669 matches
-
ale lui Iorga și G. Ibrăileanu” (G. Ivănescu), în schimb caracterizarea drept noi sămănătoriști a unor scriitori precum Liviu Rebreanu, Nichifor Crainic, V. Voiculescu, Radu Gyr, D. Ciurezu, Henriette Yvonne Stahl ș.a. este abuzivă în raport cu sensul încetățenit al termenului și nerelevantă în relație cu un sens extins. Interesant, rod al unor meditații pe marginea unei experiențe îndelungate, se anunța eseul Valoarea scrisului, din care au apărut în „Ramuri” doar primele două părți, cea de-a treia fiind pierdută în împrejurările tulburi
TOMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290218_a_291547]
-
depășite. Și acum, după 15 ani, mai asistăm încă la necunoașterea activităților pe care ar trebui să le desfășoare asistentul social în sistemul serviciilor specializate, situație care se reflectă la nivelul nomenclatorului profesiilor și meseriilor din România; acesta este total nerelevant pentru standardele profesiei de asistent social; este plin de neclarități, amestecuri de domenii și activități; este lipsit de repere pentru un profil specializat. Acest fapt confirmă că uneori, chiar la nivelul unor factori de decizie în protecția socială, apar multiple
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
soluții de perfecționare a activităților reale care sunt în mod real impracticabile, deși la nivelul conștiinței comune ele par realizabile. Rezistențe de structură. Cunoștințele furnizate de sociolog pot fi neasimilate sau chiar respinse în condițiile în care acestea fie sunt nerelevante pentru funcționarea respectivului sistem, fie contravin mecanismelor de funcționare și „iluziilor necesare” ale acestuia, după cum afirma Marx. Alvin Gouldner (1961a) remarcă, în spirit marxist, că ignoranța sistemelor nu trebuie considerată doar o condiție exterioară, care ar putea fi diminuată prin
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
lor interacționând. Teoriile deciziei, atât cele clasice, cât și cele actuale, își concentrează atenția asupra primei probleme. Cea de-a doua - tratarea incertitudinii în exces - este practic ignorată. Tacit, ea pare să fie considerată o problemă exterioară deciziei și deci nerelevantă pentru aceasta. În fapt, așa cum voi încerca să argumentez pe larg, ea este o parte organică a procesului, determinând într-o mare măsură desfășurarea acestuia. Două tipuri de strategiitc "Două tipuri de strategii" În teoriile normative ale deciziei există presupoziția
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
prin ceea ce face profesorul; - profesorul alege subiectele planului de învățământ - elevii primesc și se acomodează planului. Rogers, unul dintre reprezentanții curentului umanist în psihologie, explica astfel împotrivirea lui față de orientarea tradițională din învățământ: „Eu consider că învățământul propune toate problemele nerelevante posibile: ce vom învăța? ce vom verifica? ce trebuie să învățăm populația? Oare-i adevărat că în privința viitorului noi suntem mai deștepți decât tinerii? Oare noi știm sigur ce să-i învățăm? Oare vom acoperi tot ce vrem să-i
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
Ionescu teoria cunoașterii nu era decât o legitimare a cunoașterii absolutului. Reflecțiile sale pe această temă erau conduse de țeluri diametral opuse celor pe care le-a urmărit Kant. Dacă profesorul Ionescu neglija filosofia teoretică a lui Kant socotind-o nerelevantă, el nu ezita, în schimb, să critice orientarea filosofiei practice a gânditorului din Königsberg. Pentru Ionescu, această filosofie era expresia cea mai netă a spiritului protestantismului, care subordonează religia moralității. Și aceasta într-o opoziție fățișă cu înțelegerea creștină tradițională
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Scopul" Un criteriu important de clasificare a TCC este scopul care stă la baza prezenței lor în curriculum sau a utilizării lor ca „vehicule” ale integrării curriculare. În funcție de acest element, putem distinge cel puțin trei tipuri de TCC: a) temele-pretext: nerelevante în sine, ca ansamblu de conținuturi tematice, dar utilizate ca platformă pentru a crea conexiuni. Aceste teme sunt un fel de „lianți” creați în mintea copiilor cu scopul de a aduce împreună cunoștințe și deprinderi învățate separat, la diverse obiecte
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
obiective despre incidența reală a acestuia (degajată de factorii care o maschează adesea). Studiile epidemiologice românești la nivel național sunt inexistente, iar datele care există nu mai acoperă amploarea reală actuală a fenomenului. Evidențele spitalelor de psihiatrie sunt cu totul nerelevante, iar anumite anchete locale conduse nu pot substitui necesitatea unor date naționale. Pe de altă parte, adesea, instrumentele utilizate pentru colectarea datelor de anchetă nu sunt de o încredere prea mare, mai ales atunci când nu sunt fundamentate pe manifestările reale
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
avut și el un punct slab. Dar spre deosebire de ei, al lui nu era o fisură dramatică. Era ascuns chiar la suprafață, manifestându-se printr-un aer nespecific de gravitate, pe care-l adopta când trebuia să ia parte la discuții nerelevante sau uimitoare. Figura i se întuneca un moment, apoi o expresie de gândire superioară îi apărea pe chip, ca o rază de soare. Această expresie avea o calitate anume, care se regăsea în ceea ce urma să spună; chiar dacă nu voia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
urmărea să afle procentul celor care nu știu nici măcar un singur autor român, procent care s-a dovedit a fi de 8% și care este singura cifră de reținut în acest context. „Topul” scriitorilor, care a înspăimîntat publicul, este total nerelevant și nu spune absolut nimic. Dacă mi s-ar fi pus această întrebare, îmi dau seama că aș fi răspuns reflex Vlahuță. Nu mă întrebați de ce, habar n-am, așa mi-a venit. În orice caz, nu pentru că nu mai
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
cu sufletul la gură, cît de „sus” sau de „jos” ne aflăm dintr-un punct de vedere sau altul. „Cum stăm deci cu cultura, mai sus sau mai jos ?”, s-au întrebat astfel, din obișnuință, majoritatea oamenilor. Întrebare nu numai nerelevantă, ci pur și simplu eronată, la care nici un sondaj de pe lumea aceasta nu și-ar propune - și nici nu ar putea - să dea vreun răspuns. Ceea ce oferea barometrul de consum cultural a trecut astfel aproape total neobservat : prezentarea pe „orizontală
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
indiferența față de anumite rezultate sunt de multe ori dimensiuni intranzitive, dar tranzitivitatea acestora este o cerință implicită a teoriei; 3. alegerile făcute de angajați nu sunt întemeiate pe evaluări probabilistice complexe așa cum postulează teoria; deciziile angajaților sunt influențate de rezultate nerelevante, contrar postulatelor modelului; 4. teoria nu face diferența între alegerile realizate în condiții de certitudine, incertitudine și risc; 5 . conceptul de instrumentalitate este ambiguu și inconsistent; 6. valența rezultatelor nu este întotdeauna aditivă, iar acest fapt generează dificultăți de operaționalizare
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
pronosticul? — O să trebuiască să cumperi cartea, Robert. Douăzeci și cinci de dolari, de la una dintre librăriile tale locale. La prețul ăsta, aștept întâi să citesc cronicile. Închiseră telefonul. Weber reveni brusc în restaurant, în mirosul de slănină. Receptarea muncii lui era aproape nerelevantă. Singurul lucru care conta era actul observației sincere. Și la capitolul ăsta stătea bine. Anxietatea din acea dimineață fusese o aberație. Nu-și dădea seama ce anume o declanșase. Poate că acuzația mută a femeii ăleia, Gillespie. Își bău cafeaua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
așeză, încă ud, pe brațul fotoliului său Naugahyde, ștergându-se distrat cu prosopul pe piept. Karin zăbovi puțin cam mult înainte să-și întoarcă privirea. Deci voi doi chiar sunteți împreună? —A venit să te vadă la spital. Stupid, forțat, nerelevant. —Zău? Danny Riegel. Mă rog, n-are ce să-mi facă. N-ar face rău nici unei amibe. N-are cum să fie implicat în mari sforării. În nici un caz Danny Riegel. Da’, căcat. Cum de te-ai cuplat cu el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
a-și recunoaște vina. Dar apoi devine mai mult decât inutilă. Își ia mobilul și o sună pe Bonnie, încercând să le sincronizeze versiunile. După zece minute sunt două la unu, iar ambele femei îi dau înainte cu cele mai nerelevante căcaturi, întinzându-i telefonul și spunându-i că la capătul celălalt e Daniel, spune-i lui Daniel câteva cuvinte... Trebuie să iasă de acolo, să se ducă undeva unde poate gândi. Are el un locșor pe malul râului, unde poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
pe cincizeci, spuse el, mințind cu un deceniu. O minciună fără sens - nu se putea spune că la patruzeci de ani s-ar fi inclus în categoria femeilor mai tinere - după adevărul dur. Barbara era mai tânără. Dar tinerețea era nerelevantă. Îți aduce aminte de cineva? Și atunci își dădu seama. — Da. Aura că fugise de viață. Cu un pas în afară și deasupra ei. Același fals aer angelic ca la autorul acestor trei cărți. Și totuși, frenezia aceea intimă, chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
pieptul cu mâna. —Ce-ți faci? Despre ce e vorba aici? Reputație? Judecata publică nu e altceva decât o schizofrenie colectivă. El clătină din cap și-și apăsă gâtul cu două degete. Nu. Nu despre reputație. Ai dreptate. Reputația e... nerelevantă. — Atunci ce e, Gerald? Ce e relevant? Nimeni nu-și vedea propriile simptome. Nimeni nu se știa așa cum îl știau ceilalți. Sylvie îi boți cămașa, speriată de tăcerea lui. —Ascultă-mă. Aș renunța fără probleme la toată recunoașterea la care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
nu poți pur și simplu să...? Ea se ridică și începe să se învârtă în cerc. Așteaptă ca el să ridice problema. Îi acordă acest respect crunt, total nemeritat. E gata să presupună că femeia e un nimic, e total nerelevantă, până când el o va contrazice. E gata să creadă în el, chiar dacă nu are încredere. Trebuie să spună ceva. Dar n-are cum s-o îndulcească, nici măcar dacă nu-i dă importanță. Totul se reduce la credință. Credință într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
mi doresc eu în viață, Daniel. Robert Karsh n-are decât să se ducă... El o privește de parcă s-ar fi așezat în patru labe și ar fi început să latre. Ceea ce au făcut ea și alți bărbați e total nerelevant. Doar râul contează. Se uită la ea, oripilat. Nu poate nici măcar să priceapă, darămite să le mai țină socoteala, toate modurile în care ea trădase râul. —Mă doare-n cur de Robert Karsh. Poți să faci ce vrei cu el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
un personaj al ficțiunii cu autorul ficțiunii la Flann O’Brien; un erou, străin de trecutul lui într-un Infern modern tentacular, de asemenea din Flann O’Brien, T.S. Eliot, Nabokov și Flann O’Brien, o paradă de erudiție absolut nerelevantă, cu ajutorul unor note de subsol umflate grotesc. în. a.) ∗ Această remarcă e mult prea ridicolă pentru a merita un comentariu în. a.). ∗ Dar de fapt subiectele secțiunilor lui Thaw și Lanark sînt independente și cimentate mai curînd prin șmecherii tipografice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
să fie banal. Vremea aia a și venit. Taie-l. O să-l învățăm mai târziu pe de rost... Mută-te la pasajele care-l privesc exclusiv pe invitat. Pufoasa, spongioasa doamnă parcurse, bolborosind, snopuri de rânduri și glisă două file. Nerelevant. Pinky se clarifică totuși că Robin era un pic prea prolix pentru un dadaist. - "Credința mea este că, după mine, destinul va isca un foarte mare artist, de o factură cu totul controversabilă... Ceea ce scriu acum, este, la rândul său
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
maimult scopuri propagandistice, de creare a unei imagini favorabile, căci, În fapt, comuniștii erau pregătiți pentru măsluirea votului, și oricum era vorba de un modest procent de circa 1,5%, căci atât reprezenta, În 1946, „votul evreiesc”, ceea ce Îl făcea nerelevant pentru rezultatul final. Alegerile din 1946, prin felul În care s-au desfășurat - guvernul a falsificat În chip brutal rezultatele -, au Însemnat Încă un pas În procesul de „Închidere” asocietății. Deși partidele istorice Își mențineau o simbolică reprezentanță paxe "Antonescu
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
apărut revendicări ale puterii pe temeiul unor drepturi istorice, impuse prin presiuni politice. Sursa acestei frustrări trebuie căutată în legitimitatea pretențiilor acestor partide. Partidele istorice ofereau ca suport pentru obținerea puterii o legitimitate istorică, prin invocarea unui trecut îndepărtat, complet nerelevant pentru imensa majoritate a populației. Pentru aceasta, suferințele produse de un trecut apropiat reprezentau o legitimitate mult mai solidă pentru dreptul de a participa democratic la proiectarea viitorului. Pretenția deținerii unui monopol asupra programului anticomunist echivala tacit cu eliminarea oricărei
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
lovitură de stat decât o opțiune liberă. La fel apărea și reclamarea unei competențe superioare populației estimate a fi incompetentă în ceea ce privește „adevărata democrație” și „adevărata economie de piață”. În fine, solicitarea suportului din partea Occidentului pentru accesul la putere, tratând ca nerelevantă dorința populației de a decide singură. Este paradigmatică reacția negativă a marii mase a populației în fața declarației unui viitor actor politic revenit în țară după multe decenii, făcută pe scara avionului și transmisă la televizor: eu știu ce înseamnă capitalism
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
cognitivă este nu a ei, ci a actorilor sociali. Aceștia aleg, pe temeiurile lor cognitive, strategiile de acțiune. Întrebarea dacă strategiile formulate de către actorii sociali sunt soluții bune sau proaste tinde să fie considerată de către sociologie a fi o problemă nerelevantă pentru ea. Centrală este perspectiva socială. În calitate de fapte sociale, strategiile actorilor trebuie explicate prin alte fapte sociale, folosind formularea celebră a lui Durkheim. Sociologia trebuie să explice doar procesul social colectiv prin care actorii, în interacțiunea lor, iau o decizie
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]