2,308 matches
-
excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 40 alin. (1) lit. f) și alin. (4) din Legea nr. 36/1995, susținând, în esență, că aplicarea unei sancțiuni în baza unui text de lege edictat ulterior săvârșirii faptei constituie o încălcare a principiului neretroactivității. Prin Decizia nr. 680 din 17 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 2 din 3 ianuarie 2017, Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate și a reținut, la paragraful 28, următoarele: dispozițiile legale
DECIZIA nr. 491 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263995]
-
prin natura lor juridică, sunt de imediată aplicare tuturor procedurilor aflate în desfășurare la momentul intrării lor în vigoare, dacă legea nouă nu prevede ultraactivitatea legii vechi. Astfel, Curtea reține că textele de lege criticate sunt în acord cu principiul neretroactivității legii civile, norma de drept substanțial a art. 40 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 36/1995 fiind aplicabilă exclusiv raporturilor juridice născute ulterior intrării în vigoare a acesteia, în vreme ce norma de drept procedural a art. 40 alin.
DECIZIA nr. 491 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263995]
-
nr. 9/2017, art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 și art. 41 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 ar produce efecte și după 1 iulie 2017, s-ar încălca și principiul neretroactivității legii, deoarece nu ar putea acționa și influența un act normativ ieșit definitiv din circuitul legislativ. Suspendarea, prin natura sa, se referă doar la prezent, nu și la trecut. Dreptul la ajutoarele la trecerea în rezervă are caracter temporar: se
DECIZIA nr. 457 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265123]
-
rezervă. Statul este în măsură să stabilească ce beneficii trebuie plătite angajaților săi din bugetul de stat, putând dispune introducerea, suspendarea sau încetarea plății unor astfel de beneficii prin modificări legislative corespunzătoare. Totodată, dispozițiile criticate nu aduc atingere nici principiului neretroactivității legii civile, deoarece prin lege se poate suspenda exercițiul unui drept atât timp cât prin acea lege nu se abrogă însăși existența dreptului conferit de legea în vigoare la momentul nașterii acestui drept. ... 32. Tribunalul Buzău - Secția I civilă - Completul
DECIZIA nr. 457 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265123]
-
alin. (3) privind statul de drept și alin. (5) privind statul român și obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 11 alin. (1) și (2) referitor la dreptul internațional și dreptul intern, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 41 alin. (2) privind munca și protecția socială a muncii, art. 44
DECIZIA nr. 457 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265123]
-
nr. 9/2017, art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 și art. 41 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 ar produce efecte și după 1 iulie 2017, s-ar încălca și principiul neretroactivității legii, deoarece nu ar putea acționa și influența un act normativ ieșit definitiv din circuitul legislativ. Suspendarea, prin natura sa, se referă doar la prezent, nu și la trecut. Dreptul la ajutoarele la trecerea în rezervă are caracter temporar: se
DECIZIA nr. 610 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265390]
-
Autorii excepției consideră că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5) privind principiul securității și stabilității raporturilor juridice și principiul clarității și previzibilității actelor normative, precum și în art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii. De asemenea, se invocă dispozițiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010. ... 23. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că
DECIZIA nr. 610 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265390]
-
chestiune relativ la previzibilitatea în conduita unui subiect de drept, menționând prin Decizia nr. 180 din 28 martie 2019 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 398 din 21 mai 2019) - paragraful 34, prin care a descris principiul neretroactivității, principiu comun atât legii de procedură, cât și legii penale mai severe, că este absurd să se pretindă unui subiect de drept că o anumită conduită sau anumite relații sociale reglementate de o normă legală nu mai sunt legale sau
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
Curtea Constituțională, atentă la stadiul evolutiv al dreptului penal la nivel european, a decis că dispozițiile legale criticate sunt constituționale în raport cu criticile formulate, relativ la încălcarea dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituția României, republicată, cu privire la neretroactivitatea dispozițiilor legii penale mai severe. Astfel, în esență, Curtea Constituțională a înlăturat concepția tradițională, statornicită, a aplicării legii penale mai favorabile în mod automat și fără a distinge în toate situațiile care țin de prescripție în dreptul penal, a învederat
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
II, Ed. Academiei Române, 1970, 2003, p. 340. ^12 M. Basarab, V. Pașca, G. Mateuț, C. Butiuc, Codul penal comentat, Ed. Hamangiu, 2007, p. 629. Doctrina actuală, în mod cvasiunanim, consideră legea penală referitoare la prescripție ca fiind supusă regulilor neretroactivității și aplicării legii penale mai favorabile, în considerarea efectelor acesteia în planul răspunderii penale a persoanei în cauză^13. ^13 F. Streteanu, op. cit., cu trimitere la lucrările citate de autor. Jurisprudența instanțelor naționale. În jurisprudența instanțelor naționale, instituția prescripției răspunderii
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
anumit termen sau interval de timp de la data săvârșirii faptei“. Ulterior, printr-o serie de decizii de respingere a excepțiilor de neconstituționalitate invocate, Curtea Constituțională a analizat dispozițiile din materia prescripției penale prin raportare la principiul legalității incriminării și neretroactivității legii penale consacrat de art. 7 din C.E.D.O. Prin Decizia Curții Constituționale nr. 511/2013^15 (prin care a fost respinsă excepția de neconstituționalitate ce viza dispozițiile art. 125 alin. 3 din Codul penal anterior) s-a arătat că „Prescripția răspunderii penale
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
la data apariției actului normativ modificator. Totodată, se reține că, deși art. 7 din Convenție nu face referire la principiul retroactivității legii penale mai favorabile (mitior lex), CtEDO^20 a considerat în jurisprudența sa că această dispoziție nu garantează doar principiul neretroactivității legilor penale mai severe, ci și, implicit, principiul retroactivității legii penale mai favorabile. Acest principiu se transpune prin regula conform căreia, în cazul în care legea penală în vigoare la momentul săvârșirii infracțiunii este diferită de legile penale ulterioare adoptate
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
drepturilor omului și libertăților fundamentale și art. 49 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special sub aspectul cerinței ca legea penală aplicabilă să fie previzibilă, precisă și neretroactivă. În Cauza C42/17 („Taricco 2“), CJUE a reținut că „principiul neretroactivității legii penale se opune în special ca o instanță să poată, în cursul unei proceduri penale, fie să sancționeze penal un comportament care nu este interzis de o normă națională adoptată înainte de săvârșirea infracțiunii imputate, fie să agraveze regimul
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
au stat la baza eliberării adeverințelor, perioadele respective sunt valorificate ca vechime în muncă/stagiu de cotizare în condiții normale de muncă. ... 17. Autoarea excepției susține că aceste dispoziții de lege sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii civile, ale art. 9 privind sindicatele, patronatele și asociațiile profesionale, ale art. 41 alin. (5) referitor la dreptul la negocieri colective în materie de muncă și ale art. 139 alin. (3) privind contribuțiile la constituirea unor fonduri. De asemenea
DECIZIA nr. 481 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265489]
-
perioadele respective sunt valorificate ca vechime în muncă/stagiu de cotizare în condiții normale de muncă. ... 27. Analizând susținerile Curții de Apel Ploiești - Secția I civilă, potrivit cărora dispozițiile art. 158 alin. (6) și (7) din Legea nr. 263/2010 contravin principiului neretroactivității legii civile, Curtea reiterează că, referitor la acest principiu constituțional, a reținut în jurisprudența sa că are o valoare absolută, în sensul că legiuitorul nu poate institui nicio derogare, și semnifică faptul că legea civilă se aplică tuturor situațiilor juridice
DECIZIA nr. 481 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265489]
-
unor situații juridice și a actelor juridice emise în raport cu legislația în vigoare la momentul când acestea au avut loc. ... 29. Prin urmare, Curtea apreciază că dispozițiile de lege criticate nu produc efecte juridice care contravin principiului constituțional al neretroactivității legii civile. ... 30. Argumentele invocate referitoare la situația în care casele de pensii ar putea lipsi de efecte contracte colective de muncă în temeiul cărora s-a realizat încadrarea unor persoane în grupe superioare de muncă anterior datei de 1
DECIZIA nr. 481 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265489]
-
a operat asupra întregii suprafețe în anul 2018, reglementarea de la art. 2 din legea supusă controlului, ce vizează modificarea suprafeței terenului transmis, apare ca fiind retroactivă, în contradicție cu dispozițiile constituționale ale art. 15 alin. (2) ce reglementează principiul neretroactivității legii civile. ... 12. Se mai arată că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, legea, ca act juridic de putere, are caracter unilateral, dând expresie exclusivă voinței legiuitorului, ale cărei conținut și formă sunt determinate de nevoia de reglementare a unui anumit domeniu
DECIZIA nr. 406 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265386]
-
al orașului Teiuș. ... 38. Dispozițiile constituționale invocate în susținerea criticilor de neconstituționalitate sunt cele ale art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor și alin. (5) referitor la supremația legii, ale art. 15 alin. (2) referitor la principiul neretroactivității legii civile, ale art. 52 - Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, ale art. 61 alin. (1) referitor la rolul Parlamentului, ale art. 102 alin. (1) privind rolul și structura Guvernului, ale art. 120 alin. (1) referitor la principiile de
DECIZIA nr. 406 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265386]
-
decizie. ... 26. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3)-(5) privind principiile statului de drept, separației și echilibrului puterilor în stat și calității legii, ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiție, ale art. 24 privind dreptul la apărare, ale art. 51 privind dreptul la petiționare, ale art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate
DECIZIA nr. 649 din 15 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264629]
-
Legea nr. 223/2015, și nu potrivit reglementărilor aplicabile la data pensionării. ... 13. Curtea constată că nemulțumirile autorului excepției vizează însăși sintagma „în condițiile prezentei legi“ din cuprinsul art. 109 alin. (5) din Legea nr. 223/2015, apreciind că aceasta încalcă principiul neretroactivității legii civile, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituție. ... 14. Față de aceste critici, Curtea reține că, așa cum reiese din prevederile art. 47 alin. (2) din Constituție, legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condițiile
DECIZIA nr. 463 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265174]
-
ocupa timp de 3 ani funcțiile respective, iar „afectând capacitatea civilă, legea nouă ar trebui să retroactiveze deoarece, astfel, interdicția generată de starea de incompatibilitate nu s-ar aplica“. În acest sens, se invocă jurisprudența Curții Constituționale referitoare la principiul neretroactivității legii. ... 6. În concluzie, pentru evitarea lipsei de predictibilitate, dar și pentru evitarea unor situații discriminatorii în raport cu alți viceprimari aflați în situații similare, se solicită Curții Constituționale pronunțarea unei decizii cu rezervă de interpretare care să prevadă că
DECIZIA nr. 300 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258727]
-
15. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5) privind principiile statului de drept, al legalității, al calității legii și al securității juridice, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 44 alin. (1) privind dreptul de proprietate privată, art. 124 alin. (1) privind înfăptuirea justiției și art. 147 alin. (4) privind efectele deciziilor Curții Constituționale. Se mai invocă
DECIZIA nr. 464 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267148]
-
egalității și imparțialității justiției, ci prevăd doar posibilitatea aplicării unor amenzi judiciare, în cazul exercitării cu rea-credință a unor drepturi procesuale, ceea ce corespunde exigențelor art. 57 din Constituție. De asemenea, nu cuprind prevederi de natură să aducă atingere principiului neretroactivității legii civile sau dreptului de acces la justiție și nu împiedică persoanele interesate să apeleze la instanțele judecătorești și să se prevaleze de toate garanțiile procesuale care condiționează, într-o societate democratică, procesul civil. Totodată, textele legale criticate nu contravin
DECIZIA nr. 29 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267420]
-
poate fi exercitat recursul, în configurația rezultată ca urmare a deciziei Curții Constituționale. În acest sens este jurisprudența Curții în materia căilor de atac, potrivit căreia criteriul ce trebuie luat în seamă și care ține de esența principiului constituțional al neretroactivității legii civile, raportat la aplicarea în timp a reglementărilor referitoare la căile de atac, este data pronunțării hotărârii judecătorești. Astfel, în temeiul textului constituțional antereferit, legiuitorul poate supune hotărârea judecătorească unor căi de atac stabilite ca atare prin lege până
DECIZIA nr. 615 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267593]
-
urmă text constituțional, momentul producerii efectelor juridice, erga omnes, ale deciziilor Curții Constituționale este cel al publicării acestora, iar nu cel al pronunțării, în caz contrar având loc încălcarea dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală, referitor la principiul neretroactivității legii civile. De asemenea, Curtea mai reține că, prin Decizia nr. 874 din 18 decembrie 2018, anterior citată, a analizat o critică de neconstituționalitate similară celei formulate în prezenta cauză, referitoare la pretinsa discriminare creată între persoanele care au invocat
DECIZIA nr. 615 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/267593]