774 matches
-
71/1957 Virgil Ierunca inaugurează rubrica „Antologia rușinii”, care va face carieră în presa exilului, semnalând, prin textele citate, treptata abdicare și compromisurile oamenilor de cultură față de regimul comunist. În primul an de apariție textele publicate, cu excepția celor memorialistice, sunt nesemnate. Începând cu numărul 14/1953 rubrica „Situația politică” e asigurată de Grigore Gafencu (Moartea lui Stalin, Depoziția d-lui Grigore Gafencu - în procesul de la Berna ș.a.); i se alătură Eftimie Gherman, Gabriel Bădărău, N.I. Herescu, Octavian Nandriș, N.A. Gheorghiu. Editorialele
ROMANIA MUNCITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289326_a_290655]
-
germană. Inițial director este L.G. Venetu, de la numărul 5/1951 apare sub direcția Biroului Asociației (în frontispiciul ziarului se menționează „Organ al Asociației Românilor Liberi din Statele Unite ale Americii”), de la numărul 6/1951 sub conducerea unui comitet. Editorialul primului număr, nesemnat, relevă scopul urmărit: unirea românilor din diasporă, subliniat și în Apelul generalului Nicolae Rădescu: „închegarea într-un mănunchi a tuturor românilor din exil, în scopul unei cât mai strânse colaborări în lupta pentru eliberarea țării”, după dizolvarea primului Comitet Național
ROMANUL-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289362_a_290691]
-
numărul 510 menționându-se în antet și calitatea de organ de presă al formațiunii politice conducătoare în timpul dictaturii carliste; de la numărul 750/1940, după cedarea Ardealului de Nord, devine tribună a Partidului Națiunii. Ca atare, articolul-program din numărul inaugural, Legământ, nesemnat, reproduce un text al suveranului: „Nu urmărim renovări, ci desăvârșirea operii veacurilor. Este ceasul în care vechile cântece ale neamului și vechile zicale încep să se adeverească deplin: «Apa trece, pietrele rămân», «Românul nu piere». Iată lozincile cele noi și
ROMANIA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289344_a_290673]
-
mari personalități (M. Eminescu, M. Kogălniceanu, Alexandru Ioan Cuza) și se ia mereu atitudine față de viața culturală din România comunizată. Cu regularitate se realizează și o pagină sau două în limba germană. Colaboratorii sunt greu de identificat, întrucât materialele sunt nesemnate. Dintre cei care apar cu numele real sau cu pseudonim pot fi citați Nicolae Rădescu, Valeriu Toporea (probabil, redactorul publicației), Transilvanius, Traian Tulniceru, Mihai Popescu, Ion Roșioru (Eugen Lozovan). I.O.
ROSU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289384_a_290713]
-
revistă apărută la București, în două serii, cea dintâi între 1 octombrie 1921 și 4 februarie 1922, a doua, într-un singur număr, la 25 februarie 1922. Subtitlul este „Publicațiune săptămânală pentru apărarea culturii românești”. Director: Mihail Sorbul. Articolul-program, Săgetătorul, nesemnat, afirmă că revista „se va ocupa numai de manifestările culturale românești, lăsând celorlalți misiunea să pregătească și să cultive generațiile cu tot ceea ce geniul creator universal împodobește și eternizează alcătuirea slabă și trecătoare a omului”. Rubricile obișnuite sunt „Viața culturală
SAGETATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289429_a_290758]
-
Desfășoară o activitate intensă, laborioasa, în scopul organizării și sistematizării bibliografice în instituțiile de carte românești. Introduce catalogul de materii al Universității din Halle, îl adaptează „la trebuințele noastre speciale” și impune utilizarea sistemului de clasificare zecimala. Debutează cu articolul (nesemnat) Lista alfabetică a publicațiilor periodice românești din și afară de Regat în „Vulturul” (1907). Prima carte, Bibliografia călătorilor străini în ținuturile românești, îi apare în 1916. Colaborează la „Universul literar” (1908-1926) și mai cu seamă la „Buletin bibliografic săptămânal”. Numele consacrat
SADI IONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289420_a_290749]
-
I. Cuza, ale cărui inițiative le și susține un timp. Treptat, relațiile devin mai încordate (este și arestat, iar publicațiile sale suspendate) și R. se va număra printre organizatorii actului de la 11 februarie 1866. În 1864 publicase la Paris broșura, nesemnată, Relation authentique du coup d’état du prince Couza, potrivnică domnitorului. În noul guvern îi revine iarăși funcția de ministru al Cultelor (februarie-iulie 1866). Republican convins, de orientare liberală, nu se împacă nici cu guvernarea lui Carol I și, pentru
ROSETTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
LUCEAFĂRUL LITERAR ȘI ARTISTIC, revistă apărută la Brăila, bilunar, apoi lunar, din septembrie 1929 până în martie 1931. Director este Ioan C. Sava, iar secretar de redacție - G. Buznea-Moldoveanu. În loc de articol-program se publică o confesiune (nesemnată), Cum se naște o revistă literară, un fel de scenetă cu câțiva tineri entuziaști. Publicația reușește să adune semnături din toată țara, dar numele nu au rezonanță deosebită: Aurel Marin, Al. Georgescu-Vâlcea, Stelian Cucu, Al. Tudor-Miu, Spiru Hasnaș ș.a.
LUCEAFARUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287865_a_289194]
-
începătorilor greșelile de fond și formă”, publicând nuvele, romane, poezii, știință (filosofie, sociologie), comentarii politice, recenzii și note teatrale. N. Rădulescu-Niger semnează schița În tren, Mircea Demetriade și Ludovic Dauș publică poezie, Delacerna (Al. Cerna-Rădulescu) prezintă expoziția lui N.C. Dărăscu. Nesemnate sunt studiul Blaise Pascal și o recenzie la volumul Dureri înăbușite de Mihail Sadoveanu. Mai colaborează C. Melinescu, S. Florian (Florea Simionescu), Mihail Celarianu, Mihail Munteanu. E.M.
LUMEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287893_a_289222]
-
al Ministerului Culturii. Din 1963 L. a acordat premii literare pentru scriitorii tineri, iar din 1990 și pentru cei consacrați. L. se situează în continuarea revistei „Tânărul scriitor”, având ca obiectiv principal promovarea talentelor tinere. De altfel, într-un Prolog nesemnat din primul număr se precizează: „Ne adresăm în primul rând tinerilor, celor care s-au afirmat de pe acum sau celor ce se vor afirma”. Dar în afara acestei idei generoase, programul publicației conținea fraze tipice pentru ideologia comunistă: „«Luceafărul» nu poate
LUCEAFARUL-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287875_a_289204]
-
la Brăila, lunar, în septembrie și în noiembrie 1933, în formatul „Biletelor de papagal”, cu subtitlul „Revistă de descărcat sinceritate refulată”. Director: Horia Ghiea, girant „iresponsabil”: Descartes (Ștefan Baciu). Articolul-program e înlocuit, în spirit avangardist, cu o „tabletă pentru început”, nesemnată, și cu un manifest în versuri al lui Horia Ghiea, intitulat Oraș natal: „Nu cred în religie! Nu cred în Dumnezeul părinților voștri / Care se vinde cu banul vârât în căldărușa cu agheazmă a preotului gras cu ceafa plină de
STILET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289931_a_291260]
-
anterior, împreună cu D. Anghel) și mențiuni istorico-literare: Un manuscris al poetului Dimitrie Anghel, „File uitate” de Dimitrie Anghel și Leon Feraru. La aceeași rubrică apar texte de Barbu Nemțeanu și Barbu Lăzăreanu, discursul la Academia Română al lui Ovid Densusianu, articole nesemnate (Mihai Eminescu și greco-bulgărimea). În 1920, între numerele 412 și 417, sunt intercalate patru apariții lunare cu caracter preponderent cultural și literar, în formatul „Gândirii” și având titlul „Steaua noastră și România nouă”. Editorul acestei publicații, Leon Feraru, semnează Un
STEAUA NOASTRA – OUR STAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289895_a_291224]
-
Vrancea), Constantin Graur, Ovid Densusianu (Profesorimea, Preoțimea noastră,), Vasile Pop, Constanța Marino-Moscu ș.a. Rubrica „Știri din România Mare” completează cele patru apariții. De la numărul 417/1920, când revista revine la formatul, titlul și conținutul anterior, comentariile din primele pagini, inițial nesemnate, abordează două arii problematice: România Mare (La răspântie, Problema basarabeană, Schimbarea Cabinetului, Starea Bucovinei, Vorbiți românește etc.) și americanizarea. Principalii colaboratori sunt acum I. Glăvaș, Al. N. Ștefănescu, Ion Simu (corespondent din Arad), Ioan Bănciulescu (corespondent din Banat) ș.a. Rubrici
STEAUA NOASTRA – OUR STAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289895_a_291224]
-
unor riscuri. În anii ’50-’60, anii „avântului revoluționar” și ai schematismului artistic, s-a reușit să nu se coboare cu totul ștacheta esteticului, iar în anii ’70-’80, ai cultului personalității, s-au inclus doar unele editoriale convenționale, adesea nesemnate, sau câteva pagini „de direcție”. Într-o mare măsură prestigiul revistei a fost asigurat de o atitudine critică echilibrată, de o fundamentare estetică de tip academic. O atenție deosebită s-a acordat aniversărilor, comemorărilor consacrate personalităților culturii române și universale
STEAUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289896_a_291225]
-
Benda și Jean Guéhenno, orientare prezentată ca obligatorie și astfel autolegitimată axiologic. În ultimul număr Ștefan Roll face un portret lui Lev Tolstoi. Mai sunt inserate fragmente din corespondența pictorului N. Grigorescu și Scrisoare de la Delavrancea și Vlahuță, precum și traduceri, nesemnate, din Charles Baudelaire și Paul Verlaine. E. M.
STRADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289965_a_291294]
-
număr și iscălit A. Coșbuc, mostră fluentă de sincretism stilistic între naturismul sadovenian și simbolism, în linia Samain - Maeterlinck; este poate unicul text care atestă preocupările literare ale fiului lui G. Coșbuc, Alexandru, mort prematur, în 1915, într-un accident. Nesemnate, cu excepția grupajului din numărul 2, în care cineva (Tzara?, Vinea?, un colaborator misterios?) se recomandă drept „Iacob Șearpele”, Notele prezente la finele revistei (nu și în numărul ultim) semnalează apariții, recente sau proxime, de cărți, exclusiv din „literatura nouă românească
SIMBOLUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289676_a_291005]
-
când titlul e „Semănătorul”. Anunțată în ultimul număr al „Curierului literar” (1901), noua publicație preia, de fapt, numele unei reviste bârlădene din secolul al XIX-lea, titlu acceptat pentru caracterul său sugestiv, la propunerea lui Al. Vlahuță. Articolul-program Primele vorbe, nesemnat, inclus de Vlahuță, cu titlul Îndemn, în volumul său File rupte (1909), anunță o linie pe care scriitorul o urmase începând cu „Vieața” (1893-1896): „Ne strângem, cu credință și cu dragoste, în jurul aceluiași stindard, stindard de pace, de înseninare și
SAMANATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289452_a_290781]
-
bucata pentru studiu” Fără judecată, traducerea piesei Cabina lui Molière de Charles Joliet. Din Leipzig Horia Petra-Petrescu trimite o corespondență intitulată Revistele teatrale germane. Sunt inserate și câteva amintiri sub titlul Costache Caragiali (Manuscript inedit de Pantazi Ghica). În articolul nesemnat Primul conflict este reprodus și comentat schimbul de scrisori polemice dintre H. G. Lecca și „secretarul particular” al lui Pompiliu Eliade, directorul Teatrului Național din București, în legătură cu modificările operate în textul versiunii lui H. G. Lecca după piesa La Femme de Claude
SCENA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289542_a_290871]
-
Mihai Eminescu, Mircea cel Bătrân, Ion Creangă, regele Ferdinand, Dimitrie Cantemir și Mihai Viteazul; pe ultimul palier, cu sub o sută de opțiuni, se găseau I. C. Brătianu, regele Carol I, N. Iorga și Titu Maiorescu. În numărul 11 comentarea datelor (nesemnată) releva că nu s-a țintit stabilirea unei ierarhii reale, ci s-a dorit „a pipăi sensul opiniei publice”, spre a obține un „document” asupra nivelului general de cultură. Interpretând numărul firav de repondenți, „performanțele pe grupuri de profesie” (au
SAPTAMANA MUNCII INTELECTUALE SI ARTISTICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
Jean Atanasiu și George Folescu. Dar S.m.i. și a. va înceta să apară înainte de a-l organiza. Între timp, cu restrângere de pagini și acoperire a întregului sumar prin unicul condei al redactorului - la numărul 2, aproape toate materialele, nesemnate, i se datorau -, publicația se zbătea să supraviețuiască, menținându-și ținuta și fervoarea ideilor. În pagina a doua, „profesională”, se consemnau, în serial, adresele și componența principalelor asociații de breaslă și, număr de număr, se repeta acest cartuș exortativ: „Dacă
SAPTAMANA MUNCII INTELECTUALE SI ARTISTICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
săptămânii culturale încheiate; urmau rubrici de recenzii - „Cărțile”, de cronică teatrală și muzicală - „Teatrele” -, artistică - „Expozițiile”-, „Revista revistelor”, asigurate, uneori prin rotație, de Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu, F. Aderca, Perpessicius, Tudor Mușatescu, Sergiu Dan, Petre Cătunaru, Ion Negulescu sau, frecvent, nesemnate; aici, condeiul lui Camil Petrescu se recunoaște în comentariile teatrale sau în însemnările despre reviste. Cronica literară o inaugura Șerban Cioculescu, cu o întâmpinare pozitivă a volumului Critice, IX: Poezia nouă de E. Lovinescu, semnalând originea cărții în polemica dusă
SAPTAMANA MUNCII INTELECTUALE SI ARTISTICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
semnat T.M., inițialele fiind ale lui Tudor Mușatescu): Restriști de Ilarie Voronca și „Buletinul Institutului de Literatură”, Românii dintre Vidin și Timoc de Emanoil Bucuța (text scris de Camil Petrescu), volumul de nuvele Rătăcire de I. Al. Brătescu- Voinești (comentariu nesemnat). Inaugurând revista presei literare, Ilarie Voronca constată o preocupare simptomatică pentru criza din societatea românească: morală, de autoritate, a cărții etc. și impută „Vieții românești” de a fi „rămas” la o literatură de nivelul Otilia Cazimir și Olga Vrabie. În
SAPTAMANA MUNCII INTELECTUALE SI ARTISTICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
Perpessicius face o transpunere din Aïno de Paul Morand. Foarte vivace este pagina a patra, cu genericul „Viața literară și socială”, unde, la rubrica „Troițe și icoane”, cu microcomentarii de actualitate, colaborează Perpessicius - Tanatofilie și probabil Profesorul tânăr, Atmosfera literară (nesemnate) și mereu Camil Petrescu, sub inițiale sau anonim, dar recognoscibil în An nou, De Crăciun, Moartea cărții, Cititorii în vacanță, Fast regal, ca și în reportajul București, iadul intelectualității, unde orașul e denunțat drept „capitală de parveniți”, în care „sărăcia
SAPTAMANA MUNCII INTELECTUALE SI ARTISTICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
intra armatele străine în capitală. Au plecat cei cu dare de mână; în locul acelora însă au răsărit alții”. Justificând necesitatea de a continua viața culturală chiar și în teritoriul ocupat de inamic, articolul lui Rebreanu complinește cele afirmate în articolul-program, nesemnat, intitulat Scena, apărut în același număr, unde se vorbește însă cu precădere de rațiunea noii publicații de a fi o oglindă a vieții teatrale: „Nu lipsea teatrelor decât un ziar, care să țină publicul zilnic la curent cu mișcarea teatrală
SCENA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289545_a_290874]
-
nu au totuși relief și nu lasă să se întrevadă o orientare. Traian Demetrescu semnează schițe de observație și meditații lirice. Tot el ține rubrica intitulată „Convorbiri teatrale”, comentând repertoriul și spectacolele teatrului craiovean. În alte articole, iscălite Dramaturgus sau nesemnate, se analizează activitatea aceluiași teatru. La rubrica de critică sunt recenzate, de Gh. D. Pencioiu și de un colaborator ascuns sub pseudonimul Un amic al literaturii, volumele lui Traian Demetrescu Cartea unei inimi și Profile literare. Rubrica de observație socială
SECOLUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289598_a_290927]