417 matches
-
fi dat dus din cămăruța cu pistrui de țânțari pe tavan și pereți, cu aerul umezit de aburii din oala ce se Încălzea fără Încetare pe aragaz. De ce, domnule, să nu mă aștepte? Fusesem un oarecare, un nimeni, un ăla nesătul și cu dinaintea-nvârtoșată cu care Îi făcuse plăcere să se tăvălească niște ore, zile și nopți? Nu-i spuseseră nimic vorbele mele ocolitoare, gesturile sfioase, deznădejdea și speranța? Iubirea, Într-un cuvânt? Mi-au năvălit În suflet, Încărcate cu durere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ușa batantă se Închisese În urma lor, se auzi mai Întâi un răcnet Înfundat, urmat de un plesnet greu de palmă pe obraz. Fără să-și spună vreo vorbă, Foiște și Repetentu Îi doriră În gând turcului să sfârșească În burțile nesătule ale unei turme de porci și plecară din cofetărie, cu sufletele arse de iubire și de ură. Fiecare dintre ei Își pusese minte să se Întoarcă peste câteva zile, s-o scoată pe Marianti de sub puterea turcului și să fugă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
reprezentată mai ales de către filosofii greci, nu încuraja achiziția fără măsură a bunurilor materiale. Aristotel arată că ,,celor bogați în bani le lipsește adesea hrana necesară deși este ciudat ca bogatul să moară de foame cu toate că posedă bani"33. Pofta nesătulă de câștig era personificată de Midas, în fața căruia, din cauza căutării permanente a profitului și a câștigului, toate bunurile se prefac în aur. Filosoful grec desparte activitatea economică în două părți și anume în ,,bogăție" și ,,arta achiziției de bunuri". Cea
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
mai jos două din creațiile sale pe tema abordată în această lucrare. Poezioară de toamnă O boabă de Tămâioasă Și un bob de Otonel, Ea și mândră și voioasă, El Muscat, așa nițel, Jos la cramă se-ntâlniră Lângă teascul nesătul, Cicătelea auziră Că nu ar fi must destul : “Dacă anu-i secetos”, Zise badea Ottonel, “Mustul iese și el gros, De asemeni puțintel” Da’ și lelea Tămâioasă : “De e ploaie multă n vară, Iese lungă și-aia Grasă De Cotnari
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
comanda unor creiere înfierbântate nu la instincte sexuale. Ea "atât de fragedă ... el cu jarul sufletului într-o mare de flori, cu Ea pe piedestal". O intensitate a iubirii, imposibil de exprimat în cuvinte, incomplet simțită prin sărutări și îmbrățișări, nesătulă și neostoită prin priviri lungi ochi în ochi, prin cuprinderi de minute și ore care par secunde. O iubire trăită cu imensă bucurie de el, cu patima celor 18 ani de ea, ambii descoperind sfera impersonală a existenței când nimic
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
au ocupat de starea închisorilor au abordat problema hranei, subliniind la unison situația de înfometare la care sînt supuse persoanele arestate pretutindeni în lume. Fobia înfometării îi afectează nu numai pe deținuți, ci și pe angajați, percepuți ca niște brute nesătule, puse pe jaful și așa insuficientei hrane alocate arestaților de către stat. În ciuda tuturor rapoartelor privind precaritatea sistemului alimentar 207, răspunsurile autorităților au fost de fiecare dată seci, evazive, neconvingătoare. Pe site-ul administrației centrale, datele statistice obligatorii sînt incomplete, iar
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
să existe în percepția lui Papini niște fine receptacule ale realității prin care realități profunde și triste se întrevăd. Ce să fi fost care să îmbrace un scriitor celebru într-o astfel de haină sumbră, dacă nu vanitatea vorace și nesătulă? Să nu existe nimic care să-ți poată satisface vanitatea, asta e într-adevăr trist la un intelectual. - Excurs psihologic printre trebuințe așa cum le vede Maslow. Când te pregătești să vorbești despre efectele psihologice pe care le induce foamea într-
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
crângene înfrângeri Sunt renunțările la vis”. sau versurile din poezia “Voi n-ați fost cu noi în celule”155 “Voi n-ați fost cu noi în celule Să stiți ce e viața de bezne, Sub ghiare de fiară, cu guri nesătule, Voi nu știți ce-i omul când prinde să urle, Strivit de cătușe la glezne”. In închisoare s-au inventat și diferite metode de scriere. Una dintre ele folosea gamela. Gamela, farfuria în care le era pusă mâncarea deținuților, era
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
neînduplecat, impasibil la suferințele oamenilor, stăpânea arta disimulării în relație cu boierii pe care-i pedepsea, deoarece voiau să iasă de sub tiranie. Era iute la mânie, neiertător, îi înfricoșa pe boierii care asistau la judecată, prin actele de cruzime, părea nesătul de putere și de stăpânire, avea o plăcere nestăvilită de a chinui oamenii, aproape sadică. Judecându-l pe spătarul Milescu îi spune: "Deasupra ta va urma să atârne o sabie, până ce Dumnezeu va hotărî să nu-mi fie de folos
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
dacă Marta îl cumpără prin aceasta pe Trică, dezonoarea e a muierii nerușinate. Ceea ce contează e faptul că mama reușește să își țină băiatul acasă și nici nu se cheltuie pentru asta. Dezgustul lui Trică se limitează la nevasta cea nesătulă a cojocarului, el nu se extinde și asupra Marei. Băiatul încearcă să îi explice acesteia situația umilitoare pe care o trăiește, iar atunci când vede că eșuează, ia o decizie în nume personal: alege să-și facă stagiul militar, să returneze
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
părinților!...// Mi-au omorât mila,/ Mi-au lăsat, întreagă și mare sila;/ M'au lăsat în soare să-mi fiarbă gărgăunii frunții/ Să-mi tocesc ghioaga răbdării/ Isbind în idolii depărtării,/ Apoi, vor cerși îndurarea Prea-Sfântului.../ (...) Le-oi da pacea nesătulă a Pământului!", Cadran, anul I, seria a doua, nr. 4, decembrie 1939, p. 3. 119 Sergiu Filerot, op. cit., p. 21. 120 Ibidem, p. 22. 121 Ibidem, pp. 21-22. 122 Ibidem, p. 22. 123 Numerele acestea au fost de negăsit în
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
stadii erotice mai avansate decât cele inițiate de el. Să spunem că el te sărută, iar tu începi să-l mângâi în zona genitală. În închipuirea lui, asta înseamnă o sumedenie de lucruri îngrozitoare: „Asta e o femeie avansată, pretențioasă, nesătulă! Voi face sex cu ea o dată și gata; cel care a învățat-o să facă asta trebuie să fi fost un mascul mai bun ca mine.“ Un alt lucru pe care n-are rost să-l faci este să încerci
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
simbolice. Zvonuri Se spune despre arabi că sunt curați, că adoră și asupresc fe meia în același timp. Despre japonezi se spune că sunt naivi și zâmbesc la orice, dar că au pretenții calitative exa gerate. Suedezele sunt conside rate nesătule, lipsite de scrupu le. Pe negri mai toți îi consideră ca fiind bine dotați, capabili de mișcări aparte. Rusoaicele sunt văzute ca fiind în cuiate, dar foarte iubitoare după ce sunt cucerite. Italienii sunt considerați frumoși, dar nestatornici și chiar infantili
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
-și că e ticălos și în tot felul greșit, ca să-l încerce în sinceritatea lui i-a zis și el: Păcătosule! Da, sunt păcătos, a răspuns bătrânul. Hoțule, strigă iar ucenicul. Da, sunt hoț și tâlhar! Lacomule! Da, lacom și nesătul sunt! Desfrânatule! O, vai mie, cine este mai necurat ca mine? Ucigașule! Și pe Hristos L am omorât cu păcatele mele. Ereticule, strigă ucenicul și mai tare. Fiule, sunt mărturisitor al dreptei credințe, deși sunt plin de păcate. Părinte, zise
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
13: „Dela Prefectură: 1 semănătoare, una mașină bătut porumb, un plug cu patru brazde. (...) La Iordache Ciorici, 14.000 kgr. fer, piese dela o moară”. Nota bene, și acestea trebuiau să fie expediate în Rusia bolșevică, pentru veșnica slavă a nesătulului Stalin! Deoarece ca și un păduche în frunte apăruse și la Bârlad trădătorul partid comunist, diriguitorii urbei și ai prefecturii luaseră măsura de a se discuta „...cu Dl. Harii (vreun evreu bolșevic local, n.n.) pentru locuința Domnișoarei Demtrescu ocupată de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
și ouăle bravei noastre Armate Roșii! Și nu uita de unt, de carne, de lapte, de miere, de pâinea cea albă și fierbinte, pentru că altfel scot Naganul și te împușc direct între ochi!), vor fi spus de mii de ori nesătuii. Zis și făcut. La data de 25 aprilie 1945, generalul de divizie M. Dimitriu, comandantul Corpului IV Teritorial al Armatei Române, semnase ordinul nr.620.461 ce-l înaintase prin curier special Centrului de Exploatare Tutova. În el am găsit
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
ambala în cuști construite în așa fel ca să fie mânuite ușor de 2 soldați”. Bravul „ghinărar” de manutanță nu ne-a transmis prin timp și numărul găinilor ce urmau a fi ambalate în ăst fel, în lungul lor drum către nesătulele guri rusești. Deoarece găinile fuseseră declarate ca fiind „cu destinație specială”, se ivise necesitatea stringentă de a li se acorda un maximum de atenție posibil: „Centrele de Exploatare vor lua măsuri ca păsările achiziționate să fie întreținute din punct de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Marin Sorescu: "(...) să revin la Nichita; am citit la acest poet - îi umblau amețite și verbele - care ajunsese să scrie orice și oricum (și cu toate acestea curgeau fluvii de laudă spre El, iar El le primea ca o Sahară nesătulă, transfigurat de baia asta de lingușiri totale), versuri ca: " Viața s-a născut din apă (...)". "Foaie verde cal albastru" - zic eu, toate aceste bizarerii nu erau decât sindroame de murire ale limbii în el"22; pe de altă parte, Sorescu
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
e o plantă bianuală, care În primul an de existență adună rezerve, menite odrăslirii din al doilea? Exact, dar ea nu se gândește doar la ea și, mai ales, vrea să-și apere progenitura, mai precis viitorul ei, de vreun nesătul. Ea acumulează substanță energetică de rezervă, cum Îi spui tu În cartea cu care te chinui de atâția ani. E vorba de zaharuri pe care le va oferi pe rând, altora și sieși. Altora? Fii atent, Cristi. Spre deosebire de tine, acea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
să dezvăluie abuzurile comise de ultima administrație comunală"2876. Apreciind aceste inițiative, jurnaliștii constănțeni arătau că "trebuie, odată pentru totdeauna, să se consfințească faptul că cei puși în capul afacerilor publice nu sunt trimiși acolo (...) pentru a îndopa o clientelă nesătulă"2877. În ciuda dificultăților provocate în țară de către răscoala țăranilor înnăbușită în sânge de către armată, în Dobrogea, aceasta nu a avut un ecou important, în principal, datorită reformelor agrare din perioada ulterioară unirii acestei provincii cu România. În aceste condiții, populația
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în înstrăinare, despre obsesivele gânduri, nostalgii și amintiri care îi populează neîncetat visele, clipele de răgaz, orele din afara programului istovitor de muncă, dar mai ales zilele libere ale sfârșitului de săptămână. Acolo, în îndepărtata Canadă întinsă cât un continent și nesătulă de emigranți, s-au adunat pribegi de toate națiile existente pe glob, ca într-o Arcă a lui Noe, pentru a o popula și a o îmbogăți. Acolo - spune tânărul care a dobândit cetățenia țării care l-a adoptat, nimic
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
a făcut un ditamai buldogul, ca mâine Îl vezi prinzând de pe urmă pe huiduma aia de țigan căruia i-a luat numele. Numai de Laur nu le-ar mai arde acolo-n sereleul lor, se se-nfigă ca o căpușă nesătulă În belșug și-n pricopseală. Oriunde apare, ăsta-i o mare pagubă. Am dat În el până n-am mai putut, până am zis că mor, și tot n-am scăpat de moarte. Azi știu bine că am să mor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
cele mai lipsite de libertate, în ei domnind doar partea „cea mai rea și mai turbată”, care va face orice în afară să gândească și îi va îndruma pe căi mereu schimbătoare și agitate. Sufletul tiranului, plin de lipsuri și nesătul, va fi și cel mai plin de teamă, înconjurat fiind doar de dușmani, atât în cetate, cât și în cetățile din jurul acesteia, la fel ca și cetatea pe care acesta o va conduce, care va fi, asemenea lui, „cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
va încerca să îi stăpânească pe ceilalți, viața lui fără control fiind silită să se desfășoare doar în spiritul concurenței. Încercând o descriere sintetică a tiranului, acesta poate fi prezentat astfel: trăiește ca un sclav autentic, lingușitor, cu adevărat sărac, nesătul, plin de spaime și dureri, invidios, lipsit de credibilitate, nedrept, fără prieteni, fără ceva sfânt și cultivă orice fel de răutate care îi apare în minte. Trecând la demonstrarea pe baza criteriului rațiunii, Socrate reoperează o împărțire a sufletului în
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
proceselor sociale în toate domeniile, rafinarea până la un nivel de inimaginabil de la începutul secolului al XX-lea a alimentelor, schimbarea modului de preparare, modificarea genetică a produselor și conservanții etc. Se mănâncă mai mult și mai prost, cu imaginea unui nesătul în față. Astfel, mortalitatea crește proporțional cu excesul ponderal, prin agravarea directă a riscului de moarte proporțional gradul de supraponderabilitate. Unele afecțiuni au o predilecție în rândul persoanelor cu greutate corporală, ce depășește normalul, altele din contra, pentru că nu reușm
Fitoterapie clinică by Vasile Bodnar, Olga I. botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2111]