272 matches
-
Spune, doamnă, zise el încet, știi că sunt superstițios... O femeie ca d-ta, c-o minte atât de clară, îmi va spune adevărul... Afară de aceea, ești amica mea... Și singura mea amică, căreia îmi place să[-i] comunic toate neroziile, toate durerile mele, pe care le numești imaginare... - Tu te vei înamora, căci nimeni nu scapă de asta... Vai ție, căci mi-nchipuiesc de cine și știu cum... Vai de capul tău dacă te vei înamora, ți-o spun dinainte... Mai
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
proastă... - Dar, vezi tu, tocmai asta iubește el în tine, zise Cezara cu glasul plin și 153r moale... naivitatea ta... el ar vrea să desfășuri acele foi ale inocenței spre a se uita în bobocul de roză, în înțelesul acestor nerozii dulci de care ești în stare să spui o mie pe zi... și fiecare gentilă, fiecare interesantă... Câte enigme i-ai dat tu asară de ghicit, de-și sfarmă capul cu ele... Tu nu știi puterea ta, tu guriță de
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
rămasă acasă, voi șterge colbul de pe cărțile tale, voi aranja hârtiile, voi drege penele stricate și când vei veni acasă va fi masa pusă... pânza albă, farfuriile curate, paharele limpezi de clare... după masă vom ședea la cafea, vom vorbi nerozii... apoi, adaose încet abia mișcîndu-și buzele, apoi... zic și eu, de... vom avea copii... un băiet frumos ca tine, icoana ta, s-o fetiță ca mine... Ah vom fi fericiți... - Da, fericiți! murmură el încet și-ntunecos. "O, Cezara! Suflet
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
mult cu ura... Aș fi în stare să mă las ucisă pentru tine... {EminescuOpVII 274} ["0, TACI, CE SPUI CĂ MĂ IUBEȘTI, COPILĂ"] 2276(II) O, taci, ce spui că mă iubești, copilă, la ce o spui? De ce răpești plăcuta nerozie de [a] ghici filă cu filă cartea iubirei tale. Îndoielele dulci și geloase cari se nasc din bogăția ochilor tăi sunt enigme, e drept adânci, dară ele sunt o avere, cum cântările misterioase sunt averea divinității. Ce comoară - o, lasă
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
porumbiel, avea ochii de căprioară ai dragostei, era alta și totuși era ea. Ea, care-mi închipuisem că va fi murit, că nu mai poate esista alta în lume de felul acesta. - Și nu ți-a răspuns? - Ah! e o nerozie a-ți închipui că o femeie atât de gingașă n-o să-și aibe deja amantul ei. Ș-apoi... Tinereța și sărăcia sunt doi dușmani nempacați... Manierele, arta de a vorbi și încînta, toate aceste sunt străine * omului care-a trăit
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
și mai ales pentru că oamenii cred în conducător, chiar și cei care n-ar trebui să creadă. Tito, președintele Partidului Comunist Iugoslav, a răspuns prompt unui interlocutor care se străduia să-l convingă de rolul decisiv al maselor: "Ce mai nerozie, procesele istorice depind adesea de o singură persoană"39. În concluzie, psihologia maselor răspunde acestui "Ce-i de făcut?" al vremurilor noastre propunînd o altă politică. Ea o izolează din practica de zi cu zi, străduindu-se să dea o
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
este poate deosebirea dintre gândirea speculativă și "simpla" cultură de rasă a oricărui intelectual rafinat. Traducerea, când e umilitate asumată, patetică intrare în tăcere prin supunerea la cuvântul altuia, seamănă cu muncile eroilor la grajduri de regi. " Se spun atâtea nerozii pe seama mândriei - iar creștinismul ne-a făcut să o resimțim chiar ca pe un păcat. De fapt: cine pretinde și obține de la sine ceva măreț trebuie să se simtă foarte departe de cei care nu o fac - această distanță este
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
A scris și mai multe poezii în ton mai vesel și cu un refren care se repetă la capătul fiecărei strofe, cam în felul lui Beranger. Una din ele, intitulată Azi nebun, mâne cuminte, sună astfel: Dimineața fac proiecte Și nerozii ziua toată Ș' aste vezi, sunt tot efecte {EminescuOpIX 102} Ispitelor ce-mi vin gloată. Și la orice mișelie Ast refren îmi pun nainte: Încă azi o nebunie, Ș-apoi mâni om fi cuminte. Ieri juram încai o lună Să
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
e și mai aproape de un amestec activ al Sîrbiei, de aceea ar trebui să n' asculte sfatul celora care-i zic să respingă din nou armistițiul. Însă părerea noastră nu se potrivește cu curentele {EminescuOpIX 110} din Constantinopole, unde chiar nerozia unei provocări directe a Sîrbiei nu este cu totul cu neputință. Dacă Poarta în asemenea momente va fi lăsată de capul ei, ea poate lua hotărâri a căror urmări se sustrag deocamdată de la orice aprețiare. Tocmai de aceea acțiunea puterilor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
loc elementele unui conflict dramatic. Dacă schimbarea de îmbrăcăminte este în sine foarte comică, presupunerea medicului e cam simplă și jignitoare pentru un simț mai sănătos. Un om inteligent, chemat în cele dentîi case, nu crede cu atâta ușurință asemenea nerozii. Dar, în sfârșit, asta-i vina autorului, care poate nici nu și-au scris piesa cu altă pretenție decât pentru a procura cincisprezece minute de veselie privitorilor, scop pe care l-au și ajuns. D-nul Manolescu a jucat cu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
mort, cu totul moale, cu totul și în întregime putrezit. EA: Tot ce ține de cadavru e moale, mai înainte de a se pietrifica. EL: Mineralogia e de fapt o ramură a psihologiei. EA: Ai să mori de cancerul aerului, de nerozia aerului. Cadavrul tău nu va aminti de nimic altceva decât de o saltea de aer. EL: Viața înseamnă viață și frigiderul înseamnă frigider. Rămășițele mele te sărută, sărută totalitatea ta. EA: Acum știu că pot pleca, că putem pleca, și
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
amuzamentul tuturor pelerinilor. Cu toate aspectele moralizatoare de care autorii medievali nu puteau face abstracție, atât la Giovanni Boccaccio, cât și la Geoffrey Chaucer vibrează un îndemn permanent de eliberare a femeii de sub tirania masculină: „E cea mai mare dintre nerozii/ și trudă-n vânt să-ți ții în frâu nevasta:/ Mulți înțelepți ne-au dat povața asta.”1039 Scriitori analizați sunt umaniști profunzi nu doar pentru că aduc în prim plan condiția umană, dar manifestă o blândă înțelegere față de slăbiciunile acesteia
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
amuzamentul tuturor pelerinilor. Cu toate aspectele moralizatoare de care autorii medievali nu puteau face abstracție, atât la Giovanni Boccaccio, cât și la Geoffrey Chaucer vibrează un îndemn permanent de eliberare a femeii de sub tirania masculină: „E cea mai mare dintre nerozii/ și trudă-n vânt să-ți ții în frâu nevasta:/ Mulți înțelepți ne-au dat povața asta.”1039 Scriitori analizați sunt umaniști profunzi nu doar pentru că aduc în prim plan condiția umană, dar manifestă o blândă înțelegere față de slăbiciunile acesteia
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
meu... Într-un oraș, din asfințit, departe, Cu mult negoț și știitori de carte, Trăia pe vremuri un bătrân evreu Pe nume Baruch... Fire de elită, În lume viețuind ca-ntr-un pustiu, Știa să taie sticlă poleită Și toți nerozii îl credeau geamgiu. Dar timpul suflă limpede ca vântul Și moartea le-a grăbit metamorfoza: Pe toți făcându-i una cu pământul, A transformat pe Baruch - în Spinoza. Golful de cuvinte, explică Vasile Turculescu, constă în trecerea de la un cuvânt
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
este nici comun, nici logic. Albert Einstein a respins noțiunea, spunând despre bunul-simț că reprezintă „suma prejudecăților pe care le însușim până la optsprezece ani”. Istoricul Barbara Tuchman a dedicat o carte întreagă acestui subiect. În The Marh of Folly (Parada neroziei), aceasta a prezentat cinci exemple legendare de nerozie, inclusiv cel al lui Montezuma, care s-a predat unei armate spaniole nu mai numeroasă decât elevii dintr-o clasă de gimnaziu sau cazul troienilor care au introdus calul de lemn în
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
respins noțiunea, spunând despre bunul-simț că reprezintă „suma prejudecăților pe care le însușim până la optsprezece ani”. Istoricul Barbara Tuchman a dedicat o carte întreagă acestui subiect. În The Marh of Folly (Parada neroziei), aceasta a prezentat cinci exemple legendare de nerozie, inclusiv cel al lui Montezuma, care s-a predat unei armate spaniole nu mai numeroasă decât elevii dintr-o clasă de gimnaziu sau cazul troienilor care au introdus calul de lemn în cetate. Bunul-simț vă poate proteja de erori colosale
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
el, nici un muritor nu poate înțelege judecățile Domnului și nu este în stare să rămână cu totul curat în ochii Lui. Apoi pustia se întețește, deoarece însuși Dumnezeu, nemaiavând răbdare să mai stea pitit după nori și să asculte atâtea nerozii, apare și El într-un vârtej și, dezmințind cuvintele tânărului Elihu, amintește tuturor de acolo, despre anumite minuni, care-i dovedeau în suficientă măsură puterea. Așa, ca să se știe cine-i șeful! De abia atunci Iov, recunoaște că a depășit
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
dezordinile ruinătoare ne urmăresc tulburîndu-ne pînă la mormînt. Găsește-l pe ticălosul ăla, Edmund, n-ai să pierzi nimic, fă-o cu toata grijă. Și nobilul și credinciosul Kent surghiunit; vină lui cinstea. E straniu. (Iese) EDMUND: Asta-i extraordinară nerozie a lumii, ca atunci cînd norocul nostru-i bolnav adesea printr-un exces al propriei noastre purtări noi facem vinovați de dezastrele noastre soarele, luna și stelele, ca și cum am fi ticăloși de nevoie, proști prin constrîngere cerească, escroci, hoți și
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
care au ridicat tot ce se muncesc de douăzeci de ani cei de la conducerea țării să dărâme. Iar mie îmi bâzâie prin cap versurile lui Eminescu: „De așa vremi se-nvredniciră, cronicarii și rapsozii / Veacul nostru îl umplură, saltimbancii și nerozii” ... Din 1968 A m tot spus că suntem atât de mioritici, încât toate celelalte popoare își pot face fără grijă nevoile direct în capul nostru, fiindcă așa cum am ajuns acum, pot să jur că este cu mult mai rău decât
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
camarazilor săi, împărțind la pumni și dând chiar cu piciorul în cei care-l necăjeau, acel cap de dovleac ne întrecuse pe toți... Când a venit la școală nu înțelegea o boabă de aritmetică; compozițiile îi erau un șir de nerozii, nu putea să-și aducă aminte deloc vreo epocă sau dată; acum dezleagă probleme și știe lecția ca pe apă. Când îl vezi mic și îndesat, cu capul mare și înghesuit între umeri, când îi observi mâinile scurte și groase
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
înstrăina Ipoteștiul, cu tot cu mormîntul Casandrei: Nu am prejudiții și cu toate astea mi-ar părea rău, dacă țărina aceea, unde zace ce-am avut mai scump în lume, or încăpe(a) în mîini străine. Iartă că devin sentimental e o nerozie, dar n-am ce-i face, fiecare om își are pe ale sale...". Foarte justă a fost intuiția lui G. Călinescu: "Mamă-sa singură, la care ținea în chip deosebit, moare abea în 1876. Mai scumpă în lume îi fusese
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
un portret colectiv ("fonfii și flecarii, găgăuții și gușații"); spuma asta-nveninată, astă plebe, ăst gunoi..."). În altă parte, poetul satirizează "progenitura de origine romană", întoarsă de la studii din Paris, nonvalorile și consecințele existenței lor: "câștigul fără muncă"; "virtutea ? e-o nerozie; Geniul? o nefericire". În final are loc invocarea trecutului salvator, reprezentat de Vlad Țepeș; poetul pare un vizionar optimist și geniul poetic se completează cu geniu patriotic. Sărmanul Dionis În proza eminesciană, apar eroul-titan (Toma Nour din Geniu pustiu) și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
unui roman (Memoriile unui șobolan, de Pierre Chaine). Chiar dacă nu sunt invitați la război, greierii joacă, totuși, un rol vital: de îndată ce își curmă cântecul, soldații știu că gazele asfixiante se apropie silențios, insinuant. Ca să înțelegem cu adevărat ce tragedie, ce nerozie este războiul, se cuvine să ne plecăm urechea la animalele de câmp și de pădure. Imediat ce tac tunurile, se înalță iar cântecul greierilor și al lăcustelor, al porumbeilor și al turturelelor. Intermezzo-ul muzical care umple timpii de pauză este
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
a umere, stinse lampa. (Sărmanul Dionis Eminescu: 2011, II, pp. 35, 48-49, 50-51). (h1b)Adeseori când stau înaintea fumegătoarei lumini galbene a lampei mele, când mă uit în ochiul ei cel roș, când deschid câte-o carte bătrână plină de nerozii bătrâne, de credințele unei lumi cu capete îndealtfel ca și ale noastre (lucru ce arată relativitatea adevărului), adeseori, zic, conversez cu lampa mea cea verde și veche și mă uit sub cojocirocul ei, când fâlfâie fantastic, ca și când i-ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
a gata de ziare și îndeosebi de televiziuni, precum "schimbarea strategiei de comunicare", despre care vorbește liderul grupului, în evidentă necunoștință de cauză. Unul din cele mai dramatice efecte ale globalizării este tocmai diluarea identității și a responsabilității individuale în nerozia incultă a unui grup, disimularea propriilor erori, uneori monstruoase, sub pulpana generoasă a împărtășirii unor "valori comune" de către o întreagă generație ce comunică fără opreliști, virtual, de la un capăt la altul al lumii. Morgan Sportès ne oferă un roman bastard
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]