415 matches
-
foarte bine! Da'-n toamnă trebuie să aveți pentru esport cu 20% mai mulți. Știi cât face asta!? - Unu, să trăiți! - Băii, tu ești un bou și mai bine te dădeam pe tine la esport să te halească capitaliștii ăia nesătuii și ne scăpau și pe noi de-o belea! Bă! Bagă-n capu' ăla sec! Doi ori douăzeci face patruzeci, bă! Adică la toamnă, pentru esport bagi patruzeci dă capete dă tăurași îngrășați ca să nu cadă capu' tău de idiot
COMPLOTUL VITELOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 955 din 12 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357448_a_358777]
-
spun despre miile de hectare de sere. Replica voastră ar fi: „Lasă că am avut noi grijă de ele, le-am distrus ca să putem să luăm acum fructe și legume din afară, ca să nu ne luați comisioanele de la gurile noastre nesătule, ca să nu vă mai lăudați voi și să nu mai încercați să ne dați nouă sfaturi!” Iertați-ne, generații de după '90, iertați-ne pentru plantațiile intensive și superintensive de meri, peri și pruni pe care vi le-am lăsat (și
TRAGETI PE DREAPTA, BĂTRÂNI! de ION C. HIRU în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358404_a_359733]
-
vatra de dincolo de pământ...Cățărându-se pe spinarea uriașă de arici vegetal a dealului înfipt în araci, butuci și copaci răzleți. Cobora sprinten poteca prin iarbă, zărea malul sufocat de vegetația lacustră și, cu trestiile pe umăr, sorbea cu priviri nesătule frumusețea sălbatecă a răsăritului, nectarul lui zemos și cețos. Aerul, ca de eter, umed și înmiresmat, îi dilata nările invadându-i plămânii. Mulțimi de pești ca de platină, isterici și jucăuși, ciobind oglinda apei...Tandre, guralive și delicate, păsările își
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358000_a_359329]
-
devorarea privilegiilor sub fluturarea “interesului național”, un sinistru joc, soldat cu milioane de victime colaterale, privitoare ca la circ din spațiul sufocant al nevoilor zilnice - dar ce mai contează aceste detalii! - un joc cu deliciu asumat, în cercul vicios al nesătulei grandori și trufii de dominare, până când? Până la compromiterea inducerii compromisului, ca țintă și utilitate demolatoare, cu folos partizan de putere fără graniță și privilegii fără număr, până la, implicit, compromiterea compromițătorilor, care nu au căderea de a arunca primii cu piatra
ŢARA TUTUROR IMPOSIBILITĂŢILOR – NU MAI E NIMIC DE COMPROMIS ? BA DA, DOCTORATUL ! de MARIA SAMAUNT în ediţia nr. 575 din 28 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357617_a_358946]
-
cu dinți, Eu, merg cu aleasa-mi sortită, Cu trenul la Dorna, cuminți, Cuminți, fiindcă stinsă-i văpaia Din anii ce stam ca pe jar Și nu ascultam, vorba aia, De dulce și ... de amar ... Atunci, tinerețea-mi cuminte, Zburda nesătulă, visând, Acum, greu topesc în cuvinte Senzații, ce-mi pleacă ... oftând! Atunci, cu rucsacul în spate, Pe schiuri zburând fericit ... Acum, cu valiza pe roate Și brâul la șale-nvârtit ... Atunci, nesătul de mișcare, La griji și necazuri - absent ... Acum, unde
BABĂ IARNĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357656_a_358985]
-
dulce și ... de amar ... Atunci, tinerețea-mi cuminte, Zburda nesătulă, visând, Acum, greu topesc în cuvinte Senzații, ce-mi pleacă ... oftând! Atunci, cu rucsacul în spate, Pe schiuri zburând fericit ... Acum, cu valiza pe roate Și brâul la șale-nvârtit ... Atunci, nesătul de mișcare, La griji și necazuri - absent ... Acum, unde pipăi mă doare Și iată, cătăm - tratament ... Bezmetică și aiurită, Cu viscolu-n șotii te ții, Deși te-ai lăsat mult dorită, Eu tot te iubesc și ... tu știi! ... =28 IANUARIE 2005
BABĂ IARNĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357656_a_358985]
-
la munte și-n câmpie/ plânge cerul și suspină iar/ grea de roade toamna întârzie/ versul meu e dulce și amar.” În „Iubirea mea”- „iubirea mea e-o calmă libelulă/ ce-alunecă pe-un râu vijelios/ înspre-o cascadă veșnic nesătulă/ ce curge invers nu de sus în jos.” Ninsoarea iernii trece ca un leitmotiv prin toate poeziile închinate naturii în „Și iarna vine”, „Simfonia iernii”, „Scrisoarea III”. Remarc: „Maria, se-apropie iarna,/ pământul e parcă mai greu,/pădurea îți leapădă
O ANTOLOGIE DE POEZIE IZVORÂTĂ DIN LIVADA ÎNFLORITĂ A IUBIRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357627_a_358956]
-
formă și intensitate Flori gingașe și monocrome,mult sau puțin catifelate Corali sublimi în ape calde,în forme cât mai rafinate Insecte varii și lăcuste,ape de munte dezghețate Fructe necoapte-n primăvară,ce-așteaptă soarele cel bland Omizi păroase,nesătule,în fluturi gingași transformând Plante acvatice,imerse,lacustre ape colmatând Grâu încolțit ce înfrățește,din frigul iernii rezistând Porumb în lanuri,din sudoarea sărmanilor țărani crescând Păduri imense și diverse,pe continente colorând Lunci liniștite,răcoroase,sau de căldură mare-arzînd
VERDE DE MAI de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350705_a_352034]
-
notez că las tot ce am scris Poporului acesta sărac fără speranță Că n-are de mâncare , o să mănânce-n vis. Dar cântul pentru țară va fi în siguranță... Pentru copiii mei aș vrea să mă mai lași Tu, moarte nesătulă, o clipă să-i privesc! Săgeți otrăvitoare din tolbe de arcași Spre inima bolnavă se-ndreaptă și țintesc... Copii să nu uitați părinți când voi veți fi Veți naște câte-o viață în mână cu-n deces. Iubiți-vă copiii
POEM NETERMINAT- POETULUI ADRIAN PĂUNESCU de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359281_a_360610]
-
mărturii ale consătenilor, ale familiei, ale confraților de condei, pentru a alcătui din piese de puzzle, un joc neasemuit care se numește Viață. Îi dă, cu alte cuvinte suflare din propriul duh, îl însuflețește, ca pe o bucată de lut nesătul înduvohnicită de Duhul blând și persuasiv, al amintirii. Amintirile autorului sunt un reflex al libertății de amintire a noastră, iscând, aidoma cercurilor concentrice în apă, alte și alte valuri ale memoriei noastre afective. În definitiv, o provocare care merge până la
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]
-
miros de tămâie și rugăciuni zumzăite nazal peste rămășițele altei coridei abia încheiate și cu-n suspin de ușurare - noi nu noi încă nu - privirile deja se abat dincolo de gura abia umplută a pământului cătând ofranda ce va unge celelalte nesătule picurându-le peste rictus zâmbetul rubiniu și mâinile roiesc în cercul unui zbor viu ce se adună se întinde să tot dea să tot ia să primească atât de cald e dintr-o dată și-n cimitirul ce albește sub ploaia
POEZIE de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359810_a_361139]
-
Acasa > Poeme > Antologie > SCULPTORUL ORB Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 697 din 27 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Lupii verii nesătui Mișună că sunt destui Vârful crestelor abrupte După pradă să se-nfrupte Într-o țară-a nimănui Versurile dintr-o strofă Urcă scările în top Încât fiecare clop Îl umplea o catastrofă Amintind de-un alt potop Cu ciocanul și
SCULPTORUL ORB de ION UNTARU în ediţia nr. 697 din 27 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359261_a_360590]
-
lină. Mai jos de iadul remușcărilor nu era nimic ... vid ... Vârtejul nebun îți scurmă creștetul, dangăt de clopot, bubuituri insuportabile Spirala a smuls în calea ei ultima rămășiță de viață. Nemiloasă sfâșie din carnea și spiritul tău ... cățeaua în doliu, nesătulă. Întuneric ... întuneric de smoală ... dens, gros, cu iz greu. Dezumanizare, nepăsare.. Dublă crimă cu premeditare, uciderea conștiinței, a spiritului. Te prinzi cu disperare de haina cernită, tragi cu ură viscerală, zgârii, lupți. E viața ta, dreptul tău. « Care drept? L-
DEZILUZII de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345233_a_346562]
-
cei care doresc să pună pe agenda publică o anumită tematică. Cazul Bodnariu, umflat mediatic de Antena 3 și alte canale media care au dorit să călărească valul audienței facile, va fi uitat mai devreme sau mai tărziu, atunci când monstrul nesătul și labil al presei de scandal va avea nevoie de alte subiecte ieftine pentru vânzarea reclamei scumpe. Și n-ar fi păcat să nu învățăm nimic din el? Iată câteva obervații, pe baza cărora vom trage câteva concluzii și învățături
Din nou despre cazul Bodnariu. 4 observaţii şi 3 concluzii preliminare () [Corola-blog/BlogPost/338229_a_339558]
-
ani în care eram la mare, la bustul gol, cu o maimuță în cârcă și pieptul plat. Eram subțire și simpatic. Apoi nu știu ce s-a întâmplat, maică-mea crede că mi-a dat prea multe vitamine și-am ajuns un nesătul, dar într-o altă poză, de la 11 ani, apar obez, în fața unui computer. Sub bluza roșie, lălâie, pe care o purtam ascundeam două cocoloașe de grăsime ce atârnau greu de self-esteem-ul meu. Un bioenergetician la care m-au dus ai
Al cui e corpul ăsta? Părul, sânii, nasul, cicatricile... () [Corola-blog/BlogPost/338899_a_340228]
-
bucuria lunii în fața ta fără steaua tinereții mele. Ai vorbit ca o pradă fără dorință fără bucurie în ochi. Te-am sărutat acea noapte strecurată în vaza dorințelor în înflorire. Ai râs în acea noapte aprinsă de flacăra focului ochilor nesătui... 2. Nu vreau să se stingă acel cântec ca un vulcan obosit. Nu vreau să mă ardă dorul de tine să-l învelesc în lacrimi. Tu mi-ai dăruit bucuria. Dacă îmi las ochii în palma ta te vei sătura
DRITA NIKOLIQI BINAJ de BAKI YMERI în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341310_a_342639]
-
la biserică apoi, O făceam pe șmecherosu, când aveam patine noi. . Schiuri, mai întâi din doage, dintr-un poloboc stricat, Iar apoi de la Zvâncescu, Zakopane-am cumpărat! ,,Mulți copii, cu multe sânii”, zi de zi pe derdeluș, Tot căzând ,,băteau mâțanii”, nesătui de lunecuș. . . Mulți flămânzi, cu burtă goală, mâncau mere doar și nuci, Măi fugeau și de la scoala, să coboare pe păpuci. Ce să-ți spun, alarmă mare, cum ar fi la horă-n țoi, Multe s-au pierdut în zare
CIND SE PIERDE SANATATEA de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341372_a_342701]
-
Autor: Mihail Janto Publicat în: Ediția nr. 1803 din 08 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului În frunzele moarte un gând nerostit, se clatină-n vânt, împletindu-și cununa, doar fulgerul taie în noapte, cuțit, împlântat`n morminte flămânde întruna. Blestem nesătul se lipește de mine, mă trage-n adâncuri o foame nebună, bocancii se-nfundă călcând pe destine, o soartă într-un pumn de glod se adună... Putrede umbre mă scaldă în aproape, parcă aș fi și eu cioplit din granit
GÂNDURI BACOVIENE… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342665_a_343994]
-
când era căpetenie de haiduci și răpea fetele de boier cu care fugea în păpușoi, pe vremea aceea porumbul avea ca zece metri înălțime și, acolo, într-o ascunzătoare a lui, se iubeau de mama focului până spre iarnă când nesătulele alea nu voiau să plece dar el, om drept și cinstit, le ducea la conac și le preda familiei care îl omenea cu acest prilej dându-i friptură, cozonac și, evident, băutură pe deșelate, pentru toți fârtații. Ca să nu mai
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341084_a_342413]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > NOROIUL PLOILOR NOASTRE Autor: Bianca Aura Buta Publicat în: Ediția nr. 1523 din 03 martie 2015 Toate Articolele Autorului Noroiul ploilor noastre Ploaia asta nesătulă Ce prăvale către noi Ne afundă ... Tot mai mult și mai adânc În murdăritor noroi Dar, te rog, oprește Doamne Astă plângere amară Din imensa'ți bunătate Și clemeță Fă un soare să răsară! Căci ne frângem de'o'ntristare
NOROIUL PLOILOR NOASTRE de BIANCA AURA BUTA în ediţia nr. 1523 din 03 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343339_a_344668]
-
repezi de peisaje, de iluzii, de dorinți care își flutură în drepul privirii mele adierea speranțelor șoptite de ... XXIII. NOROIUL PLOILOR NOASTRE, de Bianca Aura Buta , publicat în Ediția nr. 1523 din 03 martie 2015. Noroiul ploilor noastre Ploaia asta nesătulă Ce prăvale către noi Ne afundă ... Tot mai mult și mai adânc În murdăritor noroi Dar, te rog, oprește Doamne Astă plângere amară Din imensa'ți bunătate Și clemeță Fă un soare să răsară! Căci ne frângem de'o'ntristare
BIANCA AURA BUTA [Corola-blog/BlogPost/343358_a_344687]
-
Un nou volum, o nouă primăvară! Numele predestinat, Carmen, (despre Carmen Popescu este vorba) apare în peisajul poeților ca o sevă pe sub o coajă groasă, discretă și fermă,căutându-și lumina din degete cu sfială și clocot. Cu o "trudă nesătulă", așa cum inspirat rostește poeta în poemul "Orator fără orație", scriitoarea se zbate între spirala beată a prezentului și asceza urcării cu o jertfă asumată și acceptată cu generozitate. Aparenta inconsecvență în lungimile versurilor, care urmează tainic o regulă aparte, sparge
ÎNTRE TINE ŞI MINE, EL de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344055_a_345384]
-
de ei. Nu se mai satură de bani! De ce crezi că au intrat cu toții în politică? Nu pentru binele țării sau al nostru, proștii, care îi votăm de fiecare dată, ci pentru a se înavuți ei și clica lor de nesătui, mai adăugă Sebastian cu mâhnire în suflet. - Sst, a intrat doamna Zbihli și nu vreau să creadă că o bârfim! - Dar de fapt, acum ce făceam? încercă el să încheie discuția zâmbind. - Eu doar te informam ce s-a întâmplat
ROMAN , CAPITOLUL NOUĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377514_a_378843]
-
el și era exemplu de moralitate, lucru rar în ziua de astăzi... Teoretic, pentru că în realitate, fiind foarte docil, accepta fără împotrivire orice acțiune violentă asupra sa, deși nu era nicidecum de acord cu aceasta. După ce era asaltat de femeile nesătule din jurul său, bietul om stătea zile întregi continuu, în post negru și rugăciuni, spunându-și cu durere, în gând, că altcuiva îi era rușine să-și spună păsul: „În ce hal s-au tâmpit oamenii în ziua de azi! Nu
“HĂRŢUIT SEXUAL” SAU „PATIMILE PROFESORULUI BENEDICT PREDICĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1948 din 01 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378379_a_379708]
-
chinuită a lui Benedict și dori să afle, ce se întâmplă cu adevărat, cu acesta. -Au mai fost astfel de cazuri, la noi, în școală și s-a ajuns până la urmă, la divorț, doamnă. Aveți mare grijă! Femeile acestea sunt nesătule! O să vă distrugă căsnicia, dacă nu luați măsuri, completă interlocutoarea griijulie. Doamna Clementina Predică a înțeles că acum, chiar este pericol. Arde ! „Cu criza de bărbați din ziua de astăzi, care se accentuează de la zi la zi...” gândi Clementina. În
“HĂRŢUIT SEXUAL” SAU „PATIMILE PROFESORULUI BENEDICT PREDICĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1948 din 01 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378379_a_379708]