Tratatului Privind Neproliferarea. Unul din obiectivele lui a fost exprimat de William C. Foster, în perioada în care era director al Agenției privind Controlul Armamentului și Dezarmare: ,,Atunci când lu)m în calcul costul care ne revine, în încercarea stop)rii r)spândirii armelor
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Spațiul Cosmic din 1967, de exemplu, nu se referă direct la problema recunoașterii din spațiul cosmic. Tratatele privind controlul armamentului fac referire la „mijloacele tehnice naționale de verificare”, dar nu definesc acești termeni. De exemplu, articolul IX din Tratatul de neproliferare a armelor strategice din 1991 (între SUA și fosta Uniune Sovietică) stipulează ca „mijloacele tehnice naționale de verificare șsă fie folositeț... în conformitate cu principiile general recunoscute ale legislației internaționale”. Poziția Statelor Unite a fost că suveranitatea unei națiuni nu se extinde și
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
doua jumătate a anilor '70. În 12 ani, au fost încheiate: Tratatul privind interzicerea experiențelor nucleare în trei medii (atmosferă, spațiul cosmic, sub apă), Acordul privind armele antirachetă (A.B.M.), cel de limitare a armelor strategice (SALT 1), Tratatul de neproliferare a armelor nucleare și a altor arme de distrugere în masă pe fundul mărilor și oceanelor și în subsolul acestora. Aceste realizări au deschis calea spre destindere, pe fondul unei înțelegeri tacite, mai conștiente, apoi, între S.U.A. și U.R.S.S.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
la care a fost efectuat un schimb de vederi cu privire la pregătirea și desfășurarea unei conferințe a statelor europene, constatându-se că propunerile avansate de acestea s-au bucurat de un larg sprijin internațional. Statele participante au apreciat că Tratatul de neproliferare a armelor nucleare trebuie să servească pe deplin cauzei întăririi păcii și s-au pronunțat pentru aderarea unui număr cât mai mare de state la tratatul în cauză, exprimând convingerea că pentru asigurarea unei păci trainice și stabile trebuie urmată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
care liderii români au fost nevoiți să le ducă în cadrul Pactului, începând cu reuniunea Comitetului Politic Consultativ al statelor participante din 19-20 ianuarie 1965, ținută la Varșovia, în cadrul căreia România s-a opus ferm adoptării unui proiect de tratat de neproliferare a armelor nucleare, inițiat de R. D. Germană. Nu este cazul și nici locul pentru o prezentare a lor sub forma unui inventar. Pentru ilustrare, se cuvine a fi menționate: reușita prezervării dreptului de veto în luarea deciziilor în contextul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
de la București; refuzul de a accepta manevre militare comune pe teritoriul României; recunoașterea și stabilirea de relații diplomatice cu R. F. Germania; poziția independentă a României în conflictul arabo-israelian și menținerea relațiilor diplomatice cu Israelul; neasocierea la proiectul sovietic de neproliferare a armelor nucleare ș.a. 2. Opoziția categorică față de orice tentativă de utilizare a mecanismelor Pactului de la Varșovia contrar scopurilor definite de prevederile acestuia. Un exemplu concludent îl constituie neparticiparea României la invazia armată a Cehoslovaciei și condamnarea publică, în termeni
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Carta O.N.U.), cel al votului ponderat în F.M.I. și B.I.R.D., cel al Antarcticii (statutul privilegiat al celor 12 state-părți originare, luarea deciziilor și ratificarea modificărilor numai de către statele din anumite categorii art. IX și XIII), al Tratatului cu privire la neproliferarea armelor nucleare (când amendamentele trebuie să fie aprobate de toate statele posesoare de arme nucleare pentru a intra în vigoare art. VIII) ș.a. Dacă cel mai lung segment de Dunărea navigabilă se află pe teritoriul României (traversând ori separând teritoriul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
apărare pentru această organizație și de a se conforma obiectivelor Alianței; Capacitatea Guvernului, inclusiv a serviciilor de securitate, de informații și militare, de a proteja informațiile clasificate ale Statelor Unite sau NATO. România și SUA: Cooperarea României cu Statele Unite în direcția neproliferării nucleare; traficul de arme de pe teritoriul României; Măsurile autorităților române privind combaterea terorismului; informații despre infrastructura de telecomunicații din România. Sperăm, ca să apară și telegramele trimise de Ambasada SUA din țara noastră, și de abia atunci vom vedea cam cum
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
garantarea drepturilor grupurilor etnice și naționale, precum și ale minorităților, în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul OSCE; respectarea inviolabilității tuturor frontierelor, care nu vor putea fi modificate decât prin mijloace pașnice și prin acord comun; preluarea tuturor angajamentelor relevante referitoare la dezarmare și neproliferarea nucleară, precum și la stabilitatea regională; angajamentul de a reglementa prin acord, inclusiv pe calea arbitrajului, toate problemele privind succesiunea statelor și diferendelor regionale. În final, totuși autorul studiului încheie într-o manieră nu numai optimistă, ci și conciliantă, afirmând faptul
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
aproximativ 12 ani, erau încheiate tratatul care interzicea experiențele nucleare în trei medii (atmosferă, spațiul cosmic și sub apă), acordul cvadripartit privind Berlinul occidental, acordul referitor la armele antirachetă (ABM), cel de limitare a armelor strategice (SALT I), tratatul de neproliferare a armelor nucleare, precum și cel ce interzicea amplasarea armelor nucleare și a altor arme de distrugere în masă pe fundul mărilor și oceanelor și în subsolul acestora. Intra în scenă Mișcarea de Nealiniere, se încheia decolonizarea și se constituia Grupul
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
era ales președinte al celei de-a XXII-a sesiuni a Adunării generale a ONU, el fiind primul demnitar dintr-o țară est-europeană care îndeplinea o astfel de funcție. România aducea o contribuție interesantă la completarea și definitivarea Tratatului privind neproliferarea armelor nucleare. Reamintesc că proiectul acestui Tratat fusese prezentat separat, dar simultan și cu un conținut identic, de către SUA și URSS în Comitetul celor 18 state pentru dezarmare la 24 august 1967. Proiectul nu prevedea nimic în legătură cu securitatea statelor nenucleare
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
statelor nenucleare, în condiții când armamentul nuclear intrase în arsenalele mai multor state. La 28 septembrie, delegația română prezenta Comitetului celor 18 observațiile și propunerile Bucureștiului privind îmbunătățirea proiectului de tratat. Între acestea se afla cerința asumării "prin tratatul de neproliferare, de către puterile nucleare, a obligației solemne, pe de o parte, de a nu utiliza niciodată și în nici o împrejurare armele nucleare împotriva statelor care nu le posedă, iar pe de altă parte, de a nu amenința aceaste state, în nici un
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
armelor nucleare. Se crea astfel o presiune internațională care determina adoptarea la 19 iunie 1968 de către Consiliul de Securitate a Rezoluției 255 (1968), cuprinzând măsuri de asigurare a securității pentru țările nenucleare, în condițiile intrării în vigoare a Tratatului de neproliferare a armelor nucleare. În august 1968, România nu participa la invadarea Cehoslovaciei de către 5 state membre ale Tratatului de la Varșovia. Deși risca pentru România o soartă asemănătoare cu cea a acestei țări, conducerea de la București condamna acțiunea militară împotriva Cehoslovaciei
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Europei Occidentale, crearea N.A.T.O., apariția Tratatului de la Varșovia), între anii 1970-1990 urgența europeană a fost de natură politică și militară, determinată de existența sistemelor ideologice comunist și capitalist, oprirea cursei înarmărilor, în special nucleare, destinderea politică, semnarea tratatelor de neproliferare, afirmarea drepturilor omului (Actul final Helsinki, Actul Unic European). În perioada anilor 1990-2008 focalizarea a fost pur politică (destrămarea comunismului în Europa, economie de piață, alegeri libere, pluralism politic, cooperare și securitate, unificarea Germaniei, extinderea N.A.T.O., integrarea europeană). Între
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
existența unor rezerve mari de arme nucleare ar face un război nuclear de neconceput, pentru că ar duce la Distrugere Reciprocă Asigurată. Acordurile internaționale încheiate ulterior au impus restricții asupra testelor nucleare și au încercat să implementeze un regim global de neproliferare a armelor nucleare. Chiar și așa, am fost aproape. Problema care a apărut după încheierea Războiului Rece este mult mai coplexă și nu se întrevede nici o soluție. Deși există tratate și alte înțelegeri care să împiedice creșterea numărului statelor care
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
fie considerate puteri nucleare. Tuturor celorlalte le este interzis să producă arme nucleare, dar le este acordat „dreptul inalienabil” de a avea tehnologie nucleară benignă. în practică, cele trei state îIndia, Pakistan și Israel) care nu au semnat Tratatul de Neproliferare Nucleară au ajuns să dețină un statut nuclear acceptat. India și Pakistanul au fost ostracizate o vreme, după care lumea a acceptat faptul împlinit. Același proces poate avea loc în cazul unor state care se retrag din grupul țărilor semnatare
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
a lui A.Q. Khan - permite națiunilor să se sustragă prevederilor internaționale. De asemenea, lipsa unei decizii internaționale de a se mobiliza rapid pentru a împiedica activitățile de proliferare precum cele ale lui A.Q. Khan afectează regimul internațional de neproliferare. în aceste condiții, stimulii par să depășească restricțiile. Cu cât crește numărul țărilor care dețin arme nucleare, cu atât se accentuează și presiunea asupra altora de a proceda la fel. Din cauza tensiunilor regionale și a armanentului nuclear din Asia de Sud și
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
pentru vecini. Eforturile de modernizare nucleară ale celor două mari puteri nucleare ale lumii amplifică importanța acestor arme pentru securitatea națională. Este posibil ca motivația să nu fie atât de puternică încât să determine statele chiar să încalce Tratatul de Neproliferare, dar au toate motivele să își dorească astfel de arme. Numeroase țări se află în situația respectivă. Pe lângă Coreea de Nord și Iran, se crede că țări precum Argentina, Brazilia și Japonia au capacitatea de a ultiliza tehnologia nucleară benignă pentru a
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
s-ar folosi de resursele necesare în acest scop. Doar tabuul din ce în ce mai fragil privind deținerea armelor nucleare întârzie trecerea de la capacitatea de a avea arme nucleară la faptul împlinit. Deși răspândirea armelor nucleare constituie un pericol la adresa umanității, argumentele în favoarea neproliferării sunt subminate de faptul că statele care posedă arme nucleare nu și-au îndeplinit obligațiile stipulate în tratat, ci au făcut puține eforturi în vederea dezarmării complete, după cum precizează art. VI al Tratatului de Neproliferare Nucleară. Mai mult, Statele Unite își păstrează
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
un pericol la adresa umanității, argumentele în favoarea neproliferării sunt subminate de faptul că statele care posedă arme nucleare nu și-au îndeplinit obligațiile stipulate în tratat, ci au făcut puține eforturi în vederea dezarmării complete, după cum precizează art. VI al Tratatului de Neproliferare Nucleară. Mai mult, Statele Unite își păstrează opțiunea de a fabrica arme nucleare și le combină cu cele tradiționale în politica de apărare națională, Noua Triadă - noul concept al administrației Bush referitor la apărarea integrată -, reducând serios restricțiile legate de folosirea
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
primește suficientă atenție. Nu prea există speranțe în ceea ce privește găsirea unei soluții câtă vreme Statele Unite își modernizează arsenalul strategic și continuă să facă planuri de utilizare a armelor nucleare. O soluție poate exista doar dacă se negociază un nou acord de neproliferare nucleară - unul care să impună monitorizarea internațională a tuturor programelor nucleare. Acesta nu ar confisca armele nucleare ale Statelor Unite sau ale altor țări, ci le-ar pune sub monitorizare internațională pentru a asigura detectarea imediată a unei decizii de a
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
segmente ale structuii puterii s-ar opune poate unui nou război. Renunțarea la programul nuclear n-ar fi neapărat un sacrificiu atât de mare mai ales în condițiile în care comunitatea internațională ar accepta să semneze un nou acord de neproliferare care să pună toate armele de acest gen sub supraveghere internațională și să impună sistarea oricăror tentative de dezoltare a capacității nucleare. Dacă majoritatea statelor ar participa la o astfel de convenție, Iranului i-ar fi greu să reziste și
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
viabilitatea și supreviețuirea ordinii mondiale. Definiția pe care o dăm securității naționale este prea restrictivă și perspectiva dominantă că ordinea mondială, ca și piața, nu necesită intervenție este total greșită. încălzirea globală, dependența de energie, blestemul resurselor și regimul de neproliferare a armelor nucleare prespun cooperare internațională. Deși criza globală de energie necesită cooperare internațională, trebuie să fim atenți să nu cădem în extrema cealaltă, neținând cont de interesele naționale ale statelor suverane. Indiferent de schimbările sistemice introduse, ele trebuie să
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
atitudinea administrației Bush reprezintă un obstacol. în această privință, publicul american a făcut un pas înainte și este necesar să-și impună punctele de vedere asupra guvernului. Sarcina cea mai urgentă este aceea de a semna un nou tratat de neproliferare. Cel actual este pe cale de a se dizolva. Iranul este decis să-și consolideze capacitatea nucleară și, dacă nu e oprit, nimic nu poate împiedica alte țări să procedeze la fel. Bombardarea Iranului ar fi neproductivă în condițiile actuale. Ar
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]