293 matches
-
Să ne unim forțele, iar ceilalți... Îi completez fraza: — Ceilalți ducă-se În infern. Mergi, frate, În mijlocul camerei e un sipet, În sipet e ceea ce cauți de veacuri. Nu te teme de Întuneric, el nu ne amenință, ci ne ocrotește. Nerodul Își Îndreaptă pașii Într-acolo, aproape orbește. Un bufnet sec. S-a rostogolit În groapă, când să ajungă la nivelul apei, Luciano Îl Înșfacă și-l lovește cu tăișul spadei, o tăietură rapidă la gât, gâlgâitul sângelui se face una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
din aceștia e mai lipsit de talent, cu atît e mai mulțumit de sine, cu atît se laudă mai mult și se umflă în pene. Și își găsesc, cum se zice, marfă pe măsura lor: cu cît e unul mai nerod, cu atât își găsește mai mulți admiratori; lucrările cele mai proaste plac celor mai mulți, deoarece mulțimea e supusă Prostiei”<footnote Erasmus din Rotterdam, Elogiul nebuniei, Editura Mondero, București, 2005, p. 46 footnote>. Fie că e vorba de artă plastică, fie că
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
agitată și de prinsă în universul tău domestic. Credeam că erai nemulțumită pentru că voiam să lucrez, să devin ziaristă, ca tata. Că îți închipuiai că respingeam sistemul tău de valori. Phyllis îi strânse mâna o clipă. — Atunci am fost foarte neroadă. Se opri, șovăind. Sunt mândră de tine, să știi. Blândețea neașteptată din glasul maică-sii o copleși. Fran se smulse de lângă ea și încercă să-și ascundă lacrimile în perdelele roz, de damasc. — N-ai de ce să fii. Am făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
și alții, tot din partida albastră, bărbați și femei îmbrăcați luxos. Între ei era și o anume Teodosia, foarte frumoasă și care, așa cum ni s-a spus, trecea drept cea mai bună dansatoare a momentului; mie mi s-a părut neroadă. Pe la mijlocul seratei am tresărit, dovada cât de vie era încă experiența mea cu avarii. Au intrat trei, îmbrăcați și înarmați ca niște prinți ai acelei nații. Am priceput apoi că erau tineri romani deghizați. Uimirea mea nu s-a oprit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
Gundeperga? S-a uitat la mine la început mirat și apoi furios. - Fiindcă am uitat. M-a chemat să mă-ntrebe dacă mai știam ceva despre tine. De ce te frămânți ca un amant gelos? Mi-am zis că eram un nerod și n-am reușit să spun decât atât: - Iartă-mă. Sunt obișnuit să te aud spunându-mi totul și uit că acum îl am dinainte pe ducele de Brescia, nu pe Rotari cel de la moșie. M-a luat pe după umeri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
și-ți mulțumesc pentru îngăduința de a o vizita, fiind tu sigur că n-aș avea curajul nici măcar să m-ating de o singură floare a ei. Îți cer și puțină milă, de vreme ce trebuie să mă mulțumesc cu niște femeiuști neroade, m-am simțit obligat să adaug. Rotari mi-a dat o replică malițioasă: - Neroade? Înseamnă că te lași înconjurat de singurele neroade frumoase din Brescia. Am clătinat din cap. - Flori frumoase fără de mireasmă și prospețime și cu suflet meschin. XIV
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
nepereche a intrat și în viața mea. - Dacă ai vedea un țăran că împrăștie sămânță de grâu în nisip nerodnic sau pe un plai de piatră, mi-a spus într-o zi, l-ai crede fie un nebun, fie un nerod care irosește un lucru de preț într-un loc în care n-o să rodească niciodată. Atunci, spune-mi, de ce-ți irosești tu sămânța în același fel? Chiar dacă n-a reușit niciodată să mă facă să mă însor sau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
umbra Poesis! Adeseori îmi părea cumcă Eternitatea nu mi-ar fi destulă s-o ador și că, îmbrăcat în haina morții, eu, în luptă cu bătrânul timp, îi rumpeam aripele și-l azvârleam în uitare! Altădată limbele mi se păreau neroade, vorbele fără înțeles... orce vorbă ce nu o puteam referi la ea îmi părea o nerozie, și o nerozie să cuget asupră-le... mintea mea {EminescuOpVII 197} încetase de a-mi interpreta înțelesul vorbelor... uimit și nebun, vedeam în închipuința
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
goană după ceva necunoscut nu samănă cu aviditatea de a afla răspunsul unei întrebări curioase? - Dar mie mi se pare că unde-i un problem e totodată și deslegarea lui. - Da. Kant. Cei mai mulți oameni însă rămân întrebări, uneori comice, alteori neroade, alteori pline de-nțeles, alteori deșerte. Când văd nas omenesc, totdeuna-mi vine să-ntreb ce caută nasul iesta-n lume? {EminescuOpVII 284} [ARCHAEUS] (variantă parțială) 2287 Cugetări imposibile! Ce este imposibil? Condițiile a orce posibilitate sunt în capul nostru. Aicea sunt
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
nu tipare de comportamenttc " Atunci când nu‑i Înveți pe angajați că politicile sunt un Îndrumar general, și nu tipare de comportament" „Regulile și reglementările au rolul de a-i Îndruma pe Înțelepți și de a fi respectate cu strictețe de nerozi.” Anonim Port cu mine o bucată de hârtie șifonată, decupată dintr-o ediție veche de câțiva ani a ziarului USA Today, ca să-mi amintească de importanța Capcanei de față. Articolul relatează povestea unei persoane de pe Coasta de Vest care s-
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
provocările și balivernele oamenilor îl nelinișteau; fiul său se va duce oricum departe de locurile-astea dacă o să fie călugăr! Îi venea să plângă. Masiv și lat în spate cum era, pe măsură ce se apropia de casa peotului, se simțea ridicol, nerod, ca unul care se duce să facă pe iscoada. A cui? S-a speriat când și-a dat seama că se iscodește chiar pe sine. Bătu cu dosul palmei la ușă și zgomotul se auzi destul de tare. Don Terentio scoase
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
n-o s-o apreciați drept potrivită în comparație cu celelalte, puteți să n-o includeți în carte. Vă citesc un fragment: Șase și încă șase ani, în osândă-ncleștat foc fiecărui simț îmi este dat de șapte ori mădularele torturate, injuriile și basmele nerozilor nici soarele nu-mi este-ngăduit ochilor, nervii surpați, oasele zdruncinate, pulpele sfâșiate, durerile mă însoțesc unde pun capul, lanțuri, sângele scurs și veșnica groază mâncarea-abia de-ajuns și slinoasă. Da, văd pe chipurile voastre că v-a îngrozit, este oleacă
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
lui Tommaso, făcându-l să se simtă de-a dreptul ocrotit. -Bisericii îi e frică de știință, dragul meu Căpitan, căci se teme ca legile fizicii sau ale chimiei să dovedească ceva contrar misterului existenței lui Dumnezeu. Sunt cel puțin nerozi, căci lumea a creat-o El și în lume și-a pus propria lumină, gândire, propria nemărginire. Dacă s-ar înțelege asta, atâtea lucruri ar fi aplanate iar persecuțiile ar dipărea sau cel puțin ereziile ar deveni altceva. Într-o
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
altă cercetare Serios pe loc se puse La coadă a-l mirosi. Păscarul l - astă. vedere Răbdarea de tot pierzând Zice rîzînd: {EminescuOpIX 104} - Om ciudat ca tine, vere, N-am văzut de când sunt Pe ast pămînt! Nici așa minte neroadă! Să, miroși peștii la coadă! De e proaspăt de vrei s' afli miroase - l la cap, creștine, Că el de la cap se 'mpute și o știe măcar cine. - Despre cap, zise țăranul, Nici mai este de vorbit, Căci o știu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de martur sunt prea trebuincios; La nuntă, la ospețe nu știu să fiu chemat, Iar la de morți parade mă 'nvită nencetat; Bolnav, de chem vreun medic, se 'ntîmplă șarlatan, Cea mai ușoară boală mi-o delungește - un an, Oricâți nerozi din lume prieteni mi se fac, Câte muieri bătrâne și slute - cu le plac, Săracii de oriunde mereu mă întețesc; Bogații de departe văzând mă ocolesc; Nu e vreo rudă, bună ce nu m-a părăsit, Nici crud vrăjmaș în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ea ca ziua vin și se duc. Precum în fundul mării stă mărgăritariul și mărgeanul și în fundul pământului pietrele cele mai scumpe, iar pe fața mării toate mortăciunile, așa și în lume: cei vrednici și cinstiți - ascunși și nevăzuți, iar cei nerozi în cinste mare. Lume fără nebuni, ca pădure fără uscături - nu se găsește. [13 iunie 1876] O TRAGEDIE ȚIGĂNEASCĂ Între mai mulți prășitori țigani care lucrau cu nevestele împreună pe o moșie din ținutul Cahulului se aflau doi în împrejurări
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
DOAMNA GROLLFEUER: Egoismul este un potrivit atelier de încălțări pentru zilnica și necesara încleștare, doamnă Kovac. Dar egoismul individual excepțional de dezvoltat este un obicei pervers, o adevărată jignire a drepturilor omului, o beznă... străbătută de lumini alinătoare. Dumnezeu, acest nerod animal de casă, lasă pe fiecare să-și lumineze nevoia cum poate, atunci când unul se prăbușește. DOAMNA WURM: Dar, doamnă Grollfeuer, Dumnezeu nu-i nici porc și nici câine... DOAMNA GROLLFEUER: Bineînțeles că Dumneazeu e un animal domestic, doamnă Wurm
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
pentru marea catastrofă, îl declară alienat și dau crezare spuselor femeii. Alison este astfel absolvită de acuzațiile publice de adulter, ba, mai mult, devine o victimă în ochii celor din jur, care-i compătimesc soarta de a trăi cu un nerod. Deși oarecum crudă și insensibilă, față de insistențele lui Avesalon, ironică și calculată în încercarea de a-și păstra imaginea unei onorabilități în ochii celorlalți, personajul feminin nu intrigă și nici nu supără, ci devine simpatic, amuzant, pentru că se salvează prin
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
pentru marea catastrofă, îl declară alienat și dau crezare spuselor femeii. Alison este astfel absolvită de acuzațiile publice de adulter, ba, mai mult, devine o victimă în ochii celor din jur, care-i compătimesc soarta de a trăi cu un nerod. Deși oarecum crudă și insensibilă, față de insistențele lui Avesalon, ironică și calculată în încercarea de a-și păstra imaginea unei onorabilități în ochii celorlalți, personajul feminin nu intrigă și nici nu supără, ci devine simpatic, amuzant, pentru că se salvează prin
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de naționalism sau exclusivism 66. Direct implicat în politica pacifistă a Ligii Națiunilor, Constantin Kirițescu admitea că nu a putut interveni decât "cu măsură și cu circumspecție în revizuirea manualelor noastre". Cu toate precauțiile, nu a fost scutit de "acuzația neroadă" vehiculată prin ziarul naționalist "Universul" că ar fi "dat ordin să se înlăture din istoria românilor tot ce a format gloria trecutului nostru, pentru a nu supăra pe vecinii noștri cu care am purtat războaie"67. În calitate de director general al
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Thomas Morus drumul spre Utopia este deschis doar temerarilor visători și presupune, obligatoriu, călătoria, în cazul de față accederea la mănăstire nu rămâne apanajul "femeilor chioare, șchioape, gheboase, strâmbe, zălude, pocite sau betege" și al "bărbaților ologi din naștere, răpciugoși, nerozi sau trândavi", ci impune o radicală schimbare de optică. Societatea multistratificată și bine organizată, cu sfatul ei de bătrâni înțelepți la care se apelează ca la o autoritate supremă, este înlocuită de "bărbați întregi, zdraveni și frumoși" cărora li se
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
în „târguri de mezat”, unde cămătarii, pe care nici trecerea pri n pușcărie nu i a mai domolit, își adjudecă pe prețuri de nim ic, pânʹ și cele din urmă obiecte casnice...”; „Cum financiari improvizați peste noapte își afișează obrăznicia neroadă și agasantă în „limuzine cu mogaițoi”, tocmai în preziua unor falimente zgomotoase... ”; „cum un kilogram de grâu se vinde cu un leu ș i op tzeci de bani, iar un covrig cu 2 lei, sub ochii bl ajin i și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
străzile orașului, loviți de nevoi și de sărăcie, morarii - rubiconzi și veseli, hălăduiesc în locuințe monumentale, ceea ce reflectă traiul de mizerie al producătorului grâului, cel de huzur al speculanților pâinii.” ...” Dacă lacrimile celor flămânzi se prefac în mărgăritare pentru vanitatea neroadă a sătuilor... statornicia și liniștea societății se tulbură! Cei care au urechi de auzi t să audă!” * Anul 2008. Prețul grâului - 0,35 lei kg la țăranul producător și 0,70 lei prețul covrigului la comerciantul din colțul străzii. Ocupate
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
schimbat. I-am spus de oastea care-a debarcat: El a surîs. I-am spus cum că veniți, Și el: "Cu-atît mai rau"; de Gloucester c-a trădat, Si de loialitatea fiului; Cînd i-am dat știre, m-a făcut nerod Și lucrurile că le-ntorc pe dos. Ce-ar trebui să-l supere, îi place; Să-i placă, îl jignește. GONERIL (Lui Edmund): -Atunci, te-oprești. E că de vacă-a duhului lui spaimă, Ce nu cutează-a lua măsuri
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
-l suflă-n față. -A ta pornire-o tem: Ființa-avînd dispreț de-al său izvor Nu poate-n sine-ndiguită-a fi. Cea care se separă și dezramă De hrănitoarea seva, se-ofilește Și-n folosință morții-ajunge. GONERIL: -Oprește! E-un text nerod. ALBANI: Înțelepciunea Și bunătatea, rele par la rău; Putoarea-și place sieși. Ce-ați făcut? Tigri, nu fiice, ce ați făptuit? 20 5 A father, and a gracious aged man, Whose reverence even the head-lugged bear would lick, Most barbarous
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]