215 matches
-
la ăștia, după fițe, de stradă, le pune o dungă peste ei. Depinde, treningul e la preț, la orice activitate, și la mers, și la sport. Ăsta de stofă, o dată te bucuri de el, la vizită. N-ai țigări, dai nes, depinde de calitatea lucrului. Două-trei bune, Viceroy, LM, nu Snagov, românești. Uite, mă uitam la una pe proteveu că făcea reclamă, afară e și două milioane tricou’. Scump, nu e de nasul nostru, dar poți lua. Bluza de trening se dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
apoi o modelezi. Să iei la mână, să ai manual, să ai ochi. Le dai acasă. Sau dacă vrea unul și eu îl știu tare în țigări, îi iau și pielea de pe el, trei bune, cinci bune. O țiplă de nes e un pachet de fumat. Mie nu-mi convine să cumpăr lingura de la unul că nu știi ce-a făcut ăla cu ea. Nici castroanele. Ce să mai zic să iau de la „fetițe“... se lăcuiește aia cu toți și eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
eu n-am rezistat. La bătaie, am ținut. Am leșinat, iar m-au stropit cu apă, iar m-au luat. „Viața, domnule, nu este acolo unde vrem noi să fie“ - Bărcilă 10 pachete Carpati cu 20 plicuri cu timbre, 1 nes, 1 cartelă telefon. El împarte hrana. „La fiecare porție să nu lași altul fără mâncare și să-i dai la altul mai mult decât trebuie. În cameră, întotdeauna mă feresc să fac porții când împărțim ceva. Un măr, o aia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
el de două ori. Sunt prost. Păi, el avea cinci, eu șapte. Dădea un măr, făceam șase-șase, dădeam un măr, făceam opt, el patru. „M-a lovit cu o proteză și să se fi sugrumat” - Callo 20 Carpați și un nes. Mândria lui: părul prins în coadă de cal, spălat cu săpun, nu cu șampoane și figuri. Cercel în ureche, „primit de la un băiat roșu, cu păr castaniu, că e o ocupație, mai scot, mai pun. Ce să fac?“. Trupul, plin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
Militari, mai multe... Deci, nu mai țin minte. Am spart și-n țară, că am început să colind și prin țară, și spărgeam magazine, buticuri și case. Nu, mari lovituri n-am avut. Luam din case ce se vindea: țigări, nesuri, băuturi, ciocolăți. Ce puteai să vinzi repede și să nu stai cu ele mult, că riscai. Ce nu puteam și nu se vindea până la urmă, dădeam la prieteni pe degeaba, să nu le țin asupra mea, să nu se-ntâmple
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
el, n-a fost spălat și nici n-o să fie. „Traseul dinainte stabilit: eu liber - eu fericit“ - Zanfir Mic, dar nu așa mic. Simpatic. Zâmbește. Gluma învelește orice ar spune, orice ar cere. Așa a meritat echivalentul în țigări și nes al unui play station 1, plus discuri cu jocuri. Cadrele începuse să devină suspicioase, de ce nu mai iese din cameră cutare la raport, și au trimis un „sifon“, un informator de-al lor în cameră la mine. Conștient că e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
adică vrăjeală... dacă ai vrăjeală, o duci bine. Și baza, momentan, acum, la pușcărie este pachetul - indiferent de pedeapsă, de statutul tău de hoț, dacă ai un venit lunar sau la două luni - un pachet gros, cu țigări multe, cu nesuri, cu mâncare să satisfaci mai multe persoane -, ești șmecher, ai pachetul, ești al meu. Deci se schimbă datele problemei. Din pușcărie n-o să dispară bulangiii și sifoanele, suntem conștienți. Ne-am apucat de engleză, de matematică. E foarte greu fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
fi sigur ce anume declară Păun. Ceea ce m-a îngrozit. Sunt de atâta amar de timp pe pușcărie și nu au putut să se înțeleagă asupra adevărului despre propria crimă. Oricum, pentru versiunea Gavrilă am dat echivalentul în țigări și nes al unui play station 1, plus discuri cu jocuri. Am semnat pentru... măseaua de minte Acum îmi iese o măsea de minte... da, mă supără. Când mănânc sau apăs pe gingie. Asta e a doua care-mi iese. mintea N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
de slăbit. N-am obținut nimic, doar am forțat corpul peste limite și acum m-am ales cu câteva probleme. „Visul e un lucru frumos făcut la om. Dacă ți se ia? Rămân ca la televizor, știri proaste“ - Lipoveanu 2 nes, 20 Carpați fără a câștigat pentru povestea lui. După ce i-am ascultat-o, în noiembrie, am vomitat, la ieșirea din pușcărie, în parcare. În iunie a spus că vrea să-și schimbe numele și să pună acest moto textului: Aștept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
pat. Tu dormeai acolo și el intra, pac! Ăștia erau hoții care erau, spărgătorii de seifuri, de bănci, de astea... Dar ăștia, ce? Au luat o piatră, au dat într-un parbriz și gata. Vin aicea și-l vezi: Viceroy, nesuri, salamuri de Sibiu. Asta. Infractor mare, ăsta! Și el, când colo, e vai și vai... Sau stau și mă uit... Eu sunt cu escrocherie! Un escroc, cândva, pe vremea noastră, să-i zicem așa, era băiat deștept, ăla. Da’ ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
811“. Față ovală, ochi aspri și căprui, ușoară chelie, mustață. Cu vocea sa acută, împreună cu Aurel Târtan a vrut: 4 seturi markere diverse culori, 12 tușuri markere diverse culori, 1 sticlă de pepsi, 5 seturi guașe, 5 seturi pensule, 1 nes, 13 cartușe Viceroy. De la ispășire la nemuncă Ispășirea pedepsei nu este iertare a faptelor. Ceea ce am făcut nu se poate ierta. Cele care au fost omorâte credeți că mă iartă în vreun fel? Dac-așa-i legea, să ne lase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
l-am văzut pe Iisus și dup-aia eram eu cum propovăduiam în față la un cinema. Tot degeaba, dau duble la table și-mi zic toți Pomană.“ Sibișan e haios și a omorât un copil. 40 Carpați fără, 2 nes, 2 cartele. Am renunțat la convorbirea purtată cu el în favoarea textului scris de el însuși. Urmează să citiți fragmente din adevărata viață a lui robert sibișan scrisă de el însuși, în 2003 1 Pe data de 5 februarie 1999 plimbându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
cazarele cu fișe, o parte din boarfe. - Stai și tu pe banchetă... A, dă-mi și papucii ăia de dedesubt... Pantofii cu noroi uscat pe tălpi dispar și ei în burta primitoare-a dulapului cu știință. - Fac imediat și-un nes, dar rece... Paharele sunt cam slinoase, le șterge cu-n colț de prosop, toarnă apă dintr-o sticlă de plastic... merge. - Și, cu băboiul... întreb după ce ne-am instalat și-avem în față și cutia de la alune plină cu mucuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
pus la slujbe, nu poate fi trecut pe pomelnic. Ce se alege de sufletul lui? Și cum să-l arzi ca pe vite secerate de molimă, strânse din șanț, să n-aibă cruce la cap? Îl ții în borcanul de nes? Dacă fără să vrea ei, săracii, au fost puși la crematoriu, atunci e altceva. Ăia de la Cotu’ Donului, măturați de obuze, de să le strângi dinții în pestelcă, poate-au murit cu rugăciunea-n gură... ăia arși de nemți... făcuți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
stejarul meu, substituindu-se farmecului lecturii. Venise să ne prezinte teorii politice feministe asupra cetățeniei. Era singura cu care aveam un background ceva mai asemănător. În afară că era blondă, avea ceva de Edith Piaf. Am început să frec două nesuri în loc de unul. Pe la 6, se trântea istovită în fuga ei zilnică de ea, lângă mine. Răsfira cartea la care citeam și o așeza discret, dar clar alături, nu între noi, ci la spate. Ne sorbeam cafelele, aproape tăcând. Din când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
existau, se spulberau instantaneu. Singura realitate în care trăia: o nouă zi. Primăvara, iarna, toamna sau vara, totuna. Noaptea rămânea o paranteză uitată, o afazie. Lumina dimineții se așezase, cuminte, pe cuvertura albă a canapelei. Pe canapea, Tolea freca pudra nes pe fundul ceștii de cafea. Încet, încet... Așadar, curând, din nou la locul ispășirii. „N-a venit încă profesorul?“, avea să întrebe ciocănitoarea Gina, dacă Tolea întârzia, cumva, și în această dimineață. Să întârzie, da da, nu avea nici un chef
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
o pornește și el, cu pași caraghioși de copil care învață mersul, la crâșma lui Tănase, mai în jos pe Stelea Spătarul. Cum peste drum e secția de poliție, se mai ceartă și cu polițaii care-și beau pe repede nesul. Acum, de exemplu, sunt în actualitate listele de securiști din Academia Cațavencu: ce vrea, domn’e, cu listele alea, ce mare căcat, nu-i știi și fără asta pe ăia care te-au turnat? întreabă furios subofițerul bine hrănit, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
orgoliul nemăsurat al lui Adrian Păunescu, odată ajuns liderul generației în blugi, i-a fost fatal. Dar cine nu-și pierde capul când stadioane și orașe întregi îi scandează numele. "Numele meu e Adrian Păunescu", spunea poetul, și ecoul "Pă-u nes-cu, Pă-u-nes-cu!!" reverbera în pereții CC ului, până în cabinetul 1 și 2. Păunescu, omul, nu poate fi acuzat de duplicitate mai mult decât alți români care îl judecă. Nici că a trăit, a creat și a murit cu vehemență. El
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
știi? Întrebă tatăl deloc liniștit. Așa arăta, zise băiețelul, dus pe gânduri, absent, visător. Profesorul Încă mai citea ultima pagină În căutarea unui schimb favorabil sau, cel puțin, a unei posibile adrese atrăgătoare. El se bucura de ceașca sa cu nes și admira reproducerile după Klimt de pe coperta Omului fără Însușiri, tradus În franceză de Philippe Jaccottet. Supracoperta neagră a cărții lui Kundera, sumbră, Îi displăcea. Pachetul fusese pus la poștă În Aarhus În urmă cu o lună. Bine că a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
În urmă cu o lună. Bine că a ajuns. Cafea n-ați primit, constată cu năduf funcționara de la colete externe. Se pare că nu, zise el cu o falsă părere de rău. Știa Însă că la gară va bea un nes. Ceea ce și făcea. Citiți degeaba, dacă nu beți o cafea ca lumea, zise funcționara și Îl puse să semneze un borderou. Ar fi fost o dimineață obișnuită, dacă nu ar fi fost explozia. Barmanul de la Solferino a scăpat țoiul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
se prezintă la Miliție, da, m-au ținut trei ore, până mi-au aprobat“. Simte atingerea umedă pe frunte, înalță puțin umerii. Un Buddha osos se apleacă asupra sa, întinzându-i paharul negru : spumă, bule efervescente. — Ți-am făcut un nes rece. O să-ți revii, șoptește Ortansa. Dar ziua nu mai are putere, se volatilizează. Amețeală prin cețuri. Vede vecinul strângând teancul de pe masă, închizând sertarele : Lucian se ridică, mâzgălește pe marginea condicii, pleacă. Pe culoarul din stânga, din dreapta, din toate ușile
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
ora zece, fierbe ziua, se aude vocea încinsă a Verei. — Manole, vino să bei și tu o dată o cafea. Să vezi ce cafea a făcut Ortansa... Dar asta se întâmplă marți, ora unsprezece și mai mult, Ortansa prepară un minunat nes rece, Vera își cheamă soțul, să guste și el, măcar o dată. Manole se lasă greu, tovarășul Manole refuză produse de pe piața neagră sau nu-și permite cheltuieli așa mari. În colțul de lângă fereastra Ortansei nu se află doar Vera și
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
de ușă. Înaltă și lată, într-o rochie lucioasă. Figura mată, acră, disprețuitoare. Pantofii lunguieți, fără toc, picior mare. — N-am chef de mâncare. Pe căldura asta, am să-mi fac o cafea. — Coboară la noi, bem împreună. Am un nes rece. Dar repede, altfel iar adormi. Te aștept peste zece minute. Spălat, îmbrăcat și treaz. Trântește ușa. Zece minute trec repede, abia te dezmeticești. Și-apoi, la familia Mitulescu nu te poți prezenta neglijent, ca un servitor, chiar dacă ți-au
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
Scoase un vraf de hârtii : diagrame, schițe, standarde, planșe, proiecte, tocul riglei de calcul. Trase sertarul de dedesubt, scoase borcanul, paharele, lingurița. Domnul Stork și mărunțica Marilena Albu urmăreau cu nerușinare cum Vera depune pe biroul A.P. un pahar de nes. Cu celălalt în mâna dreaptă, se așeză pe scaun. Strecură la loc, în sertar, borcanul negru MOCA și borcanul alb ZAHĂR. Își aprinse țigara. Sorbiră cafeaua rece, plăcută, reconfortantă. Fumară țigara cancer până la capătul care ardea degetele. Striviră mucul, se
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
lui Zamolxe” sau arianismul cum mințea Iordanes, dar și limba getă în care se slujea religia oficială din imperiu roman, fiind și o limbă de largă circulație alături de latină și greacă. Să mai reamintesc odată în contextul informațiilor lui Iorda- nes, că împăratul roman avea și titlul de ,,pontifex maximus”, mitraismul fiind religia oficială a împăraților romani din anul 182, iar slujba se ținea ,,numai în limba lui de origine”, adică limba getă cum avem mărturie și în altă parte! Episcopul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]